Admitere redeschiderea procesului penal

Prin cererea înregistrată sub nr 482/118/2022, condamnatul S I Y a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună redeschiderea procesului penal în cauza 4811/118/2015 , în care s-a pronunţat sentinţa penală nr 316 din 19 05 2021 a Tribunalului C, în dosar 1816/118/2020, prin care  S I Y a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea prev de art. 3 alin. 1 din Legea nr 143/2000, şi la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev de art. 4 alin 1 din Legea nr 143/2000, pentru motivul că a fost judecat şi condamnat în lipsă.

În motivarea cererii, petentul condamnat arată următoarele aspecte esenţiale:

-a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr 316/19 05 2021 a Tribunalului C, pronunţată în dosar 1816/118/2020, definitivă prin neapelare.

-judecata dosarului 1816/118/2020 s-a realizat în lipsa inculpatului, deoarece acesta este stabilit din anul 2017 în Olanda, iar citarea sa a fost realizată în Bulgaria, unde nu mai locuia;

-inculpatul nu a părăsit România pentru a se sustrage de la soluţionarea dosarului, deoarece prin sentinţa penală nr 365/20 10 2015 a Tribunalului C a fost condamnat şi i s-a aplicat, ca pedeapsă complementară, interzicerea dreptului de a se afla în România pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă ce a fost pusă în executare la liberarea sa condiţionată din penitenciar, la 15 07 2017;

-între momentul audierii sale în cursul urmăririi penale, din anul 2016, şi data trimiterii în judecată în dosarul nr 1816/118/2020 a trecut o perioadă lungă de timp în care inculpatul nu a cunoscut nimic legat de procedura judiciară în acest dosar, nu a avut cunoştinţă despre judecata sa în acest dosar, astfel că s-a aflat în imposibilitate de a participa la proces.

-a formulat cererea de redeschidere a procesului penal în interiorul termenului de o lună prevăzut de art. 466 alin 3 Cod procedură penală, care curge de la data la care, după aducerea în ţară ca urmare a executării unui mandat european de arestare, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

Examinând actele şi lucrările dosarului 1816/118/2020 al Tribunalului C, tribunalul reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr 663/D/P/2015 al DIICOT -Serviciul Teritorial C, înregistrat la Tribunalul C sub nr 1816/118/2020 din 26 03 2020, a fost trimis în judecată inculpatul S I Y, cetăţean bulgar cu domiciliul în Bulgaria,  localitatea K regiunea K, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de risc, prev de art. 3 alin. 1 din Legea nr 143/2000, şi de deţinere de droguri de risc în scop de consum propriu, prev de art. 4 alin 1 din Legea nr 143/2000.

S-a înregistrat dosarul asociat de cameră preliminară nr 1816/118/2020/a1, în care s-au acordat termene la 27 03 2020, 20 05 2020, 09 06 2020 şi 23 09 2020, la acest din urmă termen fiind soluţionată camera preliminară în sensul constatării că nu s-au formulat cereri şi excepţii şi în sensul dispunerii începerii judecăţii.

Din cuprinsul încheierilor rezultă că inculpatul nu a fost prezent la termenele din procedura camerei preliminare, şi a fost asistat de avocat din oficiu desemnat din Baroul C. Cu privire la consemnarea în încheierea de şedinţă din 23 09 2020 a constatării că inculpatul ar fi primit la data de 19 06 2020 copia rechizitoriului şi citaţia pentru termenul de judecată, tribunalul reţine, având în vedere împrejurarea că S I Y era stabilit în Olanda din anul 2017, că aceste acte procedurale au fost primite în Bulgaria de o altă persoană iar nu de inculpat nemijlocit, astfel încât există dubiu asupra faptului că acesta a luat cunoştinţă, pe o cale oficială, despre procesul pornit împotriva sa, aflat în stadiul camerei preliminare.

Încheierea de cameră preliminară nu a fost contestată.

După începerea judecăţii, s-au acordat termene de judecată, inclusiv pentru pronunţarea asupra unor cheltuieli judiciare, la datele de 16 12 2020, 13 01 2021, 27 01 2021, 10 03 2021, 05 04 2021, 05 05 2021 când s-au pus concluzii asupra fondului cauzei, şi 19 05 2021-data pronunţării sentinţei penale nr  316/19 05 2021 a Tribunalului C.

In cuprinsul încheierilor rezultă că inculpatul S I Y a fost citat la adresa din Bulgaria, cunoscută în dosar, nu a fost prezent la niciun termen de judecată şi a fost asistat de avocat desemnat din oficiu, din Baroul C, fără a rezulta că acesta din urmă ar fi luat legătura în vreun mod cu inculpatul, şi fără a rezulta că inculpatul cunoaşte despre proces ori că a fost înştiinţat personal pe o cale oficială despre judecata în cauză.

Sentinţa penală nr 316/2021 a rămas definitivă prin neapelare la 15 07 2021, emiţându-se mandatul de executare a pedepsei nr 617/15 07 2021.

Conform art. 466 alin 1 şi 2 Cod procedură penală, persoana condamnată definitiv care a fost judecată  în lipsă poate solicita redeschiderea  procesului penal (...). Este considerată judecată în lipsă persoana  care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi  a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată  care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Tribunalul reţine că acest text trebuie interpretat în concordanţă cu prevederile Uniunii Europene la care România este parte (Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre; Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană), precum şi cu prevederile relevante ale Legii nr 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, care, în esenţă, în ceea ce priveşte noţiunea de ,,judecată în lipsă”, pe de o parte se referă numai la faza judecăţii, iar nu şi la cea a urmăririi penale, iar, pe de altă parte, statuează că o persoană care nu a primit/confirmat personal sau prin mandatar ales citaţia/înştiinţarea oficială despre judecată, este considerată ca fiind judecată în lipsă, chiar dacă a fost citată la o adresă pe care a comunicat-o în cursul urmăririi penale, dar la care nu mai locuia în perioada citării la judecată.

În acest sens sunt prevederile art. 93 din Legea nr 302/2004,

,,Mandatul european de arestare emis în baza unei hotărâri de condamnare date în lipsa inculpatului

(1)Atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată, instanţa emitentă verifică lucrările dosarului, pentru a constata dacă:

a)persoana condamnată a fost încunoştinţată în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau

b)având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, persoana condamnată l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică şi apărarea în faţa instanţei de judecată au fost realizate în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau

c)după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac.

(2)Atunci când din lucrările dosarului rezultă că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, instanţa emitentă informează autoritatea judiciară de executare că:

a)în termen de 10 zile de la primirea, după caz, în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar a persoanei predate, hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acesteia, în condiţiile Codului de procedură penală;

b)la momentul înmânării hotărârii de condamnare, persoanei predate i se va aduce la cunoştinţă că are dreptul, după caz:

(i)la exercitarea unei căi de atac, potrivit Codului de procedură penală; sau

(ii)la rejudecarea cauzei, potrivit Codului de procedură penală.

(3)Totodată, când din lucrările dosarului rezultă că persoana condamnată nu a primit în prealabil nicio informare oficială cu privire la procedurile penale împotriva sa, ulterior transmiterii mandatului european de arestare, instanţa emitentă va comunica, la cererea autorităţii judiciare de executare, o copie a hotărârii de condamnare traduse, dacă este cazul, în limba pe care persoana condamnată o înţelege, pentru a fi adusă la cunoştinţa acesteia. Transmiterea hotărârii de condamnare nu va fi considerată o comunicare în sensul alin. (2) şi nici nu va produce efecte cu privire la termenul în care aceasta poate fi atacată, făcându-se exclusiv cu titlu informativ”.

Prevederi asemănătoare se regăsesc şi la art. 179 alin 1 lit d) din lege, aceste prevederi transpunând dispoziţiile reglementărilor europene în materie.

Astfel, rezumând, tribunalul reţine că citarea în calitate de inculpat a petentului S I Y la o adresă unde nu mai locuia, respectiv prin afişare, chiar dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 259 alin. 5, art. 259 alin. 9, art. 261 Cod procedură penală coroborate cu art. 108 alin. 2 lit b) Cod procedură penală pentru a fi considerată o citare legală, nu îndeplineşte condiţiile pentru a valida o hotărâre definitivă de condamnare atunci când inculpatul a fost judecat în lipsă, deoarece pentru o astfel de situaţie legea, precum şi reglementările europene la care România este parte, impun garanţii sporite în această privinţă, pentru a se asigura echitatea procesului, pentru a se da posibilitatea efectivă inculpatului de a-şi exercita drepturile procesuale şi apărările, precum şi pentru a se evita o eroare judiciară datorată necunoaşterii de către instanţa de judecată a acestor apărări ale persoanei trimise în judecată penală.

În consecinţă, tribunalul constată că petentul S I Y a fost judecat şi condamnat în lipsă, în sensul prevederilor art. 466 Cod procedură penală.

În ce priveşte termenul introducerii cererii de rejudecare, tribunalul reţine că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 466 alin. 3 Cod procedură penală, care derogă de la cele ale art. 466 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că, în situaţia persoanei condamnate care a fost adusă în ţară pe baza unui mandat  european de arestare (cum este situaţia petentului), comunicarea oficială prevăzută generic la alin 1 este numai comunicarea hotărârii de condamnare după aducerea în ţară, iar nu şi orice altă  comunicare efectuată în timpul cât condamnatul  se afla în străinătate, chiar în procedura de executare a mandatului european de arestare. Această derogare are în vedere asigurarea garanţiilor clare şi neinterpretabile pe care Statul român le dă statelor de executare a mandatului european, asupra faptului că, la cererea condamnatului judecat în lipsă, acesta va fi rejudecat. Or, dacă instanţele române ar avea posibilitatea de a  aprecia cu privire la o multitudine de modalităţi de comunicare oficială, inclusiv în străinătate, referitoare la hotărârea de condamnare, aceste garanţii ar fi prejudiciate.

Având în vedere că cererea de redeschidere a procesului penal a fost formulată în numele condamantului (şi însuşită de acesta)  de către avocatul desemnat din oficiu să-l asiste  în procedura punerii în executare a mandatului european de arestare, la data de 21 ianuarie 2022, în interiorul termenului de o lună prevăzut la art. 466 alin 1 cod procedură penală, în raport de faptul că S I Y a fost preluat de autorităţile române şi adus în ţară la data de 14 ianuarie 2022, tribunalul constată că cererea de rejudecare a fost formulată în termen.

Asupra condiţiilor formale de admisibilitate a cererii de rejudecare, tribunalul constată că aceasta întruneşte condiţiile prevăzute de art. 467, deoarece a fost formulată în scris şi motivată cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 466 Cod procedură penală, instanţa a avut la dispoziţie  înscrisurile -inclusiv dosarul 1816/118/2020 -din care rezultă condiţiile de admisibilitate a cererii, cererea a fost formulată în numele condamnatului iar acesta şi-a însuşit-o, nu a existat o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal pentru aceleaşi temeiuri, astfel încât sunt întrunite toate condiţiile pentru a se admite cererea condamnatului.

În consecinţă, în baza art. 469 alin 3 Cod procedură penală tribunalul va admite cererea de redeschidere a procesului penal, formulată de condamnatul S I Y (fiul lui Y şi S, născut la ..., domiciliat în Bulgaria, localitatea K regiunea K, CNP ... cetăţean bulgar) referitoare la procesul penal în care s-a pronunţat sentinţa penală nr 316 din 19 05 2021 a Tribunalului C, în dosar 1816/118/2020, prin care petentul S I Y a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea prev de art. 3 alin. 1 din Legea nr 143/2000, şi la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev de art. 4 alin 1 din Legea nr 143/2000, va constata (art. 469 alin 7 CPP) că prin efectul admiterii cererii de redeschidere a procesului penal sentinţa penală nr 316 din 19 05 2021 a Tribunalului C, în dosar 1816/118/2020 este desfiinţată de drept, iar ca urmare a acestei  desfiinţări, va constata că nu mai subzistă în cauză formele de executare a acestei hotărâri şi va dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului S I Y din executarea mandatului de executare a pedepsei nr 617 din 15 07 2021.

Măsura punerii în libertate a condamnatului este executorie, dat fiind că nu (mai)  există o hotărâre definitivă de condamnare care să  susţină detenţia condamnatului.

Ca urmare a admiterii cererii de rejudecare a cauzei şi de desfiinţare de drept a sentinţei de condamnare, tribunalul va dispune măsurile necesare pentru rejudecarera cauzei din faza camerei preliminare, în consens cu considerentele şi dispozitivul, obligatorii, ale deciziei Curţii Constituţionale nr 590/2019.

În acest context, (fostul) condamnat S I Y recapătă calitatea procesuală de inculpat, urmând a participa la proces/judecată în această calitate.

Conform art. 469 alin 9 Cod procedură penală, ,,odată cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, instanţa, din oficiu sau la cererea procuroruului, poate dispune  luarea faţă de inculpat a uneia dintre măsurile  preventive  prevăzute la art. 202 alin. 4 lit b)-e)  Cod procedură penală”.

Tribunalul reţine că în dosar există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul S I Y a realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de  introducere în ţară de droguri de risc, prev de art. 3 alin. 1 din Legea nr 143/2000, şi de deţinere de droguri de risc în scop de consum propriu, prev de art. 4 alin 1 din Legea nr 143/2000, constând în fapt în aceea că în noaptea de 14/15 iulie 2015 ar fi  intrat în România pe la PTF V V cu autoturismul Ford Galaxy ..., deţinând asupra sa cantitatea de 0,5 grame cannabis în scop de consum propriu.

În acest sens este în esneţă procesul verbal de depistare încheiat de lucrătorii Gărzii de Coastă, cu prilejul  controlului făcut asupra autoturismului indicat şi cu prilejul percheziţiei corporale asupra inculpatului. 

În consecinţă, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 202 alin 1 şi 3 cod procedură penală, necesare pentru luarea unei măsuri preventive faţă de inculpat.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul S I Y este cetăţean străin şi a fost adus în România, din Olanda, pe baza unui mandat european de arestare, precum şi având în vedere  necesitatea ca judecata cauzei să se realizeze în prezenţa inculpatului, potrivit prevederilor  art. 364 alin 1 Cod procedură penală, în scopul ca instanţa să se asigure de administrarea tuturor probelor şi apărărilor ce ar putea fi invocate de inculpat personal, astfel încât să  se realizeze o judecată temeinică şi cu celeritate, tribunalul apreciază că în cauză se impune luarea măsurii controlului judiciar, cu obligarea inculpatului de a nu părăsi teritoriul României, precum şi cu obligaţiile care permit judecătorului de cameră preliminară şi instanţei să aducă inculpatul la judecată.

 Astfel, în baza art. 469 alin. 9 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin. 1 şi 3, art. 211 şi urm Cod procedură penală, va dispune luarea faţă de inculpatul S I Y a măsurii preventive a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile , de la data de 04 martie 2022 până la 02 mai 2022 inclusiv, iar în baza art. 215 Cod procedură penală va dispune ca pe durata controlului judiciar inculpatul să respecte următoarele obligaţii:

-să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară şi la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

-să informeze de îndată organul judiciar în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

-să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa , conform programului de supraveghere  sau ori de câte ori este chemat;

-să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;

-să nu deţină, să nu poarte şi să nu folosească arme;

Va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a a obligaţiilor ce-i revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

Va desemna ca organ de supraveghere Serviciul Supravegheri Judiciare din cadrul IPJ C.

Dispoziţia este executorie cu privire la luarea măsurii controlului judiciar.

Va dispune comunicarea măsurii conform prevederilor art. 215 alin. 5 Cod procedură penală.

Totodată, în vederea asigurării bunei desfăşurări a procedurii în camera preliminară şi în cursul judecăţii, în baza art. 259 Cod procedură penală, tribunalul va atrage atenţia inculpatului asupra obligaţiei sale de a comunica adresa unde locuieşte în termen de 3 zile de la schimbarea acesteia, precum şi va solicita inculpatului să indice judecătorului de cameră preliminară şi instanţei de judecată o adresă pe teritoriul României, sau o adresă de poştă electronică la care urmează a-i fi  comunicate toate actele de procedură, cu precizarea că această obligaţie este distinctă de cea referitoare la respectarea măsurii controlului judiciar, ce include stabilirea inculpatului la o anumită  adresă unde să poată fi găsit de organul de supraveghere a măsurii (,,să informeze de îndată organul judiciar în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei”).

Domenii speta

Spete similare