Rejudecare după extrădare sau predare în baza unui mandat european de arestare.

Decizie 363 din 14.03.2012


În cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului. Dispoziţiile art. 404 - 408 se aplică în mod corespunzător.

Decizia nr. 363 din 14 martie 2012 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 2429/09.12.2011 pronunţată de Judecătoria Brăila s-a dispus respingerea cererii formulată de petentul V.H. şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr. 8935/196/2011, petentul V.H. a formulat cerere de revizuire a s.p. 819/2007 pronunţată de Judecătoria Brăila, întemeindu-şi totuşi cererea pe dispoziţiile art 522/1 din Cp, privind rejudecarea.

La termenul de judecată din data de 12 iulie 2011, instanţa a recalificat cererea ca fiind o cerere de rejudecare.

Din actele si lucrările dosarului, instanţa a reţinut  următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, nr 1121/18.11.2005, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpaţilor V.H., C.G., G.M., B.F., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: inculpatul V.H., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 208 al 1-209 al 1 lit a, g si i Cp, cu aplicarea art 37 lit a Cp, art 1/1 pct 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art 37 lit a si art 33 lit a cp; inculpatul C.G. a fost trimis in judecata pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 208 al1-209 al 1 lit a, g si i Cp, art 1/1 pct 1 din legea 61/1991, cu aplicarea art 33 lit a Cp, inculpatul G.M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 208 al 1-209 al 1 lit a, g si i Cp, art 1/1 pct 1 din legea 61/1991, cu aplicarea art 33 lit a Cp, inculpatul B.F., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 26 Cp, rap la art 208 al 1-209 al 1 lit a,g si i Cp.

S-a reţinut in sarcina inculpaţilor V.H., G., C.G. ca au sustras in noaptea de 2/303.2005, prin efracţie, diferite bunuri din incinta casei parohiale pendinte de B Sf Gh B.

De asemenea, in sarcina inculpatului B.F. s-a reţinut ca in perioada 3.03.2005-8.03.2005, i-a ajutat cu intenţie pe inculpaţii mai sus menţionaţi, la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, iar in sarcina inculpaţilor V.H., C.G. si B.F. s-a mai reţinut ca in noaptea de 8/9.03.2005, au purtat asupra lor, fără drept, doua săbii tip ninja, cu lungimea lamei de 30 cm si un cuţit de panoplie cu lungimea lamei de 23 cm.

Prin  sp 819/16.04.2007, Judecătoria Brăila, fata de inculpatul V.H. a dispus in baza art 208 al 1-209 al1 lita, g si i Cp, cu aplicarea art 37 lit a Cp, condamnarea la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

In baza art 1/1 pct 1 din Legea 61/1991 l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept de arma alba in locuri publice.

In baza art 33 lit a, art 34 lit b Cp, a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporita la 4 ani si 2 luni închisoare.

In baza art 83 Cp, a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicata inculpatului prin sp 3088/26.11.2004 a Judecătoriei Brăila si a dispus executarea in întregime a acestei pedepse, alăturat pedepsei de 4 ani si 2 luni închisoare, aplicata pentru infracţiunea dedusa judecaţii, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani si 2 luni închisoare.

In baza art 71 Cp, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art 64 lita, teza a II-a si lit b Cp, pe durata executării pedepsei.

A luat fata de inculpat măsura de siguranţa a obligării la tratament medical, in baza art 113 Cp, pana la însănătoşire.

In baza art 118 lit b Cp, a confiscat de la inculpaţi doua săbii si un cuţit de panoplie, folosite la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 1/1 pct 1 din legea 61/1991.

A  constatat că prejudiciul cauzat părţii vătămate B Sf. Gh a fost acoperit, a confiscat de la inculpaţi, in folosul statului, suma de 790 lei, cate 190,9 lei de la fiecare inculpat, iar in baza art 191 Cpp, a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru inculpatul V.H. sp 891/16.04.2007 a rămas definitivă la data de 22.05.2007, prin neapelare.

La data de 22.05.2007 a fost emis mandatul de executare a pedepsei, iar la data de 9.11.2009 a fost emis pe numele inculpatului V.H. mandatul european de arestare nr. 42/09.11.2009.

La data de 28.04.2011, condamnatul V.H. a formulat cerere de revizuire a sentinţei penale mai sus amintite, motivând că a fost judecat in lipsa, in timp ce era plecat din tara, fără a fi citat la soluţionarea cauzei.

Pentru soluţionarea cererii de revizuire s-a dispus ataşarea dosarului penal nr. 12482/2005 al Judecătoriei Brăila.

S-a apreciat ca audierea petentului de către procuror nu mai este necesara, deoarece din conţinutul cererii de  revizuire au rezultat motivele pe care petentul înţelegea sa le invoce in susţinerea cererii sale.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa a constatat că inculpatul V.H. nu a fost prezent la soluţionarea cauzei, iar din conţinutul mandatelor de aducere rezulta faptul ca era necunoscut la adresele la care a fost citat, dar nu se afla nici in evidentele ANP.

De asemenea, V.H., în faza de urmărire penala a fost audiat in calitate de învinuit in prezenta unui apărător ales si i-a fost prezentat materialul de urmărire penala, având prin urmare cunoştinţa de faptul ca urma sa fie trimis in judecata pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Mai mult, in faza de urmărire penala a fost luata fata de învinuitul V.H. măsura obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioada de 30 zile. Cu prilejul audierii in fata procurorului, in prezenta aparitorului ales, petentul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor de care era acuzat.

La data de 2.12.2010, condamnatul V.H. a fost arestat in Granada-Spania si predate autorităţilor romane pentru executarea pedepsei.

Potrivit art. 522/1 Cpp, în cazul extrădării active a persoanei judecate si condamnate in lipsa, cauza poate fi rejudecata de către instanţa romana care a soluţionat dosarul, la cererea condamnatului.

Din interpretarea dispoziţiilor mai sus amintite, rezulta ca rejudecarea de către instanţa română nu este obligatorie, fiind lăsata la aprecierea instanţei.

Insa, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Justiţie si Casaţie a arătat ca cererea poate fi respinsa daca se constata de către instanţa ca persoana condamnata a avut cunoştinţa de procesul penal, dând declaraţii in cursul urmăririi penale, insa s-a sustras de la judecata, părăsind tara, iar pe tot parcursul procesului penal a fost reprezentata de un avocat din oficiu.

Astfel, in cauza de fata, petentul condamnat V.H. a fost audiat pe formularul tip in calitate de învinuit la data de 9.03.2005, in prezenta unui avocat, declarând ca-si recunoaşte faptul ca in noaptea de 4/5.03.2005 împreuna cu C.G. si G.M.  au sustras prin efracţie din casa parohiala  icoane, sfetnice si obiecte de cult pe care intenţionau sa le vândă.

De asemenea, la data de 6.04.2005 i-a fost prezentat materialul de urmărire penala de către procuror, in prezenta apărătorului, petentul condamnat menţinându-si declaraţiile date anterior.

In fata instanţei, petentul a avut apărător desemnat din oficiu, potrivit delegaţiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 4871/2005.

Fata de aceste aspecte, instanţa a respins cererea de rejudecare formulata de petentul V.H., ca nefondata, având in vedere ca acesta avea cunoştinţa de procesul penal,  părăsind tara, in vederea sustragerii de la judecata.

În termen legal împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs inculpatul V.H. criticând-o ca nelegală, deoarece în mod greşit prima instanţă a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru rejudecarea cauzei, prevăzute de art.5221 din Codul de procedură penală.

Recursul declarat inculpatul V.H. este fondat şi urmează a fi admis.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că în mod nelegal instanţa de fond a respins cererea de rejudecare  întemeiată pe dispoziţiile art.5221 Cod procedură penală, formulată de condamnatul V.H..

Conform art.5221 Cod procedură penală În cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului.  Dispoziţiile art. 404 - 408 se aplică în mod corespunzător.

Din analiza  actelor şi lucrărilor dosarului constatăm că în speţă sunt incidente dispoziţiile art.5221 Cod procedură penală, justificându-se admiterea cererii de rejudecare.

Conform dispoziţiilor legale în materie, rejudecarea cauzei poate fi dispusă doar în condiţiile în care petentul a fost judecat şi condamnat în lipsă ceea ce înseamnă că în concret trebuie dovedită împrejurarea că petentul condamnat nu a avut cunoştinţă de procesul penal, nu a fost prezent niciodată în faţa instanţei de judecată, nu s-a putut realiza audierea sa şi nu a putut participa nemijlocit la administrarea probatoriilor.

În speţă actele şi lucrările dosarului confirmă împrejurarea că petentul nu a fost prezent la niciunul din  termenele de judecată, judecata desfăşurându-se în lipsa sa, doar în faza de urmărire penală susnumitul fiind audiat şi prezentându-i-se materialul de urmărire penală.

Dreptul persoanei extrădate de a beneficia  de rejudecarea unei cauze poate fi restricţionat numai în situaţia în care persoana condamnată a fost prezentă la unul dintre termenele de judecată sau la pronunţarea hotărârilor ori a avut cunoştinţă despre desfăşurarea judecăţii. Numai în aceste cazuri se poate vorbi de o conduită procesuală culpabilă a persoanei  extrădate  care nu poate fi invocată în motivarea cererii de rejudecare,

Nu interesează dacă persoana extrădată a participat la desfăşurarea  urmăririi penale în cauza în care s-a pronunţat condamnarea sa definitivă, pentru că această împrejurare nu înlătură obligaţia instanţei de judecată de a cita părţile şi de a se asigura că acestea au cunoştinţă despre judecată.

Faţă de toate acestea apreciem că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţate şi trimiterea cauzei spre  rejudecare la aceeaşi instanţă.

În rejudecare instanţa se va conforma dispoziţiile art.5221, art. 405-408 respectiv art.313-360 Cod procedură penală.