Condamnare fond infracţiuni familie

Prin rechizitoriul emis în data de 13.01.2021, în urma finalizării urmăririi penale în dosarul de urmărire penală nr. 1292/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub număr dosar 225/118/2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T I, pentru săvârşirea infracţiunii de omor asupra unui membru de familie, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 cu aplicarea art. 199 alin. 1 – ambele din Codul penal. Totodată, în ceea ce privește identificarea celor trei saci de rafie, conținând aproximativ 32 kg plasă monofilament cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului din localitatea G, judeţul C, s-a dispus disjungerea cauzei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea uneltelor de plasă de tip monofilament, prev. de art. 64 lit. k) din O.U.G. nr. 23/2008, precum şi declinarea acesteia către Parchetul de pe lângă Judecătoria H.

Actul de sesizare al instanţei a reţinut în esenţă că, într-una dintre zilele de la sfârșitul lunii septembrie 2020, probabil în ziua de 25.09.2020, în timp ce se afla la locuința din localitatea G, judeţul C, a agresat-o pe concubina sa, victima E A, prin lovire cu și de corpuri dure, respectiv prin înjunghierea repetată cu un obiect tăietor înțepător, pe corpul victimei fiind identificate cu ocazia necropsiei următoarele leziuni de violență: echimoză retroauriculară dreaptă, fracturi costale drepte, fractură olecran drept, plagă înjunghiată lateral de fosa iliacă dreaptă, două plăgi tăiate în lungime de cca 3 cm dispuse una deasupra celeilalte, în partea temporal-dreaptă, plagă tăiată în lungime de cca 6 cm, dispusă orizontal occipital-dreaptă. După agresiune, probabil în noaptea de 25/26.09.2020, inculpatul a transportat-o și a aruncat-o pe concubina sa în fluviul Dunărea, aflat la o distanță de aproximativ 470 de metri de locuință, decesul victimei survenind din cauza asfixiei mecanice prin înec.

Mijloacele de probă pe care s-a întemeiat soluţia de trimitere în judecată, astfel cum acestea au fost arătate prin rechizitoriu, sunt: declaraţii inculpat; declaraţii martori; proces-verbal de cercetare la faţa locului, cu planşa foto; procese-verbale întocmite de organele judiciare; rapoarte de constatare criminalistică; raport de constatare fizico-chimică; înscrisuri medico-legale; mijloace materiale de probă:

1. sac – plic nr. 1 ce conţine un sac fabricat din pânză de rafie, de culoare albă cu verde, având înscrisuri cu litere chirilice, o sârmă din oțel legată de jumătatea gurii de intrare a sacului;

2. papuci – plic nr. 2 ce conţine o pereche de încălțăminte tip papuc, mărimea 37, din piele ecologică, cu inscripția “Made in Turkey” și “Polar”;

3. sfoară – plic nr. 3 ce conţine sfoară de nylon de aproximativ 5-6 metri, la capătul căreia este legată o bucată de lemn;

4. pietre – plic nr. 4 ce conţine două pietre identificate pe marginea malului;

5. pietre și sfoară - coletul nr. 5 ce conține:

-plicul nr. A: 1 piatră cu formă neregulată extrasă din coletul nr. 1

-plicul nr. B: 1 fragment de sfoară de culoare albastră de nylon extrasă din coletul nr.l

-plicul nr. C: 2 pietre/rocă extrase din coletul nr.8

- plicul nr. 19: 3 pietre/roci calcaroase având ataşate fragmente de sfoara din fibra sintetica de culoare albastra cu noduri triple si cvadruple ridicate din barca numitului T I

6. lenjerie de pat – plic nr.6 ce conţine un cearșaf și o față de pernă ridicate de pe patul aflat lângă fereastra de la dormitor;

7. cizme – plic nr.7 ce conţine o pereche de cizme din cauciuc de culoare închisă, ridicată din locul din curte unde s-au ars diverse obiecte de îmbrăcăminte, loc marcat cu jalonul 8;

8. pietre – plic nr.8 ce conţine 18 de pietre/rocă având atașate fiecare fragmente de 30-50 cm de sfoară sintetică de culoare albastră având noduri triple sau cvadruple, găsite într-un sac de rafie în curtea imobilului, loc marcat cu jalonul 5;

9. materie arsă – plic nr.9 ce conţine resturi de materie arsă (materiale textile și pene de pasăre) ridicate din curte din locul unde s-au ars diverse obiecte de îmbrăcăminte, loc marcat cu jalonul 8;

10. chiloți – plic nr.10 ce conţine două perechi de chiloți de damă ridicate din dulapul amplasat în spatele ușii de acces în locuință/bucătărie;

11. țesătură – plic nr.11 ce conţine fragment de țesătură de culoare roșie cu motive florale, având marginile arse, ridicată din curte din locul unde s-au ars diverse obiecte de îmbrăcăminte, loc marcat cu jalonul 8;

12. diverse – coletul nr. 12 – cutia Anexa 892780, în care se află o pereche de papuci, un briceag, un fragment tampon, o cămașă de noapte;

13. lanț – plic nr.13 ce conţine un lanț de culoare argintie, galvanizat, cu lungimea de aproximativ 190 cm, găsit în curte, lângă căruțul de butelii;

14. material textil – plic nr.14 ce conţine un fragment de material textil de culoare maro cu motive geometrice și florale, având o pată de culoare brum roșcată în zona mediană, găsit în căruțul de butelii din curtea locuinței;

15. cuțite – plic nr.15 ce conţine patru cuțite de diverse forme și dimensiuni ridicate din dulapul amplasat în bucătărie.

II. MĂSURI PREVENTIVE

Prin ordonanţa organului de urmărire penală din data de 21.12.2020, s-a dispus reţinerea inculpatului, pe o durată de 24 de ore.

Prin încheierea nr. 156/22.12.2020, pronunţată de Tribunalul C în dosarul penal nr. 8205/118/2020, judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în prezenta cauză, măsura preventivă astfel dispusă fiind verificată şi menţiunută ulterior, până în prezent, cu valabilitate până la data de 07.05.2021.

III. PROCEDURA DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Prin încheierea nr. 81/19.02.2021, pronunţată în cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat competenţa instanţei, legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriu, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii privind pe inculpatul T I, nefiind invocate cereri şi excepţii.

IV. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ ŞI APLICAREA PROCEDURII SIMPLIFICATE PREVĂZUTE DE ART. 374 ALIN. 4 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, FAŢĂ DE RECUNOAŞTEREA VINOVĂŢIEI

La primul termen de judecată stabilit pe fondul cauzei, din data de 19.03.2021, mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, în acord cu dispoziţiile art. 20 din Codul de procedură penală, G A şi D C au precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 de lei, fiecare, reprezentând daune morale ca urmare a pierderii suferite prin decesul mamei lor – E A.

La acelaşi termen de judecată, după ce inculpatului i-a fost prezentat actul de trimitere în judecată şi acuzaţiile ce-i sunt aduse, precum şi drepturile procesuale prevăzute de art. 374 alin. 2 şi 4, art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, T I a declarat personal şi în prezența apărătorului său că solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor depuse la dosar, recunoscând în totalitate fapta reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, potrivit procedurii simplificate reglementate de art. 374 alin. 4 cu referire la art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

La acelaşi termen, în conformitate cu prevederile art. 375 alin. 1 din Codul de procedură penală, tribunalul a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată.

⁕ Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Într-una dintre zilele de la sfârșitul lunii septembrie 2020 – probabil în ziua de 25.09.2020, în timp ce se afla la locuința din localitatea G, judeţul C, T I a agresat-o pe concubina sa, victima E A, prin lovire cu și de corpuri dure, respectiv prin înjunghierea repetată cu un obiect tăietor înțepător, pe corpul victimei fiind identificate cu ocazia necropsiei următoarele leziuni de violență: echimoză retroauriculară dreaptă, fracturi costale drepte, fractură olecran drept, plagă înjunghiată lateral de fosa iliacă dreaptă, două plăgi tăiate în lungime de cca 3 cm dispuse una deasupra celeilalte, în partea temporal-dreaptă, plagă tăiată în lungime de cca 6 cm, dispusă orizontal occipital-dreaptă.

După agresiune, probabil în noaptea de 25/26.09.2020, T I a transportat-o și a aruncat-o pe concubina sa în fluviul Dunărea, aflat la o distanță de aproximativ 470 metri de locuință, decesul victimei survenind din cauza asfixiei mecanice prin înec.

Din procesul-verbal întocmit la data de 29.09.2020 de către lucrătorii din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi C – Postul de Poliție Transporturi Navale H, a rezultat că în ziua respectivă au fost sesizați prin S.N.U.A.U. 112 (martorii F I și F M, persoane care se ocupă cu pescuitul) cu privire la faptul că în fluviul Dunărea, la km fluvial 253, mai exact la intrarea în bazinul portuar al fostului șantier naval H, a fost observat plutind un cadavru, aflat parțial într-un sac, iar în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că cele sesizate se confirmă.

În urma efectuării cercetării locului faptei, a fost identificat cadavrul unei persoane, cu următoarele semnalmente: sex femeiesc, vârstă 50-60 ani, păr lung de culoare închisă, ochi căprui, înălțime 1,55-1,65 m.

În urma autopsiei a rezultat că moartea victimei a fost violentă şi s-a produs din cauza asfixiei mecanice prin înec, în circumstanțele unei heteroagresiuni, fiind identificate pe corpul victimei următoarele leziuni de violență: echimoză retroauriculară dreaptă, fracturi costale drepte, fractură olecran drept, plagă înjunghiată lateral de fosa iliacă dreaptă, două plăgi tăiate în lungime de cca 3 cm dispuse una deasupra celeilalte, în partea temporal-dreaptă, plagă tăiată în lungime de cca 6 cm, dispusă orizontal occipital-dreapta.

Prin ordonanța din data de 14.10.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice genetice judiciare, în scopul stabilirii identității cadavrului menționat, însă, în raport de stadiul avansat de degradare a materialului biologic pus la dispoziția specialiștilor (sânge prelevat de la victimă), obiectivele trasate prin ordonanță nu au putut fi aduse la îndeplinire. De asemenea, pe bucata de sfoară nailon, de culoare albastru, care a fost găsită legată de sacul în interiorul căruia a fost identificat cadavrul cu identitate necunoscută, nu au fost evidenţiate urme biologice apte exploatării genetice judiciare – raport de constatare criminalistică nr. 892.506 din data de 30.10.2020 emis de Institutul Național de Criminalistică.

Prin ordonanța din data de 03.11.2020 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice genetice judiciare, având același scop cu cea dispusă anterior, însă, de această dată, s-a pus la dispoziția specialiștilor un fragment osos prelevat de la cadavru.

Prin raportul de constatare criminalistică nr. 892.639 din 07.12.2020 s-a concluzionat că din materialul osos pus la dispoziție, prelevat de la cadavrul cu identitate necunoscută, s-a reușit extragerea unui profil genetic, însă, în urma comparării acestuia cu profilurile genetice existente în bazele de date ale instituției, rezultatul a fost negativ.

La data de 09.11.2020, lucrătorii din cadrul Postului de Poliție G au fost sesizați de către numitul G A cu privire la faptul că mama sa, E A (cetăţean român cu C.N.P. 2,,,), a dispărut de la domiciliu de aproximativ 30 de zile, semnalmentele acesteia fiind corespunzătoare cu cele ale cadavrului cu identitate necunoscută identificat la data de 29.09.2020.

La data de 11.11.2020 s-a procedat la prezentarea cadavrului cu identitate necunoscută numitului G A, acesta declarând, în ciuda stării avansate de degradare, că în mod cert este al mamei sale, recunoscând-o după forma sprâncenelor, a nasului și a gurii, respectiv după particularitatea buzei de sus, care prezenta o îngroșare specifică față de cea de jos.

La data de 10.11.2020 s-a procedat la prelevarea de la numitul G A a unor probe, în vederea stabilirii profilului genetic.

Prin ordonanța din data de 12.11.2020 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice genetice judiciare - compararea profilului genetic obținut de la numitul G A cu profilurile existente în bazele de date ale instituției și cu profilul obținut prin examinarea probei biologice ridicate – ,,fragment osos” recoltat cu ocazia autopsiei victimei identificate la data de 29.09.2020.

Din raportul de constatare criminalistică nr. 892.688 din 08.12.2020 au reieșit următoarele:

Profilul genetic al numitului G A a fost introdus în S.N.D.G.J. (baza de date CODIS) cu codul RO-CT6001005 (cod S.N.D.G.J.). Interogarea manuală a bazei de date CODIS de către personalul desemnat din cadrul S.N.D.G.J, în data de 07.12.2020, privind profilul genetic identificat prin codul RO-CT6001005, a furnizat un rezultat NEGATIV.

În vederea stabilirii relației de înrudire dintre cadavrul cu identitate necunoscută (probă notată URM0022218 – raportul de expertiză criminalistică nr. 892.639 din 07.12.2020 al Institutului Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.) și numitul G A (probă notată REF0061546), s-au efectuat calcule biostatistice de înrudire (părinte-copil, frate-soră de ambii părinți, frate-soră de un singur părinte, veri primari, bunic-nepot, unchi-nepot et caetera), pe baza profilurilor genetice obținute, pornind de la următoarele ipoteze: – „ipoteza acuzării”: cadavrul cu identitate necunoscută și numitul G A  sunt înrudiți genetic; – „ipoteza apărării”: cadavrul cu identitate necunoscută și numitul G A nu sunt înrudiți genetic. În urma calculelor biostatistice efectuate cu modulul POPSTATS din cadrul Sistemului CODIS 7.0, folosind frecvenţele alelice ale populaţiei caucaziene, a rezultat că este de 27.030.000 ori mai probabil dacă ”cadavrul cu identitate necunoscută și numitul G A sunt înrudiți genetic”, valoare obținută pentru cea mai probabilă relație de înrudire, decât dacă ”cadavrul cu identitate necunoscută și numitul G A nu sunt înrudiți genetic”.  Cea mai probabilă relație de înrudire este de părinte-copil.

Cea din urmă concluzie a raportului de constatare criminalistică, coroborată cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză (înscrisuri medicolegale, proces-verbal de recunoaștere G A, declarații martori), conduc la certitudinea conform căreia, cadavrul găsit plutind într-un sac, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 253, mai exact la intrarea în bazinul portuar al fostului șantier naval H, la data de 29.09.2020, aparține numitei E A.

La data de 13.11.2020, a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința numitului T I, concubinul numitei E A – (persoană despre care se suspecta la momentul respectiv că îi aparținea cadavrul). Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința din localitatea G, judeţul C, au fost identificate mai multe mijloace de probă, care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Prin ordonanța din data de 20.11.2020 s-a dispus efectuarea unei noi constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice genetice judiciare – stabilirea profilurilor genetice identificate pe unele dintre obiectele ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, respectiv, compararea acestor profiluri genetice cu cel al cadavrului identificat la data de 29.09.2020 (identificat, astfel cum s-a arătat ca aparținând numitei E A).

Prin raportul de constatare criminalistică nr. 892.780 din 15.12.2020 s-a concluzionat faptul că analizele genetice ale probelor biologice puse la dispoziţie în dosarul menţionat mai sus au evidențiat cu privire la proba notată PRB009994 – „o pereche de papuci din plastic de culoare negru, cu inscripția „MAKE”, ridicată din interiorul locuinței numitului T I, care prezentau pete de culoare brun-roșcată”, urme notate URM0022339 și URM0022340 –testele efectuate au pus în evidență prezența sângelui uman. Genotiparea acestor urme a pus în evidență profile genetice identice cu profilul genetic obținut din genotiparea urmei notate URM0022218, urmă analizată în cadrul raportului criminalistic nr. 892.639 din 07.12.2020 al Institutului Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.; cu alte cuvinte, în urma constatării criminalistice a rezultat că pe papucii ridicați cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 13.11.2020, la locuința numitului T I, în care acesta locuia cu concubina sa E A, au fost identificate pete de sânge aparținând victimei E A.

În ceea ce privește celelalte obiecte ridicate cu ocazia percheziției și suspuse ulterior constatării criminalistice, din raportul amintit rezultă că pe suprafața acestora nu a fost identificat sânge sau profil genetic de proveniență umană. În contextul efectuării percheziției domiciliare amintite, organele judiciare s-au deplasat și în zona în care se afla ancorată ambarcațiunea inculpatului T I.

Din procesul-verbal întocmit și din planșele foto anexate, rezultă următoarele:

Locuința inculpatului este amplasată la aproximativ 470 de metri de locul în care acesta avea ancorată ambarcațiunea, în imediata apropiere a fluviului Dunărea. Pe traseul urmat de către organele judiciare, de la locuința inculpatului și până la ambarcațiunea acestuia, în momentul în care au ajuns în zona pieței târgului săptămânal, amenajată pe malul Dunării (locație amplasată între cele două repere), pe marginea din dreapta a pieței, pe un stâlp de beton amplasat în loc public, a fost găsit agățat un sac de rafie de îngrășământ, capacitate 500 kg, inscripționat numai în limba bulgară (cu litere chirilice), identic cu cel în care a fost identificat cadavrul la data de 29.09.2020, astfel cum se poate observa și din planșele foto anexate. De asemenea, în urma verificărilor efectuate în zona din apropierea locului în care se afla ancorată ambarcațiunea inculpatului, la liziera pădurii, au fost găsiți mai mulți saci, având caracteristicile amintite, amplasați în spațiul public în vederea colectării gunoiului.

Din dovezile ulterioare, respectiv proces-verbal şi declarațiile martorilor E B – consilier local şi M F – agricultor şi persoana care a remis astfel de saci către Primărie, a rezultat că sacii respectivi au fost amplasați de Primăria Comunei G în spațiul public, la începutul lunii septembrie 2020, cu ocazia deschiderii pieței săptămânale, fiindu-le remiși autorităților de către două persoane care se ocupă cu agricultura pe arii extinse, întrucât, după golirea conținutului constând în fertilizator, nu le mai erau necesari.

În barca inculpatului T I au fost găsite mai multe pietre de diferite dimensiuni, legate fiecare cu câte o bucată de sfoară de material sintetic de culoare albastru, având un aspect similar cu bucata de rocă, respectiv de sfoară, găsite legate de sacul în care a fost descoperit cadavrul la data de 29.09.2020. Este de precizat că susnumitul este cunoscut în comunitate ca fiind o persoană care se ocupă cu pescuitul și, respectiv, cu comercializarea produselor din pește. De altfel, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în locuința acestuia au fost identificate mai multe plase monofilament, destinate braconajului piscicol, a căror deținere este interzisă de lege.

Prin ordonanța din data de 20.11.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C s-a dispus efectuarea unei constatări fizico-chimice cu privire la mai multe obiecte identificate cu ocazia percheziției, în curtea locuinței inculpatului T I, respectiv în ambarcațiunea acestuia, prin raportul de constatare criminalistică nr. 890.413 din data de 28.12.2020, concluzionându-se următoarele:

Proba A – piatra legată de sacul în care a fost identificat cadavrul, prezintă aspect exterior asemănător cu probele 1.2 şi 1.3 – pietre ridicate din barca numitului T I. De asemenea, la examinarea în secţiune a probelor 1.2 şi 1.3 s-au observat existenţa unor zone cu aspect asemănător cu cel al unor zone existente în secţiunea probei A.

1.1. Probele CI, C2 şi 1.1 prezintă atât aspect exterior cât şi aspect interior (în secţiune) diferit de cel al probei A.

1.2. Probele analizate conţin elementele calciu şi siliciu majoritare şi în urme fier, aluminiu, sulf, potasiu şi stronţiu. Elementele majoritare calciu şi siliciu se regăsesc în proporţii variabile în cadrul aceleiaşi probe, ceea ce relevă neomogenitatea probei/probelor. Din acest motiv, nu se poate face o analiză comparativă între probe pe baza compoziţiei elementale.

1.3. Solul recoltat de la proba A - piatra legată de sacul în care a fost identificat cadavrul prezintă culoare şi compoziţie chimică elementală asemănătoare cu cea a solului recoltat de la probele 1.1, 1.2 şi 1.3.- pietre ridicate din barca numitului T I.

1.4. Pietrele/Rocile nu au putut fi caracterizate din punct de vedere al proprietăţilor fizice şi chimico-mineralogice deoarece nu dispunem de metodele/echipamentele necesare acestor caracterizări. Acest tip de determinări nu fac parte din Posibilităţile de examinare şi de analiză în laboratoarele criminalistice din Poliţia Română.

2. Fragmentul de sfoară, de culoare albastră reprezentând proba B (găsit legat de sacul în care a fost identificat cadavrul cu identitate necunoscută) prezintă caracteristici fizico-chimice (aspect macroscopic, culoare şi compoziţie chimică - polipropilenă) asemănătoare cu fragmentele de bandă de culoare albastră reprezentând probele 1.1, 1.2 şi 1.3 (ridicate din barca numitului T I), CI şi C2 (găsite într-un sac de rafie în curtea imobilului), şi 8 (ataşat de căruţul de butelii din curtea imobilului).

Pe traseul urmat de la locuința inculpatului și până la locul în care era ancorată ambarcațiunea, nu au fost identificate camere de supraveghere.

Din procesul-verbal întocmit ulterior, inclusiv prin utilizarea aplicației ,,Google Maps”, au rezultat următoarele amplasamente ale unor locații cu relevanță probatorie:

-distanța dintre locuința și zona în care era ancorată ambarcațiunea lui T I este de aproximativ 470 de metri;

-distanța dintre ambarcațiune și locul în care au fost identificați saci identici cu cel în care a fost descoperit cadavrul la data de 29.09.2020 este de aproximativ 270 de metri;

-distanța dintre ambarcațiunea inculpatului și locul în care a fost găsit cadavrul (pe fluviul Dunărea, la km fluvial 253, mai exact la intrarea în bazinul portuar al fostului șantier naval H, este de aproximativ 7.500 metri, cel din urmă punct fiind situat în aval.

De asemenea, din studierea geografiei zonei respective, se constată că în amonte de locul în care a fost găsită ancorată ambarcațiunea inculpatului T I, la o distanță de aproximativ 2,46 km, se regăsește un ,,cot” al fluviului Dunărea, cunoscut de localnici sub denumirea ,,la carieră” , spațiu în care apa a săpat în malul lateral drept, creând o meandră asemănătoare cu cea în care a fost identificat cadavrul. Este astfel plauzibilă împrejurarea conform căreia, corpul femeii a fost aruncat în fluviu, mai jos de acest ,,cot” al Dunării, întrucât, în caz contrar, cadavrul ar fi fost condus și menținut de curenți, în această zonă, astfel cum s-a întâmplat în zona în care a fost identificat cadavrul.

Din audierea persoanei vătămate G A, a rezultat următoarele:

Susnumitul locuiește pe raza localității G, iar în luna octombrie 2020, a fost sunat de către martorul S L T, care i-a comunicat că vecinul ei, respectiv inculpatul T I, a bătut-o pe mama lui G A, E A, cei doi concubini locuind împreună în imobilul din localitatea G, judeţul C. Deoarece aceasta nu era prima dată când afla despre agresarea mamei sale de către concubin, fiind din păcate o împrejurare ,,obișnuită”, nu s-a deplasat pentru a lua legătura cu aceasta. În perioada următoare, nu a mai aflat nimic despre mama sa (cu atât mai mult cu cât aceasta nu avea telefon mobil) și nu s-au mai întâlnit prin localitate, însă a presupus că femeia s-ar fi aflat ,,la pat”, ca urmare a agresiunii amintite.

La data de 09.11.2020, a fost contactat de către sora sa, care locuiește pe raza județului T) și care l-a întrebat dacă mai știe ceva despre mama lor, întrucât aceasta nu ar mai fi fost văzută de vecini de mai mult de o lună de zile. Astfel, în ziua amintită, s-a deplasat la locuința lui T I, căruia i-a transmis că dorește să discute cu mama sa, însă acesta i-a comunicat că E A ,,și-ar fi luat buletinul” și ar fi plecat de la locuință de aproximativ o lună de zile. În continuare, a căuta-o pe mama sa prin localitate, însă nu a găsit-o, iar în urma coroborării informațiilor conform cărora aceasta a fost agresată de concubin, respectiv aceleia că la sfârșitul lunii septembrie ar fi fost găsit cadavrul unei femei cu semnalmente asemănătoare mamei sale, pe fluviul Dunărea, a concluzionat că există posibilitatea ca T I să o fi ucis pe E A, astfel că a anunțat organele de poliție.

Din declarația martorului S L T a rezultat următoarele:

Locuiește în localitatea G, fiind vecină cu numitul T I, iar despre relația dintre acesta și numita E A a precizat că era una deosebit de tensionată, ca urmare a agresiunilor fizice și psihice repetate la care femeia era supusă de către concubinul său, pe fondul consumului de băuturi alcoolice de ambele părți. De-a lungul timpului, martorul și familia sa au asistat în repetate rânduri la episoade de violență în cadrul cărora T I îi aplica concubinei sale lovituri cu pumnii, picioarele și diverse obiecte, o înjura, acestea fiind practic ,,la ordinea zilei”. Martorul a declarat că auzea tot timpul din locuința învecinată, strigăte de durere și de ajutor, ca urmare a agresiunilor la care era supusă de concubin.

S L T a relatat un incident petrecut în luna mai a anului în curs: în timp ce se afla la domiciliu, în locuința sa a pătruns numita E A, având pe ea doar un capot, în rest fiind dezbrăcată. Cu această ocazie, a observat că femeia prezenta leziuni de violență pe întreaga suprafață a corpului, iar la nivelul capului avea răni din care îi curgea sânge, despre care i-a spus că îi fuseseră cauzate de concubin, prin lovirea cu o greblă. Față de această împrejurare, martora i-a dat vecinei sale niște haine pentru a se îmbrăca și cu ajutorul unei alte persoane din localitate, a transportat-o cu o mașină până la domiciliul fiului femeii – G A, care locuiește pe raza comunei G, unde victima a stat două-trei săptămâni, după care a revenit la locuința lui T I.

Din audierea martorului C P, mama numitei S L T (cele două femei locuiesc în același imobil, fiind vecine cu T I), a reieșit o situație de fapt similară cu cea prezentată de către fiica sa, referitoare de relația dintre cei doi concubini:

Martora a confirmat că a asistat în repetate rânduri la momentele la care T I o bătea pe E A, lovind-o cu pumnii, picioarele și alte obiecte contondente. Din câte își amintește, în sâmbăta de dinaintea alegerilor desfășurate în luna septembrie, așadar în data de 26.09.2020, s-a întâlnit la poartă cu vecinul ei T I, iar acesta, din proprie inițiativă, i-a comunicat că E A ar fi plecat de la domiciliu în noaptea precedentă (25/26.09.2020), fără a-i da însă prea multe detalii. În aceeași zi de sâmbătă, martora a purtat o discuție cu martorul M A, persoană care locuiește pe raza municipiului C, dar care, deține o locuință în comuna G, amplasată în imediata apropiere a imobilului deținut de către C P și fiica sa, respectiv a celui în care locuiește T I, fiind așadar vecini. În acest context, bărbatul i-a povestit că într-una dintre zilele din săptămâna care trecuse (fără a putea indica cu exactitate ziua exactă), asistase la agresarea fizică a vecinei lor E A, de către concubin. C P a precizat că, la acel moment, nu a discutat mai multe cu M A, iar acesta nu i-a furnizat detalii privind agresiunea. La aproximativ 2-3 săptămâni de la acest moment, așadar în luna octombrie 2020, s-a întâlnit din nou cu martorul care i-a relatat amănunțit agresiunea suferită de E A. Astfel, din relatarea lui M A a rezultat că, în timp ce se afla la locuință, a auzit gemete și strigăte de ajutor venind dinspre curtea imobilului celor doi concubini, împrejurare în care s-a poziționat în așa fel încât să aibă contact vizual și astfel că a observat cum T I o lovea pe E A și o trăgea de păr, de mâini și de picioare, încercând s-o tragă în interiorul locuinței. A observat că la un moment dat a reușit să o bage în casă, iar de la acel moment nu a mai auzit zgomote. Totodată, martorul i-ar fi transmis că E A era dezbrăcată. În perioada următoare, martora i-a contactat telefonic pe copiii vecinei sale (printre care și pe A G), cărora le-a povestit cele întâmplate, precum și faptul că, din perioada respectivă nu a mai văzut-o deloc pe mama lor. Ulterior, G A s-a deplasat la locuința lui T I și a purtat o discuție cu acesta, iar de la acel moment martora nu a mai discutat cu vecinul ei, despre care a precizat că este o persoană violentă, astfel că încearcă să-l evite. Martora a mai declarat că urmare a unor discuții pe care le-a purtat în trecut cu E A, aceasta i-a relatat că în contextul agresiunilor la care era suspusă de concubin, acesta o amenința că o va omorî și îi va transporta corpul cu căruțul pe care îl folosea la diferite activități, și-l va arunca într-un loc ferit.

Din declarațiile celor două martore a reieșit că nu au mai văzut-o pe vecina lor din săptămâna anterioară alegerilor locale din luna septembrie 2020, mai exact cu două-trei zile înainte de duminica respectivă.

Fiind audiat în calitate de martor, M A a precizat că locuiește pe raza municipiului C însă deține o locuință și în comuna G, fiind vecin cu numitul T I și cu care are o relație de rudenie. De-a lungul timpului a auzit în repetate rânduri certuri și scandaluri între cei doi, însă nu l-a interesat situația acestora.

Cu două sau trei zile înainte de duminica în care au avut loc alegerile locale din luna septembrie, ,,cel mai probabil în ziua de vineri”, așadar în data de 25.09.2020, în timp ce se afla în grădina locuinței sale, a auzit gemetele unei femei venind din curtea învecinată, astfel că s-a poziționat în așa fel încât să aibă vizibilitate şi, astfel, l-a putut observa pe T I (zis ,,Nelic”), cum ,,o rostogolea” pe concubina sa căzută la pământ, spre locuință, fiind deja în apropierea ușii imobilului. Întrucât i-au dat lacrimile ca urmare a scenei tulburătoare la care a asistat, i s-au aburit ochelarii, astfel că nu știe cu siguranță dacă femeia era îmbrăcată sau dezbrăcată la acel moment, însă tinde spre ultima variantă.

După ce T I a reușit să o tragă pe femeie în imobil, nu a mai auzit gemete ori alte zgomote, iar din acel moment nu a mai văzut-o pe E A.

Martorul a mai arătat că nu a observat ca la acel moment T I să o fi lovit efectiv pe concubina sa, ci doar că o târa, încercând să o bage în imobil, fără ca la momentul respectiv vecinul său să-l fi observat că a asistat la cele descrise anterior.

M A a precizat că, din câte reține, a doua zi de la incidentul descris anterior, așadar în data de 26.09.2020 – ziua de sâmbăta dinaintea alegerilor locale, întrucât nu o mai văzuse pe E A și nici nu mai auzise discuții între cei doi concubini, l-a întrebat pe T I unde era concubina sa, iar acesta i-a transmis că în noaptea precedentă (probabil în noaptea de 25/26.09.2020) s-a dus la pescuit, iar când a revenit la locuință nu a mai găsit-o, astfel că a presupus că aceasta l-ar fi părăsit.

Fiind inițial audiat în calitate de suspect/inculpat, în prezența unui apărător din oficiu, T I a negat că ar avea vreo implicare în decesul concubinei sale, susținând că într-una dintre zilele din săptămâna premergătoare duminicii în care au avut loc alegerile locale – 27.09.2020, E A și-ar fi luat buletinul și ar fi plecat de la locuința sa, fără a-i oferi niciun fel de explicație şi de atunci nu mai cunoaște nimic despre aceasta.

Totodată, inculpatul a negat că ar fi agresat-o fizic pe concubina sa în ultima perioadă (în ultimii 2 ani), iar în ceea ce privește aspectele declarate de către vecinii săi acesta apreciază ca nu corespund realităţii.

Ulterior, în declarația din data de 05.01.2021, dată în prezența apărătorului ales, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, situația de fapt prezentată de acesta coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Inculpatul a declarat, în esență, următoarele:

A locuit împreună cu concubina sa E A mai mulți ani, însă, pe fondul consumului de alcool din partea acesteia, relația celor doi era una tensionată, context în care, de-a lungul timpului a agresat-o de mai multe ori. Într-una din zilele din săptămâna premergătoare alegerilor locale, respectiv duminica din data de 27.09.2020, în jurul orei 12:00, a revenit la locuință, moment în care a observat-o în curtea imobilului pe concubina sa, aceasta aflându-se într-o stare avansată de ebrietate. Fiind la rândul său sub influența alcoolului, s-a enervat, astfel că a târât-o pe aceasta în interiorul locuinței, unde a început să o lovească atât cu pumnii şi picioarele, cât şi cu o greblă metalică. T I a menţionat că a i-a aplicat multiple lovituri, atât la nivelul torsului cât și al capului, fără să țină cont de zona în care o lovea, în timp ce victima se afla căzută la sol. După un timp, a observat că femeia nu mai mișca și nu mai scotea niciun sunet, astfel că s-a speriat, realizând că exista posibilitatea ca aceasta să fi decedat. Faţă de această împrejurare, a așezat mâna în dreptul inimii victimei, în încercarea de a-i lua pulsul, însă nu a simțit nimic. A așteptat mai multe ore, timp în care concubina sa nu a mai dat niciun semn că ar mai fi în viață, astfel că s-a hotărât să scape de corpul acesteia, aruncându-l în Dunăre. În acest sens, în jurul orei 23:00-00:00, s-a deplasat în zona din apropierea fluviului Dunărea, unde știa că Primăria amplasase niște saci mari pentru aruncarea gunoaielor, a luat unul dintre acești saci și a revenit la domiciliu. A constatat în continuare că E A nu mai mișca, astfel că i-a introdus trupul în sacul respectiv, apoi a pus sacul într-un cărucior pe care în mod obișnuit îl folosea la transportarea materialelor necesare pentru activitatea de pescuit. În jurul orei 02:00, a transportat sacul în care se găsea corpul victimei la fluviul Dunărea – care astfel după cum s-a arătat se află la o distanță de doar câteva sute de metri de locuința inculpatului, l-a urcat în barca pe care o avea ancorată acolo, legând de sac mai multe pietre pe care le avea în barcă (folosite la aceeași activitate de pescuit), iar după ce a parcurs în aval o distanță scurtă de aproximativ 150 de metri, a aruncat sacul în fluviu. Inculpatul a precizat că a procedat în maniera prezentată (legarea pietrelor de sac), pentru ca acesta să se scufunde, şi astfel, corpul victimei să nu fie identificat.

În ceea ce privește împrejurarea conform căreia E A a fost găsită dezbrăcată, inculpatul a declarat că, înainte de a o băga în sacul respectiv, a dezbrăcat-o, întrucât hainele pe care le purta pe ea la momentul agresiunii, se murdăriseră de sânge.

După ce a revenit la domiciliu, inculpatul a precizat că în raport de ora târzie, nu s-a întâlnit cu nicio persoană pe drum, și-a dat jos bluza pe care o avea pe el, întrucât se murdărise de sângele victimei, a șters cu această haină urmele de sânge care se mai aflau în încăpere, pe podea, ca urmare a agresiunii, iar a doua zi dimineața bluza sa și hainele victimei le-a dus în grădină și le-a dat foc (de precizat că, astfel cum reiese din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit în contextul efectuării percheziției domiciliare, în grădina imobilului inculpatului, a fost identificată o zonă în care se găseau mai multe fragmente de material textil care prezentau urme de degradare sub acțiune termică). În ceea ce privește identificarea unor urme de sânge aparținând victimei pe papucii de culoare albastru, ridicați cu ocazia percheziției domiciliare și supuși unei constatări biocriminalistice, inculpatul a declarat că încălțămintea s-a aflat probabil în încăpere la momentul la care a agresat-o pe concubina sa, iar sângele femeii s-a scurs pe aceștia. Din câte reține, la momentul respectiv el era încălțat în cizme de cauciuc. T I a mai menţionat că în perioada imediat următoare, a fost întrebat de vecinul său unde se află numita E A, inculpatul răspunzându-i că aceasta și-ar fi luat buletinul și ar fi plecat de la domiciliu (confirmând astfel afirmațiile martorului).

Inculpatul a mai precizat că regretă comiterea faptei.

După cum s-a arătat anterior, relația dintre cei doi concubini era una tensionată, pe fondul consumului de alcool susnumitul agresând-o pe E A atât fizic cât și verbal, în mod repetat. Din declarațiile martorilor audiați în cauză a reieșit că agresiunile suferite de victimă erau de o intensitate ridicată, inculpatul aplicându-i lovituri cu pumnii, picioarele și diverse obiecte contondente. De asemenea, din probatoriul administrat a reieșit că T I o amenința pe concubina sa că ,,o va omorî și îi va transporta corpul cu căruțul pe care îl folosea la diferite activități, și-l va arunca într-un loc ferit”, potrivit declarației martorului C P.

Din declarația martorului M A reiese că, cel mai probabil în ziua de 25.09.2020, a asistat la momentul la care inculpatul o târa pe victimă prin curtea imobilului, încercând să o introducă în locuință – susținerea se coroborează întru totul cu relatarea inculpatului făcută în cuprinsul declarației prin care a recunoscut comiterea faptei.

După momentul respectiv, martorul nu a mai văzut-o pe E A și nici nu a mai auzit certuri între concubini, împrejurare care l-a determinat ca a doua zi să îl întrebe pe vecinul său unde era aceasta. Răspunsul oferit de inculpat, conform căreia în noaptea precedentă discuției, așadar în noaptea de 25/26.09.2020, ar fi fost plecat la pescuit, iar când ar fi revenit la locuință nu ar mai fi găsit-o pe concubina sa, presupunând că aceasta l-ar fi părăsit, este deosebit de important, reprezentând practic o dovadă (în coroborare cu celelalte mijloace de probă), că T I a fost ultima persoană care a văzut-o în viață pe E A.

Din declarațiile coroborate ale martorilor M A, C P și S L T, toți fiind vecini cu inculpatul, reiese împrejurarea conform căreia, victima nu a mai fost văzută din data de 25.09.2020, ziua în care cel dintâi martor a observat-o fiind târâtă de inculpat, în interiorul locuinței.

În raport de perioada îndelungată de timp dintre momentul dispariției victimei și până la cel al audierii martorilor, este firesc ca aceștia să nu fie absolut siguri de ziua în care a avut loc incidentul. Totuși, atât martorii cât și inculpatul au individualizat în mod concret perioada, folosindu-se ca ,,reper” de duminica în care au avut loc alegerile locale, respectiv 27.09.2020. Pornind astfel de la acest eveniment, martorul M A a precizat că incidentul descris anterior, care coincide cu momentul de la care nu a mai văzut-o/auzit-o pe vecina sa E A, s-a petrecut cu două sau trei zile înainte de duminica în care au avut loc alegerile locale din luna septembrie, ,,cel mai probabil în ziua de vineri”.

În mod similar, au apreciat și martorele C P și S L T, cu privire la momentul în care au văzut-o pentru ultima dată pe vecina lor.

Inculpatul a menţionat că fapta s-a petrecut în săptămâna de dinaintea alegerilor locale, fără să-şi amintească în mod exact data.

Trebuie avute în vedere, totodată, aspectele reținute în înscrisul medico-legal întocmit cu ocazia necropsiei cadavrului victimei, fiind estimată o perioadă de aproximativ 7 zile de la deces (la nivelul datei de 29.09.2020).

Declarația inculpatului, prin care a recunoscut comiterea faptei, se coroborează cu declarațiile martorilor audiați, cu aspectele care se desprind din rapoartele de constatare întocmite în cauză (identificarea sângelui victimei pe papucii ridicați cu ocazia efectuării percheziției, stabilirea unor similitudini între materialele folosite la legarea sacului în care a fost găsită victima – sol, sfoară, și cele descoperite în curtea locuinței inculpatului, respectiv în ambarcațiunea acestuia), precum și cu aspectele care se desprind din raportul de necropsie nr. 4677/745/A3/2020 din data de 06.01.2021. Astfel, din înscrisul medico-legal reiese că victima a consumat băuturi alcoolice înainte de a surveni decesul, stabilindu-se o alcoolemie de 0,80 g/l alcool pur în sânge şi astfel cum s-a precizat anterior inculpatul a declarat că motivul pentru care a agresat-o pe E A a fost acela că în ziua respectivă, când a revenit la domiciliu, a găsit-o într-o stare avansată de ebrietate.

Totodată, împrejurarea este de natură a explica motivul pentru care inculpatul a considerat că victima decedase, starea de ebrietate a victimei coroborată cu agresiunea suferită, justificând lipsa oricărei reacții aparente din partea acesteia.

De asemenea, mențiunile inserate în înscris cu privire de urmele de violență identificate pe corpul victimei sunt consecvente cu modalitatea în care a decurs agresiunea, astfel cum a fost prezentată de inculpat – lovirea victimei în diferite zone ale corpului, folosind ca obiect vulnerant inclusiv o greblă metalică. Astfel, plăgile tăiate-înțepate identificate pe corpul victimei, au putut fi produse de obiectul respectiv, mențiunea fiind inserată și în cuprinsul înscrisului medico-legal.

Afirmația inculpatului cu privire la folosirea greblei metalice se coroborează și cu declarațiile martorelor C P și S L T, care, astfel cum s-a arătat, au precizat că în trecut au văzut-o pe vecina lor prezentând pe tot corpul urme de violență, despre care aceasta le-a relatat că i-au fost provocate de T I, prin lovire, inclusiv cu o greblă metalică.

Din raportul de necropsie mai reiese că, leziunile de violență identificate pe corpul victimei au fost create anterior survenirii decesului și ar fi necesitat pentru vindecare un număr de 40 de zile îngrijiri medicale, în situația în care victima ar fi supraviețuit.

Declarația inculpatului referitoare la modalitatea în care a acționat se coroborează și cu constatările organelor de anchetă, cu privire la locul în care a fost găsit corpul victimei, distanța dintre ambarcațiunea susnumitului și locul respectiv – pe fluviul Dunărea, la km fluvial 253, mai exact la intrarea în bazinul portuar al fostului șantier naval H, fiind de aproximativ 7500 metri, cel din urmă punct fiind situat în aval. Sacul în care se afla corpul victimei a fost așadar transportat de curenți din locul în care a fost aruncat de inculpat – în zona în care era ancorată ambarcațiunea, până în locul în care a fost găsit, oprindu-se probabil în zona respectivă ca urmare a configurației geografice – existența unui ,,cot” al fluviului Dunărea, în care curenții nu sunt la fel de puternici. Inițial, ca urmare a faptului că inculpatul a legat un bolovan de sacul în care se afla victima, acesta a rămas pe albia fluviului, însă, ulterior, odată cu declanșarea proceselor chimice de descompunere a cadavrului, acesta a ieșit la suprafață, fiind observat, astfel cum s-a precizat, la data de 29.09.2020 de niște pescari.

Ulterior, în faza judecăţii, inculpatul a recunoscut acuzaţiile astfel cum acestea i-au fost aduse prin rechizitoriu.

Din analiza materialului probator administrat, instanţa reţine că există probe certe din care reiese vinovăția inculpatului T I cu privire la comiterea faptei de care este acuzat, în modalitatea arătată în cuprinsul rechizitoriului.

⁕ Încadrarea juridică reţinută de instanţă cu privire la fapta inculpatului:

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului T I, constând în aceea că, într-una dintre zilele de la sfârșitul lunii septembrie 2020, probabil în ziua de 25.09.2020, în timp ce se afla la locuința din localitatea G, judeţul C, a agresat-o pe concubina sa, E A (membru de familie, în sensul art. 177 alin. 1 lit. c) din Codul penal), prin lovire cu și de corpuri dure, respectiv prin înjunghierea repetată cu un obiect tăietor înțepător, iar după agresiune, probabil în noaptea de 25/26.09.2020, inculpatul a transportat-o și a aruncat-o pe în fluviul Dunărea, aflat la o distanță de aproximativ 470 de metri de locuință, după ce-i băgase trupul într-un sac, de care a legat mai multe pietre, decesul victimei survenind din cauza asfixiei mecanice prin înec, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 199 alin. 1 din Codul penal.

Sub aspect subiectiv, spre deosebire de aprecierea procurorului de caz, instanţa consideră că inculpatul a acţionat cu intenţie directă în săvârşirea infracţiunii, aspect ce reiese fără putinţă de tăgată din împrejurarea că, după ce s-a consumat agresiunea fizică, care a fost deosebit de violentă, prin lovire cu pumnii şi cu picioarele, dar şi cu o greblă metalică, direcționate în zone cu potențial vital (zona capului, zona coastelor – carcasa toracică protejând organele vitale interne), intensitatea loviturilor aplicate conducând la crearea unor leziuni care ar fi necesitat 40 de zile îngrijiri medicale, în cazul în care victima ar fi supraviețuit, T I a transportat trupul concubinei sale şi l-a aruncat în Dunăre, introdus fiind într-un sac, de care a legat mai multe pietre, ceea ce relevă că autorul faptei a prevăzut rezultatul acţiunilor sale, urmărind producerea acestuia.

⁕ Individualizarea pedepselor:

În primul rând, Tribunalul urmează a avea în vedere limitele speciale de pedeapsă pentru fapta reţinută în sarcina inculpatului, astfel cum acestea au fost determinate de legiuitor prin textele de lege incriminatoare, respectiv închisoarea de la 12 ani şi 6 luni la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Aceste limite vor fi reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, ca urmare a aplicării procedurii simplificate  prevăzute de art. 374 alin. 4, art. 375 şi art. 377 din Codul de procedură penală, rezultând că trebuie aplicate, în cauza de faţă, limitele de pedeapsă cuprinse între 8 ani şi 4 luni (limita inferioară) şi 16 ani şi 8 luni (limita superioară).

Apoi, stabilirea duratei pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, reflectate prin modul concret de comitere a omorului, din care se poate concluziona că T I a acţionat cu o îndrăzneală rar întâlnită şi cu dorinţa de a-şi ascunde fapta, fără a-şi asuma, iniţial, acţiunea ilegală; de asemenea, urmează a fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, după cum acestea sunt prevăzute de art. 74 din Cod penal.

Astfel, la evaluarea pericolului concret al faptei se va ţine seama de comportamentul agresiv manifestat de inculpat faţă de persoana vătămată pe o perioadă de timp îndelungată, ceea ce reflectă importanţa scăzută pe care T I a dat-o valorii sociale lezate şi pe care a înfrânt-o prin acţiunea sa extrem de violentă ce a condus la decesul victimei, respectiv dreptul la viaţă al altei persoane.

La întregirea tabloului de natură a determina pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului, se vor avea în vedere şi aspectele de natură personală, după cum urmează:

- vârsta inculpatului (68 de ani);

- conduita sinceră avută pe durata cercetărilor penale efectuate în această cauză;

- lipsa antecedentelor penale în cazierul judiciar;

- lipsa unui loc de muncă stabil.

Faţă de toate acestea, instanţa va stabili pedeapsa principală pentru inculpat orientată spre limita specială superioară, în baza art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, T I urmând a fi condamnat la pedeapsa închisorii de 15 (cincisprezece) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de omor asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 199 alin. 1 din Codul penal şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală. Periculozitatea inculpatului pentru ordinea publică este una foarte ridicată, în raport de gravitatea infracţiunii săvârşite, ceea ce justifică, în opinia instanţei, aplicarea pedepsei închisorii într-un cuantum maxim posibil, însă circumstanţele personale favorabile ale autorului faptei (vârsta înaintată a inculpatului, conduita sinceră manifestată pe durata cercetărilor şi lipsa antecedentelor penale), fac tribunalul să conchidă că pedeapsa închisorii de 15 (cincisprezece) ani este justă şi aptă să-şi atingă scopul preventiv-educativ, specific pedepsei penale.

Desigur că pedeapsa principală astfel aplicată urmează a fi executată prin privare de libertate, potrivit art. 60 din Codul penal.

Totodată, în temeiul art. 188 alin. 1 raportat la art. 67 alin. 2 din Codul penal şi la art. 66 alin. 2 din Codul penal, i se va aplica inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale sau considerarea acesteia ca fiind executată, iar în temeiul în temeiul art. 188 alin. 1 raportat la art. 65 alin. 1 din Codul penal, îi va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

⁕ Latura civilă:

Cu privire la pretenţiile civile ale părţilor civile G A şi D C, constând în suma de 30.000 de lei pentru fiecare dintre acestea, reprezentând daune morale ca urmare a pierderii suferite prin decesul mamei lor – E A, tribunalul reţine incidenţa dispoziţiilor art. 19, art. 25 şi art. 397 – toate din Codul de procedură penală, cu raportare la art. 1357, art. 1381, art. 1385, art. 1386 și art. 1391 alin. 2 – toate din Codul civil, în baza cărora instanța consideră că părţile civile au dreptul la despăgubiri pentru acoperirea integrală a prejudiciilor nepatrimoniale suferite în urma comiterii de către inculpat a infracţiunii de omor asupra mamei lor, daunele morale astfel pretinse fiind acceptate în mod expres de către T I, astfel cum acesta a arătat la termenul de judecată din data de 19.03.2021.

În stabilirea cuantumului daunelor morale nu există criterii stricte, instanţa fiind chemată să aprecieze valoarea acestora în raport de situaţia concretă a fiecărei persoane ce solicită asemenea daune.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut, în cauza Tolstoy Miloslovscky vs. Regatul unit, că despăgubirile trebuie să reprezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora.

În teoria şi în practica judiciară au fost clasificate daunele morale în subcategorii, pentru uşurarea procesului de individualizare a acestora şi pentru a evidenţia natura şi importanţa leziunilor a căror acoperire se solicită, în baza principiului reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1385 alin. 1 din Codul civil. Au fost astfel consacrate şi supuse reparării: daune morale pentru dureri fizice sau psihice (pretium doloris); daune morale acordate pentru repararea prejudiciului estetic (pretium pulchritudinis), acoperind vătămările şi leziunile ce aduc atingere armoniei fizice sau înfăţişării persoanei; prejudiciul de agrement (hedonist) pentru limitarea posibilităţilor unei persoane de a se bucura de plăcerile vieţii şi de satisfacţii spirituale sau materiale; daune morale pentru prejudiciile care aduc atingere prestigiului, onoarei şi demnităţii unei persoane precum calomnia, denigrarea sau defăimarea.

Din probele administrate în cauză, rezultă relaţia de rudenie (mamă-fii) dintre victima omorului şi părţile civile, astfel că G A şi D C au suferit trauma psihică inerentă pierderii mamei, ca urmare a faptei abominabile săvârşite de către concubinul acesteia.

Potrivit dispoziţiilor din Codul civil aplicabile în materia răspunderii civile delictuale (art. 1357, art. 1381, art. 1385 şi art. 1386), pentru un asemenea tip de răspundere este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, după cum urmează: existenţa unei fapte ilicite imputabile; existenţa unui prejudiciu; raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia pretinssulu autor.

În cazul de faţă, pe baza situaţiei de fapt anterior reţinute, tribunalul constată îndeplinite toate aceste condiţii, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 19, art. 25 şi art. 397 – toate din Codul de procedură penală, cu raportare la art. 1357, art. 1381, art. 1385, art. 1386 și art. 1391 alin. 2 – toate din Codul civil, instanţa va admite acţiunile civile exercitate de către părţile civile G A şi D C şi îl va obliga pe inculpatul T I să le plătească câte 30.000 de lei, cu titlu de daune morale, valoare apreciată ca fiind o reparaţie adecvată şi echitabilă, de natură a compensa într-o manieră rezonabilă suferinţele psihice încercate de către persoanele în cauză, ţinând totodată seama şi de acordul inculpatului cu privire la aceste pretenţii, acţiunea civilă fiind guvernată de regulile specifice dreptului civil, unde disponibilitatea părţilor este statuată la nivel de principiu, potrivit art. 9 din Codul de procedură civilă.

Chiar dacă acţiunile civile urmează a fi admise, iar până la acest moment procesual nu au fost luate măsuri asigurătorii, examinând posibilitatea dispunerii unor măsuri asigurătorii, prin prezenta hotărâre şi potrivit art. 397 alin. 2 raportat la art. 249 – 254 din Codul de procedură penală, tribunalul constată că nu se impun asemenea dispoziţii, întrucât în cauză nu au fost făcute probe cu privire la existenţa unor bunuri mobile sau imobile urmăribile, în patrimoniul inculpatului.

⁕ Alte dispoziţii procesuale:

• Cu privire la măsura arestului preventiv, impusă inculpatului pe parcursul procesului şi sub imperiul căreia se găseşte şi la data pronunţării prezentei hotărâri, tribunalul consideră că se impune menţinerea acestei măsuri, conform art. 399 alin. 1 din Codul de procedură penală, motivele avute în vedere cu ocazia ultimei menţineri anterioare, din data de 09.03.2021, fiind încă valabile şi, în plus, intervenind soluţia de condamnare a inculpatului la executarea pedepsei închisorii. Chiar dacă inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie recunoscută de art. 4 din Codul de procedură penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, iar rolul măsurii preventive nu este unul punitiv, ci unul de prevenţie, condamnarea în primă instanţă confirmă vinovăţia celui acuzat, cu autotitate de lucru judecat relativă, astfel că argumentele legate de pericolul social pentru ordinea publică în cazul lăsării lui T I în libertate, astfel cum acestea au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, şi apoi la menţinerea acesteia, sunt acum întărite, justificând pe deplin menţinerea măsurii preventive existente.

• Având în vedere că inculpatul a fost reţinut în cauză la data de 21.12.2020, pentru 24 de ore, conform ordonanţei de reţinere emisă de procuror la acea dată, precum şi faptul că s-a aflat în arest preventiv din data de 22.12.2020, până în prezent, măsura preventivă fiind valabilă în continuare, şi după pronunţarea acestei hotărâri, în baza art. 72 din Codul penal, i se va deduce, din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi a arestării preventive, respectiv perioada 21.12.2020 - la zi.

• Având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. 1, art. 4 alin. 1 lit. b), art. 3 şi pct. 1 al Anexei din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, tribunalul va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul T I, în vederea adăugării profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, operaţiune care urmează a se realiza, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008, la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, de către personalul medical al penitenciarului unde va fi introdus condamnatul, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată şi în condiţiile art. 190 din Codul penal.

De asemenea, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, se va dispune informarea condamnatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

• În baza art. 272 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului E A M, desemnat din oficiu pentru inculpatul T I, în cuantum total 1495 de lei, aferent camerei preliminare şi judecăţii în primă instanţă, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul C.

• În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, în baza art. 274 din Codul de procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei totale de 4500 de lei către stat, reprezentând cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale (3135 de lei), camerei preliminare şi judecăţii în primă instanţă (1365 de lei).

Cheltuielile făcute de stat cu titlu de onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu rămân în sarcina statului, conform art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Domenii speta

Spete similare