Încheiere definitivă soluţie clasare

Prin plângerea înregistrată sub nr 5367/118/2021, petenta J.TI R SRL a solicitat desfiinţarea ordonanţei de clasare nr 602/D/P/2017 din 26 aprilie 2021 dată de DIICOT -Serviciul Teritorial C,  menţinută prin ordonanţa  procurorului-şef al DIICOT -Serviciul Teritorial C nr 3/II/2/2021 din 18 iunie 2021, şi trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale  şi începerea urmăririi penale in personam, cu analizarea  aspectelor probatorii indicate în cuprinsul plângerii.

În motivarea plângerii, petenta arată următoarele aspecte esenţiale:

1.la datele de 18 09 2014, respectiv 01 04 2017 s-au încheiat contracte de furnizare servicii între J T I SRL în calitate de beneficiar, şi C P SRL în calitate de prestator, privind promovarea prin interacţiune nemijlocită faţă în faţă, a produselor de tutun JTI către consumatorii adulţi, şi atragerea de noi consumatori adulţi fumători, precum şi constituirea unei baze de date de consumatori adulţi fumători, care să poată fi utilizată ulterior de JTI pentru promovarea produselor.

Activitatea urma să fie desfăşurată de C P prin intermediul unor persoane denumite Brand Ambasadoare (BA), supravegheate de coordonatori (Team Leaderi), în modalitatea interacţionării  directe şi efective cu consumatorii adulţi fumători  din locaţiile stabilite, a obţinerii  unor date personale între care număr de telefon şi adresă de e-mail, şi acordându-le premii conform regulilor promoţionale stabilite, în special pachete de ţigări. BA aveau obligaţia şi de a verifica corectitudinea/realitatea datelor colectate.

2.În urma unor sesizări primite în legătură cu neexecutarea activităţilor din contracte, respectiv a faptului că C P nu a prestat efectiv serviciile asumate, deşi erau completate documente în sensul efectuării lor, la data de 13 11 2017 a fost reziliat contractul.

Reprezentanţii JTI au sesizat organele de urmărire penală cu privire la schema de fraudare, atunci când aceasta a fost descoperită, formându-se dosarul penal nr 602/D/P/2017 pe rolul DIICOT -ST C.

Petenta arată că schema de fraudare identificată este următoarea:

-nu au fost realizate efectiv activităţile promoţionale faţă în faţă, însă au fost introduse date fictive în aplicaţia informatică 121 destinată acestei evidenţe, pentru a se crea aparenţa derulării serviciilor, cu încasarea de la JTI a contravalorii serviciilor pretins prestate;

-produsele JTI  ce ar fi trebuit oferite ca obiecte promoţionale consumatorilor adulţi de tutun au fost administrate necorespunzător, însuşite/sustrase şi vândute pe piaţa neagră  către terţe persoane;

-Brand Ambasadoarele , în colaborare cu Team Leaderii, introduceau în aplicaţia 121 numere de telefon care nu le erau furnizate de consumatorii adulţi fumători, ci care le erau comunicate pe telefon sau pe coli de hârtie, atribuiau acestor numere de telefon date fictive (nume, adresă de e-mail), le introduceau în aplicaţia 121, după care primeau  de la alte persoane implicate, codul de validare care era destinat să confirme verificarea şi realitatea datelor.

Petenta arată că această concluzie reiese, între altele, din raportul informatic întocmit de societatea T H, care a analizat datele introduse în aplicaţia 121, rezultând că din totalul de 311.262 consumatori introduşi în aplicaţia 121, un procent de 48%, adică 150.128 dintre aceştia nu au putut fi contactaţi deloc, deşi s-a încercat contactarea de câte trei ori, precum şi expedierea de SMS-uri de 4 ori, în zile diferite.

În plus, au fost identificate persoane introduse în baza de date care au indicat fie că sunt nefumători, fie că sunt minori, procentul de date introduse nereal sporind astfel la 60%.

Dat fiind că o mare parte din datele introduse în aplicaţia 121 în perioada aprilie-noiembrie 2017 de către angajaţii C P nu sunt date valide, rezultă pe cale de consecinţă că pachetele de ţigări promoţionale, precum şi celelalte materiale promoţionale, nu au fost oferite celor ale căror date au fost înregistrate, ci au fost însuşite de BA şi TL.

Schema de fraudare constând în esenţă în lipsa contactului direct între BA şi consumatori  a fost observată în majoritatea oraşelor mari în care s-a desfăşurat promoţia, respectiv C, C, T, A, B M, B, O, T M. 

Petenta arată că, pentru zona C, un fost angajat al J T I a prezentat întregul mecanism infracţional elaborat de angajaţi ai C P, cu participarea unui angajat al JTI, acesta depunând şi dovezi, respectiv două agende şi copii xerox de pe a treia agendă, conţinând numere de telefon, indicând că au fost puse la dispoziţie de C G V , folosite la  înregistrarea în sistemul informatic  a  unor consumatori fictivi  în perioada 2016 -2017.

-capturi ecran telefon din timpul unor discuţii între persoane  din cadrul presupusului grup infracţional;

-fotografii făcute cu telefonul mobil în care se evidenţiază că  G T, angajat JTI, şi  D T, angajat C P, sustrag cartuşe cu ţigarete aflate în administrarea lui D T.

Petenta arată că numitul C G V se bănuieşte că avea acces ilegal la baza de date a unei companii de telefonie mobilă, şi astfel putea pune la dispoziţia TL şi BA a numeroase numere de telefon disponibile , unele fiind chiar succesive.

Petenta arată că pentru verificarea aspectelor prezentate de fostul angajat JTI, a apelat la serviciile unei agenţii de detectivi particulari, care a procedat la supravegherea unor angajaţi  ai C P din C şi C.

Grupul din C era constituit doar din trei BA, a realizat activităţi de promovare doar în 5 din cele 8 locaţii raportate;

Concluziile generale rezultate din observaţii au fost în sensul că în cadrul localurilor vizate, BA nu au distribuit mai mult de 3-4 pachete de ţigări pe zi,  uneori nedistribuind niciun pachet, alteori s-au distribuit pachete fără respectarea procedurii de promovare.

Tigaretele au fost depozitate în portbagajul autoturismului Ford C-Max, iar tigaretele rămase au fost transportate în interiorul unui imobil unde este declarat biroul C P, de unde numitul D T a transportat ţigările către T G sau către destinaţii din afara municipiului C.  În alte situaţii D T a fost observat că remite cartuşe sau baxuri de ţigarete unor persoane, precum şi transferând baxuri de ţigarete în diferite maşini, apoi predându-le unei persoane. În alte situaţii s-au cules informaţii despre faptul că D T şi T G au vândut o parte din ţigarete către administratorul unor firme, P V/P P.

O activitate similară, chiar mai amplă, indică petenta că a desfăşurat şi numita P C. Între altele, se arată că aceasta a fost observată utilizând mai multe coli A4 cu diverse numere de telefon pe care le dicta BA, care operau tabletele introducându-le în aplicaţia 121, concluzionându-se că este vorba despre numerele de telefon puse la dispoziţie de C G V zis ,,Profu”. Totodată, a fost văzută primind de la D T o sumă de bani, într-o manieră ascunsă, ceea ce indică caracterul ilicit al banilor, existând bănuiala că banii provin din vânzarea ţigaretelor.

În ce îl priveşte pe numitul T G, petenta arată că acesta a avut contacte cu D T în legătură cu vânzarea ţigaretelor, a primit cantităţi de ţigarete de la D T pe care le-a remis la o adresă unde domiciliază P V şi P P, ce au activităţi de desfacere cu amănuntul, între altele, a produselor de tutun.

În ce îl priveşte pe numitul C G V, petenta apreciază că acesta, după procurarea numerelor de telefon din baze de date la care avea acces, valida SMS-urile de confirmare primite, probabil prin accesarea unor baze de date sau printr-o metodă tehnică de administrare a unui număr mare de cartele telefonice  SIM, fraudând astfel sistemul informatic 121.  Petenta arată că există informaţii că acesta ar avea posibilitatea tehnică de a ţine active un număr foarte mare de cartele SIM , pentru a le vizualiza şi  comunica în termen scurt  codurile de confirmare primite prin SMS. Codurile erau introduse de BA în aplicaţie, şi astfel se încheia lanţul operaţional, acestea aflând şi  ce premiu s-a câştigat de către consumatorul fictiv introdus, pe care îl însuşeau.

Petenta arată că a depus la dosar probe constând în raportul detectivilor, înregistrări video în care se observă activităţile descrise, implicarea unor persoane, deplasările cu auto şi trasnferul ţigărilor, suma de bani remisă.

În ce priveşte activitatea presupus infracţională desfăşurată la C, petenta arată că s-a folosit un mod similar de operare. A fost observat numitul N I E care a vândut ţigaretele cu ajutorul unui taximetrist, s-a observat că BA vizitau doar o parte din locaţiile incluse în graficul de promovare şi că au fost abordaţi doar câţiva clienţi şi au fost plasate corect doar 3-4 pachete de ţigări pe fiecare locaţie, beneficiarii fiind angajaţii localurilor şi prieteni/cunoscuţi ai lui N.

Modul de operare pe tablete a fost identic cu cel de la C.

N Istvan a distribuit sau vândut ţigaretele cu cartuşul sau cu sacoşa tip Carrefour ori sac către diverse persoane, unul fiind identificat ca vânzător de ţigări pe piaţa neagră.

Au fost observate şi Brand Ambasadoarele efectuând activităţi de distribuire de tigarete în sacoşe tip Carrefour încărcate până la refuz. Împărţirea ţigaretelor între membrii grupului avea loc pe stradă, pe trotuar, în locuri din apropierea domiciliilor BA.

Pentru zona C, s-au verificat prin sondaj numerele de telefon şi s-a constatat că 75% din acestea, introduse în aplicaţia 121, sunt potenţial fictive; ulterior, a fost verificată întreaga bază de date colectată, prin intermediul raportului HUB, depus ca probă la dosar.

Petenta arată că a contribuit activ la strângerea probelor, precum şi la coroborarea/explicarea acestora, însă organele de urmărire penală nu au verificat relevanţa lor:

-fotografii, înregistrări video, rapoartele detectivilor, rezultatele verificărilor cu privire la existenţa/activitatea posturilor telefonice introduse în aplicaţia 121, raportul T H, rapoartele de expertiză întocmite de TPA, coroborarea duratei interacţiunii şi a orelor de interacţiune pe aplicaţia 121,  analiza asupra situaţiei personalului C P.

Arată petenta că aceste probe reliefează atât situaţii concrete de acţiune, cât şi modul de operare general.

Petenta apreciază că urmărirea penală s-a realizat în mod incomplet, nu au existat eforturi minime pentru aflarea adevărului, astfel încât soluţia de clasare apare ca fiind injustă, insuficient motivată şi fundamentată pe o urmărire penală care nu a avut ca scop aflarea adevărului.

Motivarea soluţiei de clasare pentru frauda informatică s-a realizat pe baza unor presupuneri lipsite de temei de fapt, ipotezele avansate fiind expuse doar pentru a justifica lipsa unei cercetări efective a infracţiunilor sesizate.

Nu a existat niciun fel de solicitare de relaţii de la operatorii de telefonie mobilă sub aspectul lămuririi împrejurărilor legate de tipul de contract de telefonie al numerelor introduse în aplicaţia 121, modul de activare, locaţia geografică în care s-au aflat telefoanele, nici măcar pentru numerele menţionate în agendele telefonice sau cele introduse de multe ori (10 ori) în aplicaţie.

Se impunea şi recalificarea juridică a unor fapte, iar nu clasarea pe motivul că nu sunt întrunite unele elementele constitutive ale infracţiunilor stabilite cu o anumită încadrare juridică.

Petenta arată că este neîntemeiată şi aprecierea conform căreia este neplauzibilă ipoteza folosirii unui număr mare de cartele  telefonice, dat fiind că folosul ce s-ar fi obţinut de presupuşii făptuitori ar fi fost foarte mic sau inexistent, comparând cheltuiala pentru achiziţionarea unei cartele SIM cu beneficiul reprezentând preţul unui pachet de ţigări oferit ca premiu. Astfel, arată că, potrivit regulamentului promoţiei, un număr de telefon putea fi folosit de până la 6 ori pe zi, ce i-ar fi putut  aduce utilizatorului până la 6 pachete de ţigări pe zi, în condiţiile în care un pachet de ţigări costă 20 de lei, în timp ce o cartelă telefonică costă 10 lei. 

S-a demonstrat că un număr de 1527 numere de telefon au fost înscrise în aplicaţia 121 de câte 10 ori, iar pentru acestea s-au acordat  un total de 15.270 pachete de ţigări, rezultând un cost pentru achiziţia cartelelor SIM de 15.270 lei, în timp ce beneficiul rezultat din obţinerea pachetelor de ţigări fiind de peste 300.000 lei. De asemenea, există şi numere de telefon introduse de câte 5 ori în aplicaţie, etc, calculul arătând un profit estimat de peste 1.500.000 lei.

Astfel, nu este vorba de un folos material neglijabil, ci de un câştig deosebit de mare, cu punerea în aplicare a unui mecanism  infracţional, situaţie care impunea o anchetă  efectivă.

Dintr-o altă perspectivă, petenta critică modul de efectuare a urmăririi penale şi prin aceea că, deşi procurorul de caz a dispus efectuarea anumitor acte de probaţiune de către poliţia judiciară, acestea nu au respectat ordonanţa dată în acest sens (din 16 01 2019), rezumându-se la administrarea probelor constând în audierea unor persoane, în apelarea directă a unor numere de telefon pentru a constata valabilitatea acestora.

Pentru toate considerentele de mai sus, dezvoltate în cuprinsul plângerii, petenta JTI Internaţional Romania SRL solicită  desfiinţarea soluţiei de clasare şi trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.

Examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, tribunalul -în complet de judecător de cameră preliminară -reţine următoarele:

Prin ordonanţa de clasare nr 602/D/P/2017 din 26 aprilie 2021, procurorul DIICOT -Serviciul Teritorial C a dispus clasarea cauzei faţă de un număr de 27 persoane , sub asepctul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat -367 Cod penal, delapidare/complicitate la delapidare în formă continuată, prev de art. 295 Cod penal cu art. 308 Cod penal şi 35 Cod penal, fraudă informatică/complcitate la fraudă informatică în formă continuată prev de art.  249 Cod penal cu 35 Cod penal.

În motivarea soluţiei de clasare, după prezentarea plângerii formulate de petenta JTI Internaţional România SRL, şi a măsurilor de probaţiune dispuse şi efectuate, parchetul reţine următoarele aspecte esenţiale:

-persoana vătămată nu a descris în mod cert faptele, iar identificarea unui număr mare de numere de telefon care să fie introduse în aplicaţia 121 se putea realiza facil chiar prin compunerea aleatorie a acestora şi verificarea valabilităţii lor pe site-ul www.portabilitate.ro, după care obţinerea codurilor de validare  SMS s-ar fi putut obţine prin aceesarea sistemului informatic 121;

-nu sunt întrunite condiţiile prev de art. 309 Cod penal rap la art. 183 cod penal pentru reţinerea consecinţelor deosebite la  infracţiunea de delapidare, având în vedere că pachetele de ţigări însuşite nu depăşesc suma totală de 2.000.000 lei.

-SC N SRL, persoană juridică prin intermediul serviciilor căreia se direcţionau SMS-urile de la tabletele BA către companiile de telefonie care gestionau numerele de telefon ale consumatorilor de tutun contactaţi, şi de aici la telefoanele acestora, a indicat că nu deţine date din care să rezulte că s-ar fi făcut vreo accesare neautorizată a sistemelor informatice folosite de aceasta.

-în ce priveşte infracţiunea de fraudă informatică, respectiv complicitate la aceasta, DIICOT reţine că declaraţia martorului I este contradictorie în ce priveşte originea numerelor de telefon prezentate ca fiind din nişte agende, iar acele agende conţineau foarte multe numere de telefon, astfel încât autorizarea obţinerii datelor privind utilizatorii , fără existenţa unor elemente din care să rezulte bănuiala că au fost introduse fraudulos în aplicaţia 121, ar fi constituit o măsură disproporţionată faţă de restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale utilizatorilor acelor numere de telefon.

-dovedirea  existenţei fiecărui act material  de fraudă informatică se poate realiza doar prin identificarea şi audierea ca martor a persoanelor utilizatoare ale numerelor de telefon introduse în aplicaţie, totodată urmând a se corobora şi cu alte elemente din care să rezulte că interviul cu BA nu a avut loc.

-există certitudinea, însă, că persoana care a utilizat numărul de telefon introdus în aplicaţia 121, la data introducerii în mod evident a primit şi comunicat BA codul de validare.

-prin faptul că persoanele intervievate nu aveau obligaţia de a comunica datele reale de identitate către BA, acestea nu pot fi identificate în vederea audierii ca martor;

-împrejurarea că unele persoane au fost observate manipulând pungi în care păreau a fi pachete cu ţigări nu constituie o dovadă a faptului că în aceste pungi se aflau într-adevăr pachete cu ţigări, şi nici că ar fi fost pachete cu ţigări aparţinând JTI.

-În ce priveşte infracţiunea de delapidare/complicitate la delapidare, modalitatea de săvârşire descrisă de petentă s-ar încadra în prevederile art. 249 Cod penal -fraudă informatică, astfel încât nu se poate reţine în acelaşi timp  şi existenţa infracţiunii de delapidare.

-În ce priveşte infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prev de art. 360 alin. 1, 2 şi 3 cod penal, nu există niciun element de fapt/indiciu  din care să rezulte că ar fi fost accesate ilegal  sistemele informatice  ce găzduiau aplicaţia 121, iar, totodată, dacă s-a întâmplat aşa, aceasta era posibil de către angajaţii JTI, care însă nu îndeplinesc condiţia de a fi  accesat fără drept.

-Nu s-a stabilit modalitatea în care s-ar fi putut afla conţinutul mesajelor SMS date pe telefoane cu cartele achiziţionată  în acest scop, astfel încât afirmaţiile persoanei vătămate sunt doar nişte supoziţii.

-În ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, nu există probe din care să rezulte existenţa acestei infracţiuni.

Pentru o astfel de infracţiune, este necesar ca făptuitorii să fi acţionat în mod coordonat în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni.  În cauză nu există probe că persoanele din cadrul C P, precum şi celelalte persoane la care s-a făcut referire, au constituit un grup infracţional organizat. Nici persoana vătămată nu a indicat mijloace de probă din care să rezulte indubitabil că persoanele au introdus date fictive în aplicaţia 121  şi că au conlucrat în acest scop. 

În legătură cu examinarea relevanţei şi completitudinii probatoriului administrat, tribunalul reţine următoarele:

Din examinarea declaraţiilor luate martorilor I A, O E, G T, N B, C E, C G V, M M V, M A G, P C, D T, B R S (vol 1 UP), tribunalul reţine următoarele  aspecte esenţiale:

-declaraţiile martorelor care au desfăşurat activitate de Brand Ambasadoare sunt aproape identice, cu aceleaşi întrebări şi răspunsuri generale, ceea ce indică formalismul luării acestora;

-în cuprinsul declaraţiilor persoanele audiate nu sunt întrebate în concret despre o situaţie constatată din probele furnizate de JTI Internaţional (fotografii, înregistrări video, datele informatice), iar prin această modalitate pasivă de audiere nu se încearcă confruntarea persoanelor în ce priveşte anumite susţineri. Spre exemplu:

-Brand Ambasadoarele nu au fost solicitate să explice sau chiar să execute un experiment judiciar, prin care să  se stabilească dacă a fost posibil înregistrarea unor date ale clienţilor şi primirea SMS-ului de validare într-un interval de 30 de secunde, astfel cum s-a constatat în expertizele informatice efectuate;

Tribunalul reţine, cu titlu de exemplu, înregistrările efectuate la C în zilele de 7 septembrie 2017, 09 septembrie 2017, din care rezultă că activităţile de promoţie erau desfăşurate de trei Brand Ambasadoare îmbrăcate cu bluze similare cu dungi negre şi albe, însoţite de un bărbat care conducea auto Ford C-max B-122-WLS, că activitatea într-un local de pe malul Someşului Mic , unde se intra prin coborâre pe scări, s-a desfăşurat între orele 21,15-21,23, timp în care cele trei BA abordează câte un singur client, iar din utilizarea tabletelor rezultă că o singură BA a reuşit  să convingă  o clientă să participe la promoţie;  în altă înregistrare cele trei BA şi bărbatul stau la barul unui local, fără activitate; în altă înregistrare cei 4 pleacă de la maşină la ora 21,07 şi se întorc la ora 21,47.

În alte înregistrări (12 august, ora 22,56) sunt observate stând în autoturism şi operând tabletele sau telefonul mobil.

-BA nu au fost confruntate cu înregistrările video şi cu constatările detectivilor, din care rezultă că nu au vizitat deloc unele locaţii programate, dar figurează că au distribuit clienţilor pachete de ţigări în acele locuri, sau din care rezultă numărul foarte mic de pachete distribuite real, în raport cu numărul mare reieşit din aplicaţia 121, însoţit de scoaterea din gestiune a pachetelor de ţigări menţionate ca premiu;

-D T  nu a fost solicitat să explice afirmaţia că îl cunoaşte pe C ,,din vedere”, în condiţiile în care există probe potrivit cărora în care cei doi se întâlnesc şi conlucrează în anumite activităţi;

-D T  nu a fost solicitat să explice, în contextul afirmaţiei sale că în cutiile cu care a fost observat  în mod repetat nu erau ţigări, ce anume transporta în cutie, dacă nu ţigări, şi ce anume a remis lui G T, ce anume a remis altor persoane, în acele situaţii în care se observă  în imagini că este vorba despre baxuri sau cartuşe de ţigări, iar dacă admite din imagini că acelea sunt baxuri sau cartuşe de ţigări, ce explicaţie dă acţiunii de remitere a lor;

În acest sens, tribunalul constată din imaginile video că:

-la 8 august 2017 se observă în mod cert cartuşe cu ţigări transferate dintr-un autoturism în altul, iar cartuşele sunt în folie transparentă, pot fi observate caracteristicile lor (culoare albastră cu o bandă galbenă la unul din capete), de asemenea cutiile (baxurile) în care sunt transportate au inscripţia JTI.

-inscripţia JTI pe cutiile de carton se observă în aproape toate înregistrările, existând astfel o prezumţie de fapt foarte puternică asupra faptului că şi ţigările din aceste cutii aparţin tot JTI, din moment ce sunt manipulate de către cei care au luat în gestiune ţigări de la JTI, şi nu rezultă informaţii că aveau simultan alte activităţi cu alte ţigări ce nu provin de la JTI; 

-la 11 08 2017 ora 15,14 se observă cum persoana ce conduce auto Ford C-max B-.... remite un cartuş de ţigări unui alt bărbat.

La 21 august 2017 se observă transferul de ţigări în cantitate mare din C-max în auto VL-.....

-de asemenea, la 22 şi 23 08 2017 se transferă baxuri (cutii din carton de o anumită mărime standard) cu inscripţia JTI către auto  VL-...., şi către auto VW B-...., ulterior  conducătorul auto al acestei maşini fiind observat cum descarcă cutiile într-un imobil, iar a doua zi le duce într-un alt imobil (locaţiile sunt indicate în rapoartele detectivilor). 

-D T şi P C nu au fost audiaţi simultan pentru a da explicaţii cu privire la suma de bani remisă de primul celei de-a doua, şi pentru a se constatat dacă explicaţiile coincid;

Din examinarea declaraţiilor luate martorilor M R A, P M C, B M, S B L, F R A (activitatea de la C), rezultă acelaşi stil pasiv al audieri şi al întrebărilor puse, stereotipia răspunsurilor, lipsa oricăror întrebări de control privind realitatea/sinceritatea răspunsurilor, prin confruntare cu informaţiile indicate/probate de petentă, în condiţiile în care, în ipoteza în care starea de fapt afirmată de petentă în plângere ar fi reală, team leaderii şi brand ambasadoarele ar avea interes în a ascunde realitatea şi în a da declaraţii mincinoase.

Martorii P D M şi C A G susţin în esenţă că toţi foştii şefi zonali ai JTI au trecut la C P, iar problemele legate de gestiunea pachetelor de ţigări se datorează erorilor de proiectare din aplicaţie, sau că unii team lideri introduceau în gestiunea brand ambasadoarelor cantităţi mai mari de ţigări decât cele real predate, mizând pe faptul că acestea nu verifică numărul lor. Aceste susţineri par a fi apărări în raport de neregulile în evidenţe, însă nu explică diferenţele între numărul pachetelor de ţigări constatat a fi remis -cel puţin în anumite zile/seri consumatorilor contactaţi, şi numărul pachetelor de ţigări raportate ca fiind oferite, înregistrate în aplicaţia 121.

În volumul 8 DUP petenta formulează o cerere prin care solicită să se ceară  de către organul judiciar relaţii de la companiile de telefonie mobilă, în sensul de a preciza, în legătură cu listele de telefoane înregistrate în aplicaţia 121, prin confruntare cu baza de date a companiei:

-dacă numerele de telefon sunt operate de compania respectivă de telefonie mobilă;

-dacă au regim de cartelă  sau abonament

-titularul  cartelei sau abonamentului;

-tipurile de comunicări care s-au înregistrat, respectiv comunicări voce sau text;

-modificările intervenite cu privire la titularul cartelelor/abonamentelor, de la data faptelor până în martie 2018 când au fost făcute verificările numerelor de telefon.

Nu s-au dispus măsuri investigative de tipul celor din cerere.

Din procesele verbale încheiate de organul de cercetare penală la 27 03 2019 şi 28 03 2019 (volum 10 UP) tribunalul reţine că din multitudinea  numerelor de telefon verificate, marea majoritate nu au putut fi apelate, iar din numărul redus al persoanelor care au răspuns, marea majoritate -cu excepţia a 3-4 persoane -au indicat că nu au participat la promoţia desfăşurată de JTI prin intermediul C P la C.

În volumele 2 şi 3 UP se regăsesc depuse copiile xerox ale filelor unei agende verzi, respectiv ale unei agende roşii (conform adnotărilor efectuate, dar şi conform imaginilor înregistrate pe CD, privind originalul agendelor şi a conţinutului lor),  ce rezultă că provin de la martorul I  C T. De asemenea, se găseşte şi un CD care conţine, între altele, agendele fotografiate (cea verde inclusiv coperta  I).

În conţinutul filelor se regăsesc o multitudine de numere de telefon sub formă de tabele grupate pe zile, asociate cu prenumele unor persoane de sex feminin (A, E, C, E, A, A, G, R, A) precum şi însoţite de alte consemnări (set 1, set 2, set 3, set 4, calcule şi cantităţi notate în bucăţi -vineri LSR 40 buc, RTL 15 buc, locaţii –F 40 buc -repetat , etc).

Din conţinutul acestora rezultă probabilitatea că aceste consemnări se referă la Brand Ambasadoare, la numerele de telefon introduse de fiecare dintre acestea în aplicaţia 121 în zilele indicate, la numărul de pachete de ţigări care figurează ca fiind oferite consumatorilor.

În legătură cu aceste înscrisuri, a fost audiat martorul care le-a furnizat, rezultând următoarele:

I C T -declaraţie din 04 05 2018:

Brand Ambasadoarele  introduceau un număr  de telefon nou, date de contact, şi astfel  se putea justifica predarea  pachetelor. Din câte ştiu, cartele  cu numere de telefon Vodafone se obţin gratuit în magazine, ele având o valabilitate  de un an fără încărcare.

Profu C G V avea o relaţie de prietenie cu D T şi îi furniza numere de telefon câte avea nevoie  prin aplicaţiile de telefonie mobilă, reuşind astfel să creeze un consumator fictiv.  Acesta trimitea mai multe numere de telefon către brand ambasadoare, iar acestea le înregistrau în sistem  în sistem ca fiind consumatori. Tot prin aplicaţia mobilă se trimitea şi mesajul  care conţine codul de validare.

I  C T-declaraţia din 19 10 2020 luată prin intermediul  autorităţilor olandeze şi cu asistenţa unui interpret :

Martorul arată că a aflat de la D T despre faptul că primea numere de telefon de la C, pe care le introducea în aplicaţie, iar listele cu numere de telefon se aflau  în nişte agende  pe care martorul a reuşit să le descopere, şi a făcut nişte copii de pe ele, pe care le-a dat  firmei JTI. Arată că  cele 2 agende cu numerele de  telefon pe care le-a avut şi le-a dat mai departe firmei JTI sunt întocmite de el, pentru că trebuia să consemneze ce se întâmplă, pentru a le prezenta drept probă. (fila 116 vol 7 DUP).

În raport de conţinutul voluminos al datelor din cele două agende -foarte multe numere de telefon grupate pe zile şi pe persoane, alte adnotări) precum şi cu modul în care acestea au fost făcute, de asemenea, în raport de  conţinutul declaraţiei date de I  C T prin intermediul autorităţilor olandeze,  tribunalul reţine că este neclarificată originea acestor agende şi persoana care le-a completat.

Într-o ipoteză, reţinută de organul de urmărire penală, ar rezulta că martorul I a aflat despre cele două agende, a intrat în posesia lor, le-a copiat olograf conţinutul, ulterior agendele în original rămânând în locul în care au fost descoperite, pentru ca posesorul lor să nu se sesizeze despre dispariţie, iar  noile agende completate olograf de martori (agenda roşie şi agenda verde) fiind predate reprezentantei zonale C a JTI.

Tribunalul reţine însă că este total improbabil ca martorul, descoperind agendele, să le fi copiat manual, număr cu număr şi consemnare cu consemnare, în propriile sale agende, pe care să le fi predat apoi reprezentantei JTI; o astfel de operaţiune ar fi durat extrem de mult timp, dat fiind volumul cifrelor şi celorlalte consemnări existente în agende, astfel cum se observă. Totodată, nu exista scopul pentru care martorul să fi  ales această metodă manuală de transcriere a agendelor, atâta timp cât există mijloace tehnice de copiere rapidă.

Pe de altă parte, în cuprinsul copiilor xerox/foto ale agendelor se observă unele semne şi adnotări lipsite de importanţă, pe care martorul nu le-ar fi apreciat necesar a le transcrie fidel, aşa cum, prin ipoteză, le-ar fi observat în agendele originale (de ex anumite asteriscuri , tăierea unor numere de telefon cu o bară oblică, tăierea cu o linie a denumirii unor zile, consemnarea ,,Sfârşit de an” urmată de barare, etc. Toate aceste consemnări indică faptul că copiile xerox aflate la dosar nu sunt copii făcute de organul judiciar de pe originalele unor agende din posesia reprezentantului JTI (presupus scrise de martorul I) ci sunt chiar originalele pe care le-a descoperit în urma discuţiilor cu D T (a doua ipoteză). Este posibil ca martorul să fi ,,omis” a indica această situaţie de fapt pentru a nu fi acuzat de furt.

În a treia ipoteză, este posibil ca martorul să fi efectuat copii prin fotografiere asupra agendelor originale şi să le fi lăsat în locul în care le-a găsit, iar acele fotografii (existente şi la dosar) să fie practic tot ceea ce a deţinut martorul şi a predat reprezentantei JTI, iar nu agende fizice copiate de el. Se impune clarificarea acestei situaţii, prin audierea reprezentantei JTI pentru a indica ce anume a primit de la martor -agende efectiv sau fotografii ale acestora.

Concluzia este de mare importanţă, deoarece:

-dacă copiile xerox din dosar ar fi ale agendelor scrise de I, atunci scrisul de pe ele ar fi al acestuia,

-dacă, însă agendele -şi cdorelativ copiile de la dosar - sunt agendele originale găsite de el, atunci scrisul nu este al său, ci posibil al unuia dintre cei indicaţi ca fiind implicaţi în obţinerea şi utilizarea de numere  false de telefon: nu se poate exclude, în această a doua situaţie ipotetică dar verosimilă, posibilitatea ca scrisul să fie al lui C G V, având în vedere aspectul îngrijit, ordonat al cifrelor şi caracterul tehnic al scrisului, coroborat cu faptul că acesta este profesor de matematică, dar şi cu faptul că, în ipoteza obţinerii unor numere fictive de telefon, conform variantei expuse de petentă şi relatată de martorul I ca fiind auzită de la D T,  C avea posibilitatea de a le scrie  într-un mediu de lucru comod (la biroul de lucru, la masa de calculator), care să imprime scrisului un caracter uniform şi îngrijit, spre deosebire de consemnări  făcute în maşină sau în contextul deplasărilor de la o locaţie la alta, (spre exemplu, ale lui D T), care ar fi imprecise, cu diferite mărimi ale scrisului de la o zi la alta, etc.

Acest aspect nu poate fi însă stabilit precis decât printr-o expertiză grafoscopică, ce se poate realiza în bune condiţii chiar asupra copiilor xerox/foto, având în vedere cantitatea mare de scris în litigiu , ce poate reliefa caracteristicile scrisului.

Totodată, întrucât originalele agendelor roşie şi verde nu se regăsesc la dosarul de urmărire penală (cel puţin nu au fost înaintate instanţei), este necesar a se dispune măsuri pentru depunerea acestora la dosar (dacă au rămas în posesia reprezentantei JTI sau sunt la organul judiciar) şi eventuala analiză criminalistică a lor, din punctul de vedere al descoperirii unor elemente care să le asocieze cu persoana care a executat scrisul în ele.

În condiţiile în care verificarea consemnărilor din xerocopiile agendelor va dovedi că acestea reflectă înregistrările din zilele respective şi de către BA indicate cu prenume, introduse în aplicaţia 121, tribunalul reţine că este improbabil ca martorul I să fi plăsmuit  aceste copii şi să susţină în fals că provin din agende descoperite în urma discuţiilor cu  Diaconu, pentru că martorul nu ar fi avut cum să  cunoască acele numere de telefon introduse, ziua introducerii şi persoana care le-a introdus,  iar, totodată, din ansamblul dosarului nu rezultă vreun interes pentru care martorul ar fi procedat în acest mod.

Astfel fiind, organul de urmărire penală a dat o interpretare greşită conţinutului declaraţiei martorului I, neţinând cont de contextul în care a fost luată (prin intermediul unui interpret care este posibil să fi tradus uşor greşit, dar cu obţinerea altui sens, relatarea oricum succintă a  martorului).

În raport de conţinutul probelor din dosarul de urmărire penală, tribunalul constată că activitatea de probaţiune este absolut insuficientă şi incompletă pentru a se putea stabili cu claritate situaţia de fapt; pe de altă parte, există o multitudine de mijloace de probă şi informaţii care conduc la presupunerea rezonabilă că activităţile angajaţilor C P precum şi a altor persoane ar putea să fi fost în sensul pe care îl indică petenta JTI Internaţional în plângerea şi în concluziile sale, inclusiv cu privire la nivelul prejudiciului produs, respectiv al beneficiilor  presupus ilicite pe care şi le-au însuşit persoanele implicate.

Având în vedere obligaţia organelor judiciare de a descoperi adevărul şi de avea rol activ în acest demers, tribunalul apreciază că se impune reluarea şi completarea urmăririi penale, putând fi efectuate, chiar şi după un timp relativ îndelungat de la data faptelor şi a sesizării formulate, activităţi probatorii cu rezultate bune în direcţia clarificării faptelor petrecute.

Completarea urmăririi penale şi efectuarea unei investigaţii aprofundate se necesită nu numai cu scopul rezolvării temeinice a litigiului penal de faţă, ci şi preîntâmpinării unor practici similare viitoare, unele putând avea consecinţe grave asupra bunului mers al societăţii şi putând constitui chiar pericole la siguranţa naţională. Astfel, spre exemplu, dacă se va ajunge la concluzia că există posibilitatea ca o persoană să poată accesa şi controla numere de telefon inactive, într-un volum mare, cu aparenţa că sunt active şi sunt ale unor persoane reale, o astfel de posibilitate poate fi folosită în scopuri de influenţare a populaţiei şi poate duce inclusiv la denaturarea rezultatului alegerilor electorale, sau a denaturării altor sondaje publice importante sau curente de opinie pe baza cărora se iau decizii legislative sau politice. Desigur, pot fi şi alte consecinţe grave rezultate din folosirea ilegală a unor numere de telefon inactive, inclusiv către zona alertării false a organelor de intervenţie publică (ambulanţa, pompierii, alerte teroriste), toate acestea putând intra în sfera de investigaţie a Direcţiei de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În consecinţă, nu pot fi neglijate posibile practici infracţionale care, lăsate neinvestigate complet, pot să se dezvolte şi să ducă la efecte grave în societate.

Tribunalul apreciază că DIICOT poate efectua următoarele activităţi probatorii ce rezultă din considerentele prezentate:

1.Clarificarea modalităţii în care au ajuns la dosar copiile celor două agende, şi unde sunt originalele acestora, pentru a se stabili în esenţă dacă scrisul aparţine martorului Iă ori altei persoane care l-a ajutat, ori scrisul aparţine autorului care a ţinut evidenţa respectivă; în acest al doilea caz (ce pare a fi cel real) , efectuarea unei expertize grafoscopice, întrebuinţând ca modele de comparaţie scrisul persoanelor ce ar fi putut consemna datele respective în agende (în principal, C G V, D T,  G T,  P C, obţinut atât direct de la aceştia cât şi din surse anterioare -ex, materialele redactate de C George ca profesor).

2.În situaţia descoperirii autorului scrisului din agende, audierea amănunţită a acestuia asupra împrejurărilor şi scopului consemnărilor, a eventualului mod de folosire a consemnărilor, având în vedere că un astfel de efort de notare sistematică şi pe durată lungă de timp are un mobil şi un scop precis;

3.Verificarea comparativă a consemnărilor din xerocopiile agendelor cu înregistrările din zilele respective în aplicaţia 121 a numerelor de telefon şi a B Ambasadoarelor care le-au înregistrat, pentru a se stabili dacă copiile agendelor conţin activităţi ce s-au întâmplat în realitate.

4.Studierea înregistrărilor şi imaginilor video/foto obţinute de JTI prin intermediul agenţiei de detectivi, şi extragerea punctuală a informaţiilor relevante despre anumite persoane identificate şi despre anumite activităţi ori despre lipsa acestora atunci când ar fi trebuit să existe, anume:

-dacă se observă transferarea de baxuri sau cartuşe de ţigări către persoane care nu justifică posesia lor, data, ora, contextul, persoana care a remis aceste bunuri;

-duratele de timp în care Brand Ambasadoarele au efectuat activităţi de promoţie, numărul pachetelor de ţigări efectiv oferit consumatorilor, data/perioada orară, compararea cu raportările de pe aplicaţia 121, compararea intervalului orar al înregistrărilor în aplicaţia 121 cu intervalul orar în care BA au fost observate introducând date din maşină;

-contactele dintre persoanele bănuite de dirijarea activităţii presupus frauduloase (D, C, T, P, şi, similar, persoanele implicate în activitatea de la C), activităţile punctuale observate la aceştia -transport ţigări, sacoşi tip Carrefour, remitere de bani, remitere de ţigări altor persoane  decât BA, etc.

5.Audierea în calitate de martori a detectivilor care s-au ocupat nemijlocit de obţinerea informaţiilor depuse la dosar, pe de o parte pentru clarificarea şi aprofundarea unora dintre aceste informaţii, pe de altă parte pentru a stabili realitatea şi credibilitatea acestora;

6.Audierea amănunţită a Team leaderilor şi a Brand ambasadoarelor, în special asupra neconcordanţelor dintre activitatea practică desfăşurată într-un interval orar anume şi activitatea raportată pe aplicaţia 121, justificarea activităţilor de operare pe tablete timp relativ îndelungat în maşini, în condiţiile în care operarea trebuia să se desfăşoare în local şi în comunicarea cu clienţii, justificarea finalizării unor operaţiuni de promoţie într-un interval foarte scurt, comparativ cu posibilitatea practică de a efectua o astfel de operaţiune în condiţii reale, cu exploatarea în cursul audierilor a informaţiilor obţinute din activitatea detectivilor.

7.Audierea administratorilor sistemului informatic 121, din cadrul JTI Internaţional (menţionaţi în dosar, dar neaudiaţi) , în scopul stabilirii verosimilităţii posibilităţilor de fraudare al acestuia în modalitatea descrisă de petentă;

8.Solicitarea de la companiile de telefonie mobilă a următoarelor informaţii:

-dacă numerele de telefon introduse în aplicaţia 121 (în special cele la care posibilii titulari nu au răspuns nici la apelurile de verificare nici la SMS-uri) aparţin de compania respectivă, şi în caz afirmativ, dacă figurează că au fost active (adică achiziţionate de clienţi, folosite) la datele la care au fost introduse în aplicaţia 121;

-în caz de răspuns negativ, explicaţia ştiinţifică-informatică pe care o poate da compania asupra faptului că numerele respective au fost utilizate la datele când erau inactive, şi pe ele s-a primit un SMS; în special, explicaţii asupra posibilităţii accesării şi activării temporare a acestor numere, fără autorizaţie, fie de către persoane complet străine de companie, fie de către persoane angajate în companie, sau cu ajutorul acestora;

-în caz de admitere a unei astfel de posibilităţi, solicitarea de verificări informatice pentru a se stabili date prin care să fie identificate acele persoane -legături de conectare pe internet care rămân în baza de date a serverului companiei, IP-uri de conectare, alte asemenea date informatice care să probeze cel puţin realitatea conectării şi folosirii ilegale a numerelor de telefon inactive, dacă nu  şi identitatea persoanelor care au făcut-o.

-indicarea tipului de contract de telefonie al numerelor introduse în aplicaţia 121 (cartelă sau abonament), pentru a se stabili, în special, dacă acestea se referă numai la cartele Prepaid, împrejurare în care se poate evalua verosimilitatea ca toţi consumatorii abordaţi să fi folosit numai cartele, iar nu şi abonamente, precum şi pentru alte corelaţii, inclusiv posibilitatea sau imposibilitatea tehnică de activare a unui număr în modalitatea figurării acestuia în sistem ca achiziţionat cu abonament.

Este de observat că datele indicate mai sus , pe de o parte, pot fi procesate informatic într-un termen scurt, chiar dacă este vorba de un număr foarte mare de numere de telefon, iar, pe de altă parte, nu imixtionează cu drepturile posesorilor acestor telefoane, posesori care rămân anonimi.

9.Efectuarea unei expertize grafoscopice de comparaţie între semnăturile electronice executate pe tablete de către presupuşii consumatori care au paricipat la promoţie, semnături înregistrate în aplicaţia 121, pentru a se aprecia cu privire la probabilitatea executării unora dintre semnături de către aceeaşi persoană, deşi consumatorii raportaţi sunt diferiţi. În acest sens, tribunalul observă, din examinarea directă a semnăturilor în modalitate electronică pe tabletă, aflate la dosar -vol 2-3, că multe dintre acestea prezintă caracteristici evidente de similaritate sau chiar identitate -sub aspectul persoanei care le-a executat, de aici rezultând suspiciuni cu privire la nerealitatea executării semnăturilor de către clienţii raportaţi; în situaţia unei confirmări grafoscopice asupra acestei situaţii, audierea Brand Ambasadoarelor care au operat activităţile de promoţie respective asupra justificării situaţiei constatate.

10.Efectuare, în condiţiile în care este considerată neclară, incompletă sau lipsită de verosimilitate/loialitate expertiza şi constatarea făcute de petentă prin intermediul T H şi TPA, a unei expertize de specialitate prin care să se verifice, să se confirme sau să se infirme concluziile celor făcute de petentă  (procent telefoane inactive, luând în considerare datele comunicate de companiile de telefonie despre situaţia activ/inactiv a posturilor telefonice la datele introducerii lor în aplicaţia 121, estimarea prejudiciului prin evaluare număr de pachete de ţigări neoferite real, preţul acestora la data respectivă, estimarea beneficiului posibil obţinut de făptuitori,  prin scăderea din valoarea pachetelor de ţigări neoferite real a eventualelor costuri ce pot fi identificate, etc.

În ce priveşte analiza temeiurilor indicate de DIICOT pentru clasarea cauzei, tribunalul reţine următoarele, într-un alt sens decât cele apreciate de procuror:

-codurile de validare nu ar fi putut fi cunoscute în lipsa accesului la postul telefonic către care au fost trimise; chiar în ipoteza în care aceste coduri de validare ar fi fost aflate din aplicaţia 121 de către persoanele ce aveau acces ca administratori la acesta, se menţin în continuare indiciile săvârşirii unor infracţiuni, cu participaţia acelor administratori de sistem informatic, astfel încât cercetarea penală se justifica a fi exitinsă şi în această direcţie.  Este, în orice caz, necesar a se stabili clar dacă codul de validare era întâi generat de aplicaţia 121 şi apoi trimis către N  SRL , iar în caz afirmativ, cum putea fi practic cunoscut imediat ce se genera  de către cei care aveau acces la sistemul 121, sau codul de validare se genera chiar de N SRl, caz în care nu putea fi cunoscut de administratorii 121 mai înainte de a fi validat pe tabletă. În prima ipoteză, se pot face expertize informatice pentru a se stabili dacă în intervalele în care codurile de validare au fost introduse în aplicaţie, această aplicaţie era accesată de către administratorii de sistem.

- declaraţia martorului I a fost interpretată greşit.

-autorizarea obţinerii unor date de la operatorii de telefonie se poate realiza în limite care să nu constituie o măsură disproporţionată faţă de restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale utilizatorilor acelor numere de telefon.

-pentru soluţionarea dosarului se poate proceda şi la identificarea unui număr redus de martori utilizatori ai numerelor de telefon strict la data introducerii acestor numere în aplicaţia 121, iar din audierea lor pot rezulta probe certe în sensul că martorii au putut sau n-au putut să fi fost în locaţia în care sunt declaraţi în aplicaţia 121, astfel încât să se concluzioneze asupra sincerităţii sau nesincerităţii declaraţiilor TL şi BA; în ipoteza confruntării cu astfel de martori sau probe, nu se exclude posibilitatea ca unele BA să-şi reconsidere declaraţiile.

-dacă numerele de telefon au fost accesate ilegal şi centralizat de o anumită persoană în legătură cu BA, aceasta putea transmite toate codurile de validare primite pe SMS-uri, astfel că nu se exclude săvârşirea unor infracţiuni. 

-unele persoane raportate ca fiind intervievate de BA pot fi identificate şi pot fi solicitate să se prezinte ca martori.

-invocarea faptului că, chiar în ipoteza dovedirii existenţei unor pachete de ţigări în pungi, sacoşe, saci, etc, nu se poate demonstra că acestea sunt tigări provenind din promoţia JTI , constituie un raţionament exagerat din punct de vedere probatoriu; proba respectivă poate fi completată în mod rezonabil cu raţionamente şi prezumţii judiciare de logică, în sensul că este absolut improbabil ca , în tot contextul prezentat, în care persoanele observate manipulând ţigări au în gestiue ţigări ale JTI, să fi manipulat ţigări din altă sursă. O astfel de apărare, în condiţiile în care ar fi invocată, ar impune proba contrarie din partea persoanelor ce au manipulat ţigări, în sednsul de a dovedi sursa alternativă de ţigări, şi scopul/împrejurările în care le manipulau. În lipsa acestei apărări, şi în condiţiile în care ansamblul probator ar dovedi generic faptele penale reclamate în dosar, apare întemeiat a reţine că tigările observate a fi fost manipulate erau ale JTI, neexistând o altă explicaţie verosimilă.

DIICOT interpretează greşit prevederile art 249 cod penal în coroborare cu art. 295 cod penal, considerând că însuşirea pachetelor de ţigări de către cei care le gestionau ar intra în elementele constitutive ale infracţiunii de fraudă informatică. Beneficiul material generat de infracţiunea de fraudă informatică este numai acel beneficiu ce se obţine nemijlocit prin înseşi operaţiunile de introducere, ştergere, modificare etc a unor date informatice (de ex, modificarea datelor informatice care atrag transferul electronic al unei sume de bani într-un alt cont bancar decât cel în care trebuiau să fie).

În speţă, prin presupusele operaţiuni de introducere fictivă a unor date în aplicaţia 121 nu s-a generat în sine o pagubă materială constând în contravaloarea pachetelor de ţigări însuşite, ci s-a creat o pagubă constând în plata sumei contractuale fără ca JTI să primească serviciile contractate, şi constând în lipsa activităţilor de promovare a produselor din tutun, care ar fi sporit volumul vânzărilor.

În schimb, prin însăşi introducerea datelor fictive nu s-a modificat posesia şi gestiunea asupra pachetelor de ţigări; aceasta s-a modificat prin aceea că persoanele responsabile de administrarea lor le-au însuşit şi au dispus de ele, acţiune ce se încadrează în elementele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare.

Tribunalul reţine, în orice caz, că încadrarea juridică temeinică a faptelor se poate realiza după strângerea tuturor probelor care să stabilească tabloul complet al posibilelor acte materiale şi al sensului lor juridic. 

-În ce priveşte infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prev de art. 360 alin. 1, 2 şi 3 cod penal, angajaţii JTI care eventual au accesat sistemul 121 pentru a obţine codurile de validare pot fi traşi la răspundere pentru această infracţiune, deoarece nu au primit permisiune de acces într-un astfel de scop, rezultând că au accesat fără drept secţiunea informatică ce permitea cunoaşterea codurilor de validare. Este posibil însă, din noile acte de probaţiune, să rezulte  date cu privire la accesul ilegal într-un alt sistem informatic decât cel al 121, şi anume în scopul colectării de numere de telefon şi al utilizării lor fără drept. 

Probele privind posibila infracţiune de grup infracţional organizat vor putea rezulta implicit  din faptul probării celorlalte fapte, care nu sunt posibile fără o conlucrare între mai mult de două persoane. Modul coordonat ar putea rezulta, în acest caz, inclusiv din luarea în considerare a perioadei mari în care s-au realizat acte repetate în conţinutul lor, cu concursul aceloraşi persoane.

În ce priveşte apărările formulate de imtimatul C G V, tribunalul reţine următoarele:

Apărările formulate personal de intimat, prin care explică modalităţile în care a  câştigat mai multe premii, nu sunt relevante în cauză întrucât plângerea petentei şi activităţuile presupus efectuate de intimat nu au legătură cu  acele modalităţi de câştigare a unor premii, şi nu se exclud unele pe altele.

Apărările formulate prin intermediul avocatului ales, sunt nefondate din următoarele considerente:

-în legătură cu susţinerea că declaraţiile lui I, care îl implică pe C, sunt contradictorii, acest aspect a fost înlăturat de tribunal, în sensul indicat în considerente, respectiv acela că cercetările sunt neclare cu referire la originea agendelor, iar declaraţiile martorului par a fi fost interpretate greşit, astfel încât se impune completarea urmăririi penale;

-ipoteza ticluirii unor agende cu sute de numere de telefon, şi cu alte adnotări organizate, pentru un posibil rezultat ce nu se întrevede că a fost urmărit de I (acesta a plecat de la JTI, nu dă declaraţii precise incriminatoare/duşmănoase la adresa lui Diaconu, nu insistă în declaraţii) nu pare verosimilă, se impune în orice caz a se verifica dacă scrisul din agende este sau nu al lui I;

-ipoteza privitoare la posibila accesare a unui sistem informatic de către C în scopul obţinerii de numere de telefon utilizabile în aplicaţia 121 nu implică accesul în baza de date a SC N SRL, astfel încât rezultatul negativ al verificărilor acestei firme nu este relevant;

-în anumite situaţii, filmările  detectivilor arată expres pachete şi cartuşe de ţigări, iar în majoritatea situaţiilor pe baxuri se observă inscripţia JTI.

Celelalte apărări au fost analizate în contextul plângerii. 

În ce priveşte apărările intimatei C P şi ale unor intimaţi BA şi TL care au acţionat în zona C, conform cărora a existat un litigiu arbitral care a fost soluţionat în favoarea C P, deşi JTI a expus apărările indicate şi în prezenta plângere, (sentinţa arbitrală nr 13 din 12 02 2020 a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional) , tribunalul reţine că sentinţele arbitrale nu intră  în sfera de reglementare a art. 28 şi 52 Cod procedură penală, în sensul că nu pot avea în nicio situaţie autoritate de lucru judecat pentru organul de urmărire penală şi pentru instanţa penală, deoarece nu sunt asimilate cu ,,instanţa civilă” sau cu ,,alte instanţe” .

În consecinţă, organul de urmărire penală nu este împiedicat de o cauză legală să reia urmărirea penală cu administrarea de noi probe care să lămurească situaţia de fapt.

Celelalte apărări expuse în cuprinsul practicalei de C P SRL au fost analizate în contextul plângerii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 340-341 alin. 6 lit b) Cod procedură penală:, va admite plângerea formulată de petenta  J.T. I R SRL  împotriva ordonanţei de clasare nr. 602/D/P/2017 din 26 aprilie 2021 dată de DIICOT -Serviciul Teritorial C,  menţinută prin ordonanţa  procurorului-şef al DIICOT -Serviciul Teritorial C nr 3/II/2/2021 din 18 iunie 2021 .

Va desfiinţa ordonanţa de clasare nr 602/D/P/2017 din 26 aprilie 2021 dată de DIICOT -Serviciul Teritorial C,  menţinută prin ordonanţa  procurorului-şef al DIICOT -Serviciul Teritorial C nr 3/II/2/2021 din 18 iunie 2021, şi va dispune trimiterea dosarului de urmărire penală nr  602/D/P/2017 la DIICOT -Serviciul Teritorial C, în vederea completării urmăririi penale.

Va respinge, ca nefondate, cererile intimaţilor SC C P SRL  şi C G V privind obligarea petentei J.T. Internaţional SRL la  plata cheltuielilor judiciare suportate de intimaţi ((onorarii avocaţi), având în vedere că plângerea petentei s-a dovedit a fi întemeiată, de unde rezultă că respectivele cheltuieli cu onorariile avocaţilor nu au fost provocate de petentă, ci de modul incomplet de efectuare al urmăririi penale, aspect ce nu-i este imputabil petentei. 

Domenii speta

Spete similare