Hotărâre 365/A din 28.07.2020

……………………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………………..

DECIZIA CIVILĂ Nr. 365/A

Şedinţa publică din data de 28 iulie 2020

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ………….

Judecător: …………

Grefier: ………

Pe rol se află pronunţarea asupra apelului declarat de apelanţii I.G.M., I.L.A., I.S., I.R.C. împotriva sentinţei civile nr. 976/22.11.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în contradictoriu cu intimaţii I.R.C., pentru I.L.A., având ca obiect succesiune.

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 07 iulie 2020 când mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 21 iulie 2020 şi pentru data de azi 28 iulie 2020.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunţat decizia de mai jos:

TRIBUNALUL

Sentinţa pronunţată de judecătorie.

Prin sentinţa civilă cu nr. 976/23.11.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc s-au dispus următoarele:

„-admiterea în parte a acţiunii formulate de reclamantul I.G.M. în contradictoriu cu pârâţii I. S., CNP …………., I.L.A., CNP …………. şi I.R.C., CNP …………., domiciliaţi în …………………………………...

-Constată deschisă succesiunea după defunctul I.G., decedat la data de 23.09.2013, cu ultimul domiciliu în localitatea ….. nr. ….. jud. …….

-Constată că succesorii acestuia sunt pârâta I.S., în calitate de soţie supravieţuitoare, cu cota de 1/4, reclamantul I.G.M., în calitate de fiu cu cota de 1/4 parte, I.L.A., în calitate de fiică, cu cota de 1/4 parte, şi I.R.C., în calitate de fiu, cu cota de 1/4 parte.

Constată că activul masei succesorale după defunctul I.G. se compune din următoarele bunuri:

1. cota de 1/1 din imobilul identificat la nr. administrativ 210 A ...... compus din terenul înscris în CF nr. 24827 ......, nr. top 840/1/2 în suprafaţă de 475 mp, CF nr. 24857 nr.top. 840/1/3 în suprafaţă de 475 mp şi în CF nr. 24826 nr. top.1/1 în suprafaţă de 476 mp, pe care se află edificate, fără să fie înscrise în cartea funciară, următoarele construcţii:casă de locuit, P+M, şopron şi cuptor, terasă, fântână, magazie, bucătărie şi terasă, şopron, grajd şi şură, grajd, anexă – şopron, afumătoare şi coteţ , şopron, în valoare totală de 316.000 lei;

2. cota de ½ din imobilul aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp ( f. 16 vol.I), având ca proprietari pe I.G. şi soţia ( pârâta) I.S., născută R., şi construcţiile edificate pe aceste teren, respectiv casă, terasă, şopron ( cuptor), bucătărie, şopron şi terasă, fântână, magazie grajd şi fânar, neintabulate, începute în anul 2010 nefinalizate.

3. cota de ½ din următoarele bunuri mobile, cu valoarea stabilită prin expertiza tehnică:

-o bucată dus curte + butoi duș - 200 lei;

- 4 bucăți plase fier beton - 600 lei;

- o bucată cântar mare – 1.300 lei;

- două hambare cereale – 150 lei;

- o bucată grapă – 100 lei;

- bucată sanie iarnă 4 persoane - 500 lei;

- un o bucată dulap culoare alb roșu - 30 lei;

- troacă porci - 100 lei;

- baloţi, 3.000 bucăţi – 30.000 lei;

- un plug pentru cal - 150 lei;

- o bucată sanie iarnă pentru copii – 200 lei;

- caleaşcă tip trăsură – 50 lei;

- un plug tras rânduri - 200 lei;

- masă circular - 150 lei;

- scroafă şi doi purcei de câte 50 kg. – 1.200 lei;

- rame fân, 3 buc. – 150 lei;

- căruță pentru cai - 1000 lei;

- circa 3.500 kg cartofi – 1.400 lei;

- o drujbă lemne - 500 lei;

- legături ţigle, 99 seturi a câte 5 bucăți - 1485 lei;

- două bucăți chiuvete inox bucătărie - 400 lei;

- oglindă – 50 lei;

- 80 bucăți cărămidă țigănească - 160 lei;

- scândură 1,5 mc - 450 lei;

- geamuri, 3 buc. – 300 lei;

- 500 kg fier beton de 8 mm - 1000 lei;

- 30 bucăți leți suport țiglă – 100 lei;

- ovine, 98 buc. – 19.600 lei;

- măcinătoare sfeclă - 150 lei;

- cinci bucăți damigene sticlă – 180 lei ;

- leagăn curte - 300 lei;

- lada congelator - 500 lei;

- pompa pentru stropit – 150 lei;

- congelatoare cu sertare verticale, două buc. – 500 lei;

- hamuri pentru cai, două bucăți - 600 lei costă noi;

- caș oaie, 60 kg - 600 lei;

- o bucată moară cereale - 400 lei;

- butoaie metal, două buc. - 200 lei;

- căruță pentru cai, demontată - 400 lei;

- osie faţă pentru căruţă – 150 lei;

- cai, două capete – 5.000 lei;

- greblă cai - 200 lei;

- 2.800 kg grâu – 1.400 lei;

- 2.800 kg orz - 1.400 lei;

- boiler sobă – 400 lei;

- sobă pentru încălzit – 300 lei;

- sobă baie – 200 lei;

- vas WC şi o mască chiuvetă – 150 lei;

- 200 bucăți bolțari beton – 600 lei;

- 4- 5 metri cubi nisip – 400 lei;

- două bucăți ușa intrare - 300 lei;

- 29 bucăți învelitoare azbociment - 500 lei;

- 53 bucăți grinzi și căpriori de 14×14, 12×12 – 1000 lei;

- plasă beton de 8 mm – 300 lei;

- baloţi fân, 3.000 bucăţi – 1.500 lei.

Total 77.805 lei.

Constată că pasivul succesiunii este compus din suma totală de 12.600 lei, achitată de pârâta I.S..

Dispune ieşirea din indiviziune a părţilor astfel: atribuie în folosinţă exclusivă imobilul situat la nr. 210 A ......, în integralitatea sa, pârâţilor, cu înscrierea acestora în CF nr. 24827 ......, nr. top 840/1/2 în suprafaţă de 475 mp, CF nr. 24857 nr. top. 840/1/3 în suprafaţă de 475 mp şi în CF nr. 24826 nr. top.1/1 în suprafaţă de 476 mp, cu cote egale, cu titlu de succesiune, raportat la care aceştia vor fi obligaţi către reclamant la plata sumei de 79.000 lei cu titlu de sultă.

Atribuie imobilul aflat la nr. administrativ 432 ...... reclamantului în proprietate exclusivă şi dispune înscrierea reclamantului în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp, cu titlu de succesiune, raportat la care reclamantul va achita pârâţilor suma de 145.425 lei, din care suma de103.875 lei ( 83.100 + 20.775) pârâtei I.S., respectiv câte 20.775 lei pârâţilor I. A. L. şi I.R.C..

Atribuie pârâţilor bunurile mobile, raportat la care pârâţii vor achita reclamantului suma de 9.725 lei cu titlu de sultă.

Dispune ca fiecare succesor să contribuie la acoperirea pasivului succesoral în mod egal, aferent cotelor fiecăruia, cu suma de 3.150 lei.

Compensând sultele, respectiv pasivul succesiunii, obligă reclamantul să plătească pârâţilor suma de 56.700 lei cu titlu de sultă.

Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 24.004 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge restul pretenţiilor”.

Motivele pe care se întemeiază sentinţa judecătoriei.

În considerentele hotărârii pronunţate instanţa de fond a reţinut că I.G., născut la data de 12.10.1971, a decedat la data de 23.09.2013 (f. 17), cu ultimul domiciliu în localitatea ...... nr. …. jud. Covasna, iar potrivit Încheierii nr. 37 din 02.10.2019 emisă de SPN …… şi ………. ( f. 303 vol.II ), succesiunea după acesta nu a fost dezbătută.

Astfel, instanţa, în temeiul art. 954 alin. 1 Cod civil potrivit căruia “(1) Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia” a constatat deschisă succesiunea după defunctul I.G..

În temeiul art. 972 alin. 1 Cod civil, potrivit căruia“(1)Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali.” şi art. 975 alin.1, 2 şi 3 Cod civil, „(1) Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.

(2) Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie. Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.”, a constatat că succesorii acestuia sunt pârâta I.S., în calitate de soţie supravieţuitoare, cu cota de 1/4 ( f. 189 vol.II), reclamantul I.G.M. CNP 1940815142382, în calitate de fiu ( f. 18) cu cota de 1/4 parte, I.L.A., CNP 2990327142388, în calitate de fiică, cu cota de 1/4 parte, şi I.R.C., CNP 5001225142384, cu cota de 1/4 parte.

Pentru pârâtul I.R.C. era minor la date de 10.04.2017, prin încheierea de la data respectivă ( f. 85) a fost numit în calitate de curator domnul B. E. G..

Potrivit art. 1.102 alin. 1 Cod civil, „ Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea”, iar dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii – art. 1103 Cod civil.

Pârâţii au invocat, prin întâmpinare ( f. 77), aplicarea faţă de reclamant a prezumţiei de renunţare la moştenire, prevăzută de art. 1112 Cod civil, motivat de faptul că acesta, deşi informat legal cu privire la acceptarea succesiuni de pârâta I.S., nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală în termenul prevăzut de art. 1103 Cod civil – 1 an de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, în speţă, respectiv 24.09.2013.

„Acceptarea succesiunii este expresă când succesibilul însuşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată” – art. 1108 alin. 2 Cod civil.

În speţă, reclamantul a efectuat demersuri pentru dezbaterea succesiunii pe cale amiabilă sesizând Biroul de mediere T. G. care a încheiat acordul de mediere din data de 13.11.2013, care are valoarea unui înscris sub semnătură privată (dar părţile nu au ajuns la un acord). Prin urmare instanţa a considerat că prin acest demers, efectuat în termenul de 1 an, prevăzut de art. 1103 alin. 1 Cod civil, de la deschiderea succesiunii defunctului I.G., reclamantul a acceptat în mod explicit succesiunea.

În ce priveşte masa succesorală a defunctului I.G., instanţa a reţinut că din activul acesteia fac parte următoarele bunuri imobile:

1. cota de 1/1 din imobilul identificat la nr. administrativ 210 A ...... compus din terenul înscris în CF nr. 24827 ......, nr. top 840/1/2 în suprafaţă de 475 mp ( f. 13), CF nr. 24857 nr.top. 840/1/3 în suprafaţă de 475 mp ( f. 14) şi în CF nr. 24826 nr. top.1/1 în suprafaţă de 476 mp ( f. 15), pe care se află edificate, fără să fie înscrise în cartea funciară, următoarele construcţii:casă de locuit, P+M, şopron şi cuptor, terasă, fântână, magazie, bucătării şi terasă, şopron, grajd şi şură, grajd, anexă – şopron, afumătoare şi coteţ , şopron, în valoare totală de 316.000 lei ( f. 64, 74, 325 vol.II), valoare stabilită după ce a fost scăzută valoarea investiţiilor efectuate de pârâta I.S. după decesul lui I.G., în cuantum de 15.000 lei, stabilite prin expertiza tehnică.

Pârâta I.S. susţine că terenul înscris în CF–urile menţionate au fost cumpărate de defunct, împreună cu ea, înainte de căsătorie, prin urmare sunt bunuri comune. De asemenea, susţine că imobilele construcţii construite pe cele trei terenuri, detaliate în alineatul anterior, au fost construite împreună defunctul, astfel au calitatea de bunuri comune.

Asemenea afirmaţii, în lipsa unei acţiuni prin care să se ceară modificarea înscrierilor din cărţile funciare, nu pot fi analizate de instanţă, prin urmare nici nu pot duce la schimbarea situaţiei juridice a terenurilor înscrise în cartea funciară, a apreciat judecătoria.

În ce priveşte construcţiile neintabulate, ridicate pe aceste terenuri, pârâta afirmă că există o autorizare de construire care atestă faptul că acestea au fost ridicate de cei doi soţi – pârâta I.S. şi defunctul I.G. împreună, autorizaţie care însă nu a fost depusă la dosar.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză – f. 124, f. 128 – construcţia clădirii duplex, aflată în localitatea ...... nr. 210 A, a fost începută de defunct în urmă cu 12 – 15 ani înainte să intervină decesul acestuia, prin urmare aproximativ prin anul 2000, nefiind finalizată până la decesul lui I.G.. Această împrejurare nu este contestată de pârâta I.S.. Pentru acest motiv instanţa a considerat că sunt aplicabile dispoziţiile legii civile în vigoare la momentul începerii construcţiilor, respectiv prezumţia prevăzută de art. 492 din Cod civil anterior „ Orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte din contra”.

Este adevărat că, doctrina şi practica judiciară este unanimă în a considera construcţia nouă, edificată de soţi împreună, cu mijloace comune, pe terenul proprietate al unuia dintre ei, drept comun al soţilor, urmând ca soţul care nu este proprietar al terenului să dobândească drept de folosinţă asupra terenului şi drept de proprietate asupra construcţiei, dar pentru a se dispune astfel şi include imobilul construcţie în masa bunurilor comune, cum susţine pârâta I.S., este obligatoriu ca partea să solicite să se constate dreptul ei de proprietate asupra construcţiei, în lipsa căruia aceasta nu poate fi inclusă în masa bunurilor comune.

2. cota de ½ din imobilul aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp ( f. 16 vo.I), având ca proprietari pe I.G. şi soţia ( pârâta) I.S., născută R., şi construcţiile edificate pe aceste teren, respectiv casă, terasă, şopron ( cuptor), bucătărie, şopron şi terasă, fântână, magazie grajd şi fânar, neîntabulate, care, după aprecierea expertului au fost începute în anul 2010, 2011, iar până în prezent nu au fost finalizate.

Cota parte a fost stabilită aplicând prezumţia de mai sus referitoare la construcţiile ridicate, prevăzută de art. 492 din vehicul Cod civil, instanţa a considerat construcţiile edificate pe acest teren ca fiind bunuri comune ale proprietarilor tabulari.

Prin expertiza tehnică efectuată în cauză, expertul a evaluat acest imobil la suma de evaluat la suma de 177.000 lei din care 93.000 lei aferentă construcţiilor şi 83.000 lei aferentă terenului. ( f. 95 vol.II), însă instanţa a constatat că valoarea terenului a fost calculată raportat la starea de fapt şi nu cele înscrise în cartea funciară. Astfel, expertul a înmulţit suma de 4,5 euro/ metru pătrat ( euro fiind egal cu 4,5978 lei la data efectuării expertizei, 25.10.217 ( f. 18 vol. II) la suprafaţa de 4.033 mp. identificaţi pe teren ( fila 82 vol.II) şi nu la 3500 mp, suprafaţa înscrisă în cartea funciară.

Or acest mod de calcul este eronat, atâta timp cât înscrierile din cartea funciară nu au fost modificate în nici un fel, prin urmare instanţa a avut în vedere valoarea terenului calculată raportat la situaţia scriptică, respectiv 3500 x 4,5 euro/mp = 15.750 euro = 72.415 lei ( rotunjit 72.400 lei) la care se adaugă valoarea construcţiilor, de 93.800 lei, aşadar a avut în vedere valoarea totală a imobilului în cuantum de 166.200 lei.

3. cota de ½ din următoarele bunuri mobile, cu valoarea stabilită prin expertiza tehnică ( f. 113 vol.I):

-o bucată dus curte + butoi duș - 200 lei;

- 4 bucăți plase fier beton - 600 lei;

- o bucată cântar mare – 1.300 lei;

- două hambare cereale – 150 lei;

- o bucată grapă – 100 lei;

- bucată sanie iarnă 4 persoane - 500 lei;

- un o bucată dulap culoare alb roșu - 30 lei;

- troacă porci - 100 lei;

- un plug pentru cal - 150 lei;

- o bucată sanie iarnă pentru copii – 200 lei;

- caleaşcă tip trăsură – 50 lei;

- un plug tras rânduri - 200 lei;

- masă circular - 150 lei;

- scroafă şi doi purcei de câte 50 kg. – 1.200 lei;

- rame fân, 3 buc. – 150 lei;

- căruță pentru cai - 1000 lei;

- circa 3.500 kg cartofi – 1.400 lei;

- o drujbă lemne - 500 lei;

- legături ţigle, 99 seturi a câte 5 bucăți - 1485 lei;

- două bucăți chiuvete inox bucătărie - 400 lei;

- oglindă – 50 lei;

- 80 bucăți cărămidă țigănească - 160 lei;

- scândură 1,5 mc - 450 lei;

- geamuri, 3 buc. – 300 lei;

- 500 kg fier beton de 8 mm - 1000 lei;

- 30 bucăți leți suport țiglă – 100 lei;

- ovine, 98 buc. – 19.600 lei;

- măcinătoare sfeclă - 150 lei;

- cinci bucăți damigene sticlă – 180 lei ;

- leagăn curte - 300 lei;

- lada congelator - 500 lei;

- pompa pentru stropit – 150 lei;

- congelatoare cu sertare verticale, două buc. – 500 lei;

- hamuri pentru cai, două bucăți - 600 lei costă noi;

- caș oaie, 60 kg - 600 lei;

- o bucată moară cereale - 400 lei;

- butoaie metal, două buc. - 200 lei;

- căruță pentru cai, demontată - 400 lei;

- osie faţă pentru căruţă – 150 lei;

- cai, două capete – 5.000 lei;

- greblă cai - 200 lei;

- 2.800 kg grâu – 1.400 lei;

- 2.800 kg orz - 1.400 lei;

- boiler sobă – 400 lei;

- sobă pentru încălzit – 300 lei;

- sobă baie – 200 lei;

- vas WC şi o mască chiuvetă – 150 lei;

- 200 bucăți bolțari beton – 600 lei;

- 4- 5 metri cubi nisip – 400 lei;

- două bucăți ușa intrare - 300 lei;

- 29 bucăți învelitoare azbociment - 500 lei;

- 53 bucăți grinzi și căpriori de 14×14, 12×12 – 1000 lei;

- plasă beton de 8 mm – 300 lei;

- baloţi fân, 3.000 bucăţi – 1.500 lei.

Total 49.305 lei.

Din suma totală, instanţa a scăzut suma de 1.500 lei aferentă baloţilor de fân, stabilită de expert, pe care instanţa a considerat-o derizorie şi, în virtutea dispoziţiilor art. 264 alin. 2 Cod procedura civilă, raportat la adresa expertului aflată la fila 253 vol.II potrivit căreia greutatea medie a unui balot este de 20 de kilograme şi având în vedere că preţul mediu al unui kilogram de fân a fost, în anul 2013, de 0,5 lei, conform răspunsului Direcţiei pentru agricultură judeţeană Covasna ( f. 182 vol. II), a stabilit valoarea celor 3.000 bucăţi baloţi la suma de 30.000 lei, urmând ca valoarea tuturor bunurilor mobile să fie stabilită la 77.805 lei ( respectiv 49.305 lei stabilită prin expertiză – 1500 lei valoarea baloţilor stabilită de expert + 30.000 lei valoarea baloţilor stabilită de instanţă).

Prima instanţă a reţinut că bunurile mobile menţionate mai sus au fost inventariate în cadrul procedurii de mediere, iar părţile nu au contestat existenţa acestora.

Reclamantul susţine că printre bunurile mobile, în masa succesorală s-au mai aflat şi 3 vaci, 3 juninci şi 2 viţei, însă probele nu au confirmat existenţa acestora, a apreciat instanţa de fond.

Reclamantul susţine că aceste bunuri au fost dobândite în exclusivitate de tatăl său, defunctul I.G., însă nu s-a făcut o astfel de dovadă.

Pe de altă parte, instanţa a avut în vedere dispoziţiile legale în vigoare la data încheierii căsătoriei dintre pârâta I.S. şi defunctul I.G., referitor la regimul bunurilor mobile dobândite de soţi, respectiv art. 30 din Codul familiei - Legea nr. 4/1953 – potrivit căruia „ Bunurile dobândite in timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Orice convenţie contrarie este nulă”.

Referitor la pasivul succesiunii, pârâta I.S. susţine că a plătit în contul succesiunii suma de 3.800 lei baciului satului pentru văratul şi tomnatul oilor, în acest sens fiind încheiat un înscris sub semnătură privată ( f. 83), 2.800 lei achitaţi numitului N.I., sens în care a fost încheiat înscris sub semnătură privată ( f. 84.) şi 6.000 lei reprezentând datorii bancare ale defunctului la Raiffeisen Bank SA.

Reclamantul nu a contestat în mod expres cele susţinute de reclamantă prin întâmpinare referitor la plata acestor datorii în contul defunctului şi nici nu a dovedit contrariul, astfel că instanţa, raportat la înscrisurile sub semnătură privată menţionate, precum şi la extrasul de cont emis de Raiffeisen Bank S.A. ( f. 261) din care rezultă că pârâta a achitat suma de 6000 lei în contul datoriei lui I.G., a constatat că pasivul succesiunii se compune din suma totală de 12.600 lei.

Cât priveşte terenurile neînscrise în cartea funciară pe numele defunctului, pentru motivele expuse în încheierea din data de 27.05.2017 ( f. 92), instanţa a respins cererea de includere a acestora în masa partajabilă.

Potrivit art. 669 Cod civil, „încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească”, art. 670 Cod civil „partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii”şi art. 675 alin. 1 Cod civil, „Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota parte a fiecărui coproprietar”.

Constatându-se existenţa unei coproprietăţi, în raport de dispoziţiile arătate, dar şi cu dispoziţiile art. 1143 Cod civil, instanţa a reţinut că solicitarea reclamantului privitoare la sistarea stării de indiviziune este întemeiată.

În ceea ce priveşte modalitatea de partajare, s-a reţinut că potrivit art. 988 Cod procedura civilă „la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”, iar conform art. 984 alin. (2) teza finală Cod procedura civilă „în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Iniţial reclamantul a solicitat să i se atribuie un apartament din casa duplex - apartamentul nr. 1 din casa duplex, cu terenul aferent, apoi a solicitat atribuirea şi a unui lot din imobilul situat la nr. 420 din localitatea ......, format din fânar ţi terenul aferent ( f. 158 vol. II), ca apoi să revină, prin concluzii scrise, la cererea iniţială.

Reclamantul a solicitat atribuirea acestui apartament – cerere faţă de care pârâţii se opun, invocând starea tensionată existentă între părţi – motivat de faptul că tatăl său, defunctul I.G., a construit acest duplex, respectiv apartamentul nr. 1, cu intenţia expresă de a-l acorda reclamantului pentru ca acesta să locuiască împreună cu el, cu tatăl său.

Susţinerea este confirmată parţial de martorii audiaţi, însă instanţa a considerat că această intenţie a defunctului avea în vedere situaţia în care locuinţa în cauză era folosită de reclamant împreună cu tatăl său, prin urmare în timpul vieţii acestuia.

De asemenea, este adevărat că prin expertiza topo efectuată ( f. 201 vol.II), expertul a propus o modalitate de partajare a celor două apartamente, cu nr. 1, solicitat de reclamant, şi nr. 2, folosit în prezent de pârâţi, respectiv a părţilor comune ale acestor apartamente, constatând că este posibilă partajarea în natură. Însă instanţa a constatat că, aşa cum a subliniat şi expertul, imobilul situat la nr. 210 A din ......, este un duplex compus fizic din spaţii construite în aşa fel încât să se preteze spre a rezulta două locuinţe distincte, prevăzute cu intrări din exterior complet separate, dar proprietăţile locative individuale propuse sunt interdependente, aflându-se într-o coproprietate comună forţată şi perpetuă, după cum a reţinut şi expertul.

Având în vedere situaţia tensionată existentă între părţi, folosirea în comun a părţilor comune din imobilul respectiv ar duce la accentuarea stării conflictuale dintre părţi.

Pentru cele arătate, dar şi pentru că masa succesorală mai conţine un bun imobil, instanţa a considerat oportun ca fiecăreia dintre părţile din cauză, reclamantului pe de o parte şi pârâţilor pe de alte parte, să li se atribuie un bun imobil distinct, care să le asigure o folosinţă exclusivă şi paşnică, deplină, a dreptului de proprietate.

Astfel, instanţa a atribuit în folosinţă exclusivă imobilul situat la nr. 210 A ...... pârâţilor. Relativ la cele arătate mai sus, cota parte din acest imobil a fiecărui succesor este de ¼, iar raportat la valoarea imobilului, de 316.000 lei, cota aferentă fiecărui succesor este de 79.000 lei, prin urmare pârâţii datorează reclamantului suma de 79.000lei cu titlu de sultă.

Imobilul aflat la nr. administrativ 432 ...... a fost atribuit de instanţă reclamantului în proprietate exclusivă. Valoarea totală a acestui imobil este de 166.200 lei, iar din masa succesorală face parte ½ din acesta – ½ fiind proprietate exclusivă a pârâtei I.S., după cum s-a menţionat mai sus -, prin urmare valoarea cotei aferente fiecărui succesor din masa succesorală de ½ din acest imobil, de ¼ ( respectiv 1/8 din întreg imobilul) este în cuantum de 20.775 lei ( 166.200 : 2 = 83.100 masa succesorală : 4 = 20.775). Aşadar reclamantul datorează pârâtei I.S., cu titlu de sultă, din acest imobil, suma de 103.875 lei ( 83.100 + 20.775) respectiv câte 20.775 lei pârâţilor I.A.L. şi I.R.C., în total 145.425 lei.

Comparând cele două sulte, instanţa a reţinut că reclamantul datorează pârâţilor suma de 66.425 lei ( 145.425 – 79.000 = 66.425).

Referitor la solicitarea de intabulare a dreptului de proprietate, faţă de prevederile art. 876 alin. (1) Cod civil şi art. 885 alin. (1) Cod civil, instanţa a dispus intabularea celor de mai sus în evidenţele de publicitate imobiliară.

Asupra bunurilor mobile, cotele şi valorile acestora sunt următoarele: valoarea aferentă masei succesorale este în cuantum de 38.902 lei ( 77.805 :2), din care fiecare din cei patru succesori au cote egale de ¼, respectiv 9.725 lei fiecare.

Bunurile mobile vor fi atribuite în totalitate pârâţilor pe considerentul că aceştia le-au folosit până în prezent de la data decesului defunctului, iar valoarea cotei părţi a reclamantului va fi scăzută din sulta pe care acesta o datorează pârâţilor, respectiv 66.425 lei – 9.725 lei, rezultă că suma 56.700 lei pe care reclamantul o datorează pârâţilor cu titlu de sultă.

Potrivit alin. 1 din art.1155 Cod civil, „ Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia”.

În speţă, pasivul succesoral a fost stabilit la suma de 12.600 lei din care fiecare succesor va contribui proporţional cu cota sa succesorală, respectiv fiecăruia îi va reveni obligaţia de a suporta suma de 3.150 lei. În ce îl priveşte pe reclamant, această sumă se va adăuga la sulta menţionată mai sus, acesta urmând să plătească pârâţilor, cu titlu de sultă suma de 59.850 lei cu titlu de sultă.

În ce priveşte cheltuieli de judecată, în drept, procedura partajului este reglementată prin dispozițiile art. 980-996 Cod procedura civilă, din interpretarea cărora, instanţa a reținut că părțile între care poartă un astfel de litigiu au, atât calitate de reclamant, cât și de pârât, măsurile dispuse de partajare a patrimoniului profitând în egală măsură reclamanților, cât și pârâților. Indiferent de calitatea procesuală, reclamant sau pârât, pentru realizarea partajului succesoral, suportarea cheltuielilor de procedură va incumba tuturor moștenitorilor.

Față de particularitățile unui astfel de litigiu, incidența dispoziţiilor art. 453 Cod procedura civilă trebuie nuanțată, în sensul în care cheltuielile de procedură trebuie suportate de toți copărtașii direct proporțional cu cota cer li se cuvine din masa de împărțit, întrucât scopul partajului este acela de sistare a stării de indiviziune cu determinarea în concret a dreptului fiecăruia dintre comoștenitori.

În cauză s-au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: 11.750 lei taxă de timbru ( f. 6), 3.500 lei onorariu avocat pârâta I.S., 300 lei (f. 275), 9600 lei ( f. 277), 2400 lei ( f. 278) onorariu avocat pârât, 1480 lei onorariu expertiză expert L. M. ( f. 111, 2.986 lei onorariu expert judiciar Ţ. A. ( f. 144), respectiv 4070 lei onorariu acelaşi expert ( f. 195), 3200 lei onorariu expert judiciar G.A. ( f. 150 vol.II), în total 39.286 lei.

Ţinând cont de cele arătate anterior, raportat la cotele din masa succesorală, fiecare dintre părţi trebuie să suporte ¼ din cheltuieli, respectiv 9851,5 lei.

Din această sumă pârâţii au achitat 3500 lei onorariu avocat, şi cu titlu de onorariu expert 200 lei ( f. 110), 250 lei ( d. 113), 400 lei ( f. 104), şi 1200 lei ( f. 153), în total suma de 5.550 lei. Diferenţa a fost achitată de reclamant.

Din totalul cheltuielilor de judecată, pârâţilor le revine obligaţia de a achita împreună suma de 29.554,5 lei din care se scade suma achitată, de 5550 lei, rămânând ca aceştia să fie obligaţi să achite reclamantului suma de 24.004 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanţa a respins cererea reclamantului de a include în cheltuielile de judecată sumele de bani reprezentând onorariu mediatorului întrucât a considerat că acestea nu sunt cheltuieli judiciare astfel cum sunt definite acestea la art. 451 Cod procedură civilă.

Calea de atac declarată împotriva sentinţei.

1. Apelul principal.

Sentinţa a fost atacată cu apel de către apelantul-reclamant I.G.M., solicitându-se schimbarea în parte a hotărârii în sensul de a se dispune :

- înlăturarea din sentinţă a obligării reclamantului la plata pasivului succesoral în suma de 3.150 lei;

- obligarea pârâţilor să-i plătească reclamantului suma de 19.450 lei, în locul sumei de 9.725 lei stabilită de instanţa de fond cu titlu de sultă din bunurile mobile din masa succesorală rămasă:

- obligarea pârâţilor să-i plătească reclamantului sultă de 86.300 lei din imobilul cu casa duplex în loc de 79.000 lei stabilită de instanţa de fond:

- reducerea sultei plătibile de subsemnatul pentru pârâţii cu suma de 12.521 lei:

- compensarea sultelor reciproce dintre părţi şi menţinerea în sarcina reclamantului a unei sulte de 24.004 lei:

- a dispune împărţirea dreptului de creanţă ( dreptul de a face) ce face parte din masa succesorală în privinţa celor 13 loturi de terenuri extravilane în suprafaţă totală de 7,08 ha, deţinute de defunctul I.G., situate în raza comunei ......, salul ......, proprietate extratabulară, potrivit actelor de dobândire sub semnătură privată şi potrivit declaraţiei APIA pe anul 2013, în valoare totală de 31.000 lei; în sensul atribuirii dreptului în cauză în favoarea reclamantului în privinţa loturilor 1,2 şi 3 şi atribuirea pârâţilor-intimaţi a loturilor 4-12,

-cu cheltuieli de judecată, numai în cazul în care intimaţii se opun admiterii apelului formulat.

În cuprinsul cererii de apel se arată că în fapt, cu toate că voinţa tatălui său I.G., din momentul construirii casei duplex a fost ca o parte din aceasta să-i revină exclusiv reclamantului şi cu toate că pe tot parcursul procesului în faţa instanţei apelantul a urmărit să obţină un apartament din această casă. văzând soluţia instanţei de fond. pentru a nu cheltui sume imense pentru atacarea în fond a modalităţii de partaj şi pentru a nu alimenta disensiunile existente între el şi pârâţii, apelantul a decis să accepte varianta de partaj stabilită de instanţa de fond în sensul ca imobilul de sub nr.432 să fie atribuit exclusiv apelantului.

Însă, apelantul apreciază că acest imobil în raport cu piaţa imobiliară reală, aproape inexistentă în privinţa imobilelor din ...... a fost vădit supraevaluat. Pe parcursul procesului în faţa instanţei de fond şi pârâţii au susţinut univoc acest lucru şi i-au propus ca să preia acest imobil în schimbul drepturilor sale rezultate din masa succesorală, în afara terenurilor extravilane.

În faţa instanţei de fond, de mai multe ori, reclamantul a solicitat acordarea de termene pentru realizarea unei înţelegeri între părţile din cauză, context în care nu a mai solicitat reevaluarea imobilului. Apelantul şi-a exprimat speranţa că în faza de apel din partea intimaţilor va găsi înţelegere şi nu va mai fi necesară reevaluarea imobilului şi că se vor putea înţelege ca atribuirile proprietăţilor realizate de instanţa de fond să fie realizate fără sulte şi fără pretenţii reciproce la cheltuielile de judecată. Apelantul susţine această soluţionare a prezentului proces, însă apreciază că şi alte argumente vin în susţinerea acestei soluţii.

Apelantul critică soluţia instanţei de fond sub aspectul obligării sale la suportarea pasivului succesoral Ia nivelul sumei de 3.150 lei. din pasivul total de 12.000 lei, cu toate că pârâta I.S. nu a suportat nici o sumă cu acest titlu din banii ei, din moment ce ea a obţinut o sumă de 17.900 lei din vânzarea a trei vaci la valoarea de 8.500 lei, a 2 juninci la valoarea de 5.600 lei, a altei juninci la valoarea de 2.400 lei şi a 2 viţei la valoarea de 1.400 lei. Aceste valori au fost recunoscute de I.S. în faţa mediatorului, fiind expres incluse în actul încheiat, valorile fiind acceptate şi în faţa instanţei de fond. Deci, în acest context se impune înlăturarea obligării apelantului la suportarea pasivului succesoral şi mai rămâne un plus de 5.700 lei primită în plus de I.S..

Din moment ce toate bunurile mobile se includ în masa succesorală a defunctului, care a trăit despărţit în fapt de intimata şi care singur a realizat aceste bunuri, este greşită sulta stabilită în favoarea apelantului după jumătatea valorii, sulta la care este îndreptăţit fiind de 19.450 lei.

Imobilul de sub nr.210/A a fost evaluat la suma de 331.000 lei şi astfel se impune a se calcula sulta pentru apelant în raport cu această sumă, sultă ce este de 86.300 lei în loc de 79.000 lei, calculată de instanţa de fond. În lipsa unei cereri reconvenţionale pentru investiţii proprii din partea intimatei I.S. şi fără acordul apelantului nu se poate reduce valoarea unor investiţii afirmativ realizate de aceasta.

În raport cu cele de mai sus. ţinând cont şi de banii obţinuţi de I.S. din valorificarea animalelor, se poate ajunge la compensarea sultelor la nivelul sumei de 24.004 lei, plătibile de subsemnatul. Această sumă fiind egală cu cheltuielile admise pentru reclamant, s-ar ajunge tot la acelaşi rezultat pe care reclamantul l-a solicitat, anume de a se realiza partajul dispus de instanţa de fond, (fără sulte şi fără cheltuieli reciproc plătibile).

Apelantul critică sentinţa şi încheierea corespunzătoare şi sub aspectul înlăturării împărţirii drepturilor părţilor referitoare la lotizarea terenurilor extravilane. Consideră că şi drepturile părţilor de creanţă, de a face, pot forma obiectul lotizării, în sensul că se pot acorda succesorilor aceste drepturi exclusive raportate la anumite terenuri, cu privire la care vor putea exercita toate drepturile privind perfectarea antecontractului şi alte drepturi, cum ar fi dreptul de folosinţă, de reprezentare în faţa autorităţilor, obligaţie exclusivă de plată a impozitului, etc. Ideea clarificării situaţiei juridice şi a acestor terenuri extratabulare dobândite de la defunct a fost susţinută şi de pârâţii în faţa instanţei de fond şi din acest motiv apelantul apreciază că va fi susţinută şi în faza de apel. În acest fel s-ar putea pune capăt interdependenţei rezultate în urma succesiunii rămasă după defunctul lor tată.

Pentru aceste motive, apelantul a solicitat admiterea căii de atac.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 Cod procedură civilă.

Apărările formulate faţă de cererea de apel principal.

Intimaţii au formulat întâmpinare (fila 20), solicitând respingerea apelului principal ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că instanţa de fond a stabilit în mod corect pasivul succesoral, reţinând că intimata I.S. a suportat suma de 12.000 lei pentru acoperirea pasivului, întrucât a achitat 3800 lei către baciul satului pentru văratul şi tomnatul oilor, suma de 2800 lei către numitul N. I., precum şi suma de 6000 lei datorii bancare a le defunctului. Aceste sume sunt dovedite cu înscrisurile de la dosar, în plus, reclamantul-apelant nu a înţeles să conteste aceste sume de bani ori natura plăţilor efectuate de intimată.

Referitor la bunurile mobile, instanţa de fond a inclus în masa partajabilă numai cota de ½ parte din acestea deoarece ale au natura juridică de bunuri comune

Relativ la valoarea imobilului din ...... nr 210A inclus în masa succesorală, judecătoria a avut în vedere că investiţiile realizate la acest imobil de intimată sunt ulterioare datei decesului, astfel încât ele nu pot fi incluse în patrimoniul succesoral. Soluţia este una corectă, apreciază intimaţii. În plus, în faţa instanţei de fond reclamantul nu a adus nici o obiecţie raportului de expertiză contabilă prin care respectivul imobil a fost evaluat, nici nu a contestat valoarea investiţiilor determinată de expert.

În ceea ce priveşte solicitarea apelantului reclamant de a se dispune ieşirea din indiviziune asupra drepturilor de creanţă privind terenurile extratabulare, intimaţii arată că apelantul nu a atacat cu apel încheierea din data de 27.05.2017 prin care instanţa de fond a analizat solicitarea acestuia de includere în masa succesorală a terenurilor neînscrise în cartea funciară, fapt pentru care criticile formulate de acesta împotriva sentinţei cu privire la aceste chestiuni sunt inadmisibile. Intimaţii susţin că atâta vreme cât defunctul nu apare înscris în cartea funciară ca proprietar al terenurilor agricole, în masa succesorală a acestuia nu se poate regăsi dreptul de proprietate asupra acestor terenuri.

Pentru aceste considerente, intimaţii au solicitat respingerea apelului declarat de apelantul I.G.M. ca nefondat.

2. Apelul incident.

Intimaţii au formulat apel incident împotriva aceleiaşi sentinţe a judecătoriei, solicitând schimbarea hotărârii atacate, în sensul:

- stabilirii sultei datorată de intimaţii paraţii pentru bunurile mobile constând în 3000 bucali baloţi de fân prin stabilirea valorii acestora la suma de 1500 lei, conform expertizei de evaluare a bunurilor mobile efectuată in cauza si includerea in masa partajabila a valorii de 1.500 lei, iar nu a sumei de 30.000 lei apreciata de instanţa de fond ca fiind valoarea balotilor de fan;

- stabilirii sultei datorata de apelantul reclamant pentru atribuirea in natura a imobilului situat in sat ……….. nr, 432, prin raportare la valoarea de 177.000 lei indicată de expertul judiciar pentru suprafaţa reala de teren (nu doar cea inscrisa in CF);

- stabilirii sultei datorata de intimaţii paraţi pentru atribuirea in natura a imobilului situat in sat ………… nr. 210A, prin raportare la valoarea de 301.300 lei, valoare rezultata in urma scăderii investiţiilor in cuantum de 29.200 lei realizate de intimata parata I. S., conform raportului de evaluare;

- cenzurării cheltuielilor de judecata recunoscute apelantului reclamant cu titlu de onorariu avocaţial pana la concurenta onorariului de avocat suportat de intimata parata I.S. (3500 lei) si includerea in totalul cheltuielilor de judecata ce trebuiesc suportate de parţi doar a sumei de 3300 lei cu titlu de onorariu avocaţial acordat reclamantului,

- obligarea apelantului reclamant la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de judecarea prezentei cauze.

În motivarea cererii de apel incident, apelanţii-pârâţi invocă următoarele critici:

1. În mod nelegal a procedat prima instanţă la evaluarea bunurilor mobile constând în 3000 bucăţi baloţi de fân, contrar concluziilor expertizei tehnice judiciară efectuată în cauză.

Astfel, se arată că prin raportul de expertiză judiciară expertul a stabilit valoarea baloţilor la suma de 1500 lei ţinând cont de natura bunurilor, de starea acestora, de condiţiile pieţei pe care acestea pot fi valorificate. Ca urmare este inexplicabilă intervenţia instanţei şi realizarea propriei evaluări. Baloţii de fân erau destinaţi folosirii lor în propria gospodărie, iar nu comercializării lor. Apoi, răspunsul Direcţiei pentru agricultură Covasna nu poate ţine locul unei opinii tehnice emisă de un expert judiciar. Ca urmare, în mod greşit a înlăturat instanţa de fond valoarea acestor baloţi astfel cum a fost ea determinată de expertul judiciar.

2. Stabilirea greşită a valorii terenului aferent imobilului situat în ...... nr 432 în funcţie de suprafaţa din cartea funciară iar nu în funcţie de suprafaţa reală.

Prin includerea în masa succesorală doar a suprafeţei de teren înscrisă în cartea funciară se creează o situaţie favorabilă apelantului-reclamant care va plăti sulta raportat la suprafaţa înscrisă în cartea funciară, însă va dobândi un teren cu suprafaţa reală mult mai mare.

3. În mod greşit instanţa de fond nu a ţinut cont de întreaga valoare de investiţie realizată de intimata pârâtă la imobilul situat în sat ...... nr 210A.

În raportul de expertiză tehnică de evaluare întocmit de G. A. s-a constatat că lucrările efectuate după data de 23.09.2013 se ridică la valoarea de 29.200 lei. Cu toate acestea prima instanţă a apreciat că doar suma de 15.000 lei trebuie dedusă din valoarea masei succesorale cu titlu de investiţii realizate de intimata I.S..

4. Greşita stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată.

Apelanţii-intimaţi susţin că între onorariul de avocat suportat de pârâta I.S., de 3500 lei, şi onorariul de avocat suportat de reclamant, de 12.300 lei, este o vădită disproporţie. În aceste condiţii, intimaţii solicită instanţei ca în temeiul art. 451 alin 2 Cod procedură civilă să procedeze la reducerea cuantumului onorariului avocaţial acordat cu titlu de cheltuieli de judecată până la concurenţa sumei de 3500 lei reprezentând onorariul avocaţial suportat de intimata pârâtă I.S..

În drept, au fost invocate prevederile art. 472 Cod procedură civilă.

Apărările formulate faţă de apelul incident.

Prin întâmpinarea depusă la fila 33 din dosar, reclamantul I.G.M. a solicitat respingerea ca nefondat a apelului incident.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că preţul luat în considerare de instanţa de fond pentru un balot de fân este cel corect, deoarece valoarea de 0,50 lei balot este una derizorie.

Pentru imobilul de sub nr. administrativ 432 preţul luat în considerare este corect deoarece în urma partajului reclamantul poate dobândi numai ceea ce este înscris în cartea funciară. La fel, pentru imobilul de sub nr 210A valoarea a fost corect stabilită din moment ce pârâţii nu au formulat nici o cerere reconvenţională.

Referitor la cheltuielile de judecată acestea au fost corect stabilite, apreciază reclamantul, complexitatea cauzei justificând cuantumul onorariului de avocat.

Probe administrate în apel.

În apel nu s-au administrat noi probe.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul reţine următoarele:

Se constată, în primul rând, că instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea unei acţiuni complexe de dezbatere succesorală şi partaj succesoral.

Prin hotărârea pronunţată, prima instanţă a stabilit calitatea de moştenitor pentru fiecare parte şi cota cuvenită fiecăreia din moştenire. Aceste statuări ale instanţei de fond nu au fost criticate, ca urmare ele au intrat în puterea lucrului judecat.

Prin apelul principal declarat de I.G.M. acesta formulează critici cu privire la hotărârea instanţei de fond fiind nemulţumit în esenţă de cuantumul sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de sultă, solicitând tribunalului ca „atribuirile proprietăţilor realizate de instanţa de fond să fie realizate fără sulte şi fără pretenţii reciproce la cheltuielile de judecată”. În cele ce urmează, tribunalul va analiza, în ordine, criticile formulate prin cererea de apel principal.

Apelantul I.G.M. este nemulţumit de dispoziţia primei instanţe având ca obiect obligarea sa la suportarea sumei de 3.150 lei din pasivul succesoral. Argumentele dezvoltate de apelant în susţinerea acestei critici privesc neluarea în considerare de către judecătorie a celor menţionate în cuprinsul acordului de mediere în sensul că intimata I.S. a încasat preţul total de 17.900 lei din vânzarea a 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei (bunuri făcând parte din patrimoniul succesoral). Din această sumă încasată de pârâtă ea ar fi plătit datoriile moştenirii. Cele susţinute de apelant nu sunt de natură a înlătura dispoziţia primei instanţe având ca obiect obligarea lui I. M. la suportarea cotei părţi din pasivul succesoral rămas după defunct. De altfel, apelantul nu contestă existenţa pasivului succesoral, întinderea acestuia şi faptul că el a fost stins prin plata efectuată de intimata I.S., ci invocă, fără o formulare clară, o eventuală compensare prin raportare la valorile încasate de intimată din vânzarea animalelor domestice sus indicate.

Deşi critica apelantului nu prezintă acurateţe juridică, tribunalul va avea în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a indicat ca făcând parte din activul succesoral şi bunurile mobile constând în 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei în valoare totală de 17.900 lei. Aceste bunuri nu au fost incluse în patrimoniul rămas după defunct deoarece instanţa de fond a reţinut că nu există probe care să confirme existenţa lor. Tribunalul va înlătura această apreciere greşită a judecătoriei, reţinând cele consemnate în cuprinsul acordului de mediere încheiat la data de 13.11.2013 (fila 57 dosar de fond). Astfel, în respectivul act se menţionează că numita I.S. a recunoscut existenţa în patrimoniul defunctului, la data decesului acestuia a 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei în valoare totală de 17.900 lei, precum şi faptul că aceste animale au fost valorificate de pârâtă în scopul plăţii creditelor bancare-pasiv succesoral. Acordul de mediere a fost semnat de pârâtă.

Faţă de cele mai sus reţinute, tribunalul apreciază că din activul succesoral, rubrica bunuri mobile, fac parte şi 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei în valoare totală de 17.900 lei, urmând a schimba sentința în acest sens.

În ceea ce priveşte critica apelantului privind includerea greşită de către prima instanţă în activul succesoral a cotei de ½ parte din bunurile mobile în loc de cota de 1/1 din acestea, susţinerea este total nefondată. Aceste bunuri mobile au natura juridică a bunurilor comune deoarece au fost dobândite de defunct în timpul căsătoriei sale cu pârâta I.S.. Nu s-a formulat de către reclamant o cerere de constatare a caracterului de bunuri proprii ale defunctului pentru aceste bunuri, cerere care să răstoarne prezumţia legală privind regimul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, ca urmare, în mod corect instanţa de fond a inclus în patrimoniul succesoral cota de ½ parte din valoarea totală a acestora.

O altă nemulţumire a apelantului este cea referitoare la deducerea de către prima instanţă a valorii investiţiilor efectuate de pârâta I.S. la imobilul situat la nr administrativ 210A din valoarea totală a acestui imobil. Se susţine de către apelant că atâta vreme cât pârâta nu a formulat o cerere reconvenţională prin care să solicite constatarea vreunui drept de creanţă, dispoziţia instanţei de fond de stabilire a valorii imobilului fără a avea în vedere respectivele investiţii este una greşită. Această critică a apelantului este apreciată de tribunal ca fiind nefondată.

Se reţine că pot fi incluse în patrimoniul defunctului numai bunurile, valorile ce existau la data decesului acestuia. Însă, lucrările efectuate de pârâtă la imobilul din ...... nr 210A, lucrări identificate în raportul de expertiză judiciară întocmit de expert G. A., au fost edificate după data decesului lui I.G., deci atâta timp cât nu existau la data morţii acestuia, ele nu pot face parte din patrimoniul succesoral.

Critica apelantului referitoare la neincluderea în masa partajabilă a imobilelor terenuri situate în extravilan pentru care defunctul a semnat, în calitate de cumpărător, acte sub semnătură privată, este apreciată, de asemenea, ca nefondată. Nu pot fi incluse în patrimoniul defunctului terenurile extravilane –obiect al actelor sub semnătură privată, câtă vreme dreptul de proprietate asupra acelor imobile nu a fost constituit în beneficiul defunctului, dreptul nefiind înscris în cartea funciară. Astfel cum s-a hotărât cu opinie majoritară în complet de divergență, prin acțiunea dedusă judecății în fața instanței de fond reclamantul a cerut includerea în masa partajabilă a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul actelor sub semnătură privată încheiate de defunct, iar nu includerea în patrimoniul succesoral a unui drept de creanță, ca urmare, în apel nu se pot formula pretenții noi ce nu au făcut obiectul judecății de fond, nici critici cu privire la chestiuni ce nu au fost supuse dezbaterii și analizei primei judecăți.

Față de cele mai sus reținute, tribunalul constată ca fiind întemeiate numai criticile apelantului I. M. vizând stabilirea corectă a bunurilor mobile ce intră în patrimoniul succesoral prin includerea în acestea și a 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei, în valoare totală de 17.900 lei, astfel că va schimba hotărârea primei instanțe sub acest aspect.

În cele ce urmează, tribunalul va analiza criticile formulate de intimați prin apelul incident.

Se impune însă a preciza că instanța de fond a dispus partajarea patrimoniului succesoral prin atribuirea fiecărui bun imobil, a bunurilor mobile și stabilirea de sulte pentru fiecare această operațiune de atribuire, iar în final a efectuat o compensare generală a sumelor reciproc datorate de parți în urma partajului. Această operațiune de partaj efectuată de instanța de fond nu respectă însă principiile unei corecte împărțeli conform prevederilor art. 988 Cod procedura civilă și art. 984 alin. (2) teza finală Cod procedura civilă.

Potrivit legii, partajul se realizează prin formarea și atribuirea de loturi, cu indicarea valorii activului succesoral, indicarea valorii pasivului succesoral, a echivalentului valoric corespunzător fiecărei părţi conform cotei deţinute din moştenire, a valorii fiecărui lot, iar în final cu stabilirea de sulte pentru egalizarea valorii loturilor. La formarea şi compunerea loturilor trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de bunuri mobile şi imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură şi valoare, urmărindu-se a se asigura deplina egalitate între moştenitori, respectiv între copărtaşi, în sensul că prin împărţeală fiecare dintre ei să primească în natură partea de bunuri la care este îndreptăţit. Criteriile prevăzute de lege sunt justificate raţional şi obiectiv, pentru a îndruma instanţa şi a evita arbitrariul în formarea loturilor, ele nefiind stabilite într-o ordine de preferinţă, astfel că toate aceste dispoziţii trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copărtaşilor şi a se face o împărţeală echitabilă.

De regulă, loturile se formează pentru fiecare moștenitor în parte sau pentru fiecare tulpină de moștenitori. În speță, dat fiind faptul că pârâţii I.S., I.L.A., I.R.C. constituie o familie compusă din mamă și doi copii minori, tribunalul apreciază că partajul se poate realiza, în mod echitabil, prin formarea de două loturi: unul ce se va atribui reclamantului, iar cel de-al doilea ce se va atribui pârâților.

O altă observație ce se impune a fi precizată de către tribunal în soluționarea apelului este aceea că dispozițiile instanței de fond prezintă greșeli de calcul în stabilirea sultelor, greșeli ce nu au fost menționate, în concret în cele două cereri de apel (spre exemplu, în alineatul ultim din pag 11 a considerentelor şi în alin. 6 din dispozitiv se menţionează că pârâţii datorează reclamantului sulta de 79.000 lei însă această sumă nu a mai fost înmulţită cu trei de către prima instanţă). În plus, judecătoria a atribuit reclamantului întreg imobilul aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, deși a constatat că în masa partajabilă intră numai cota de ½ parte din acesta. Prima instanță trebuia să constate că în urma partajului succesoral reclamantul şi pârâta I.S. sunt coproprietari, fiecare cu cota de ½ parte asupra imobilului aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp şi să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor prin atribuirea acestui imobil în natură reclamantului, iar ulterior să oblige reclamantul să plătească pârâtei I.S. suma de 83.100 lei reprezentând echivalentul valoric al cotei sale de proprietate asupra imobilului partajat.

Chiar dacă părțile nu au invocat în mod distinct aceste chestiuni prin cererea de apel, tribunalul le va avea în vedere conform celor anterior menționate în virtutea realizării principiului unei împărțeli corecte, echitabile.

Procedând la analizarea criticilor invocate prin apelul incident, se constată că o primă nemulțumire a intimaților vizează greșita stabilire de către instanța de fond a valorii celor 3000 bucăți baloți de fân prin raportare la cele comunicate de Direcția pentru Agricultură Județeană Covasna fără a țíne însă cont de valoarea indicată în raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de expert L. M.. Tribunalul apreciază această critică nefondată.

Concluziile expertizei au doar valoare orientativă şi de îndrumare pentru instanţă, ea putând să opteze şi pentru alte criterii de evaluare a unor bunuri mobile, sub condiţia punerii în discuţia contradictorie a părţilor a respectivei chestiuni. În speță, ca urmare a obiecţiunilor formulate de reclamant cu privire la concluziile expertului evaluator de bunuri mobile în sensul că valoarea indicată de expert pentru baloţii de fân este derizorie, prima instanță a solicitat Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Covasna indicarea preţului mediu anual al unui kilogram de fân în anul 2013, conform adresei de la fila 172 vol II din dosarul de fond. În soluţionarea cauzei judecătoria, în mod corect a optat pentru valoarea indicată de această instituţie, valoarea fiind una rezonabilă.

Tribunalul apreciază, de asemenea, ca fiind nefondată, critica având ca obiect greșita stabilire a valorii imobilului din ...... nr 432 în funcție de suprafața din cartea funciară iar nu în funcție de suprafața reală a terenului. Câtă vreme nu a fost operată nici o modificare a suprafeței terenului în cartea funciară, valoarea acestui imobil ce intră în patrimoniul succesoral trebuie determinată în funcție de datele de identificare din acte, date existente la data partajului, cum corect a procedat instanța de fond.

În ceea ce priveşte nemulţumirea intimaţilor cu privire la faptul că instanţa de fond nu a ţinut cont la stabilirea valorii imobilului de sub nr administrativ 210A de întreaga valoare a investiţiilor efectuate de pârâtă, în sensul că nu a scăzut suma de 29.200 lei determinată prin raportul de expertiză, ci doar suma de 15.000 lei, critica este apreciată de tribunal ca fiind întemeiată. În acest sens se constată că în concluziile raportului de expertiză judiciară întocmit de expert G. A. (fila 99, vol II) se determină valoarea lucrărilor efectuate de pârâtă după data decesului numitului I.G. la imobilul din ...... nr 210A ca fiind de 29.200 lei. Ca urmare această sumă trebuia scăzută pentru determinarea corectă a valorii imobilului ce intră în patrimoniul succesoral. Tribunalul, ca urmare a admiterii acestei critici, va stabili valoarea imobilului din ...... nr 210A ca fiind de 301.800 lei.

Ultima critică invocată prin apelul incident este cea referitoare la reţinerea de către prima instanţă a cuantumului întreg al onorariului de avocat suportat de reclamant, respectiva sumă fiind, în aprecierea intimaţilor ca vădit disproporţionată prin raportare la cuantumul onorariului de avocat plătit de ei la judecata pe fond a cauzei. Critica este apreciată de tribunal ca neîntemeiată dată fiind complexitatea cauzei, durata de timp în care s-a desfăşurat judecata (trei ani), prezenţa şi susţinerea intereselor procesuale ale reclamantului la fiecare termen de judecată de către avocatul împuternicit.

Având în vedere considerentele mai sus prezentate, tribunalul va admite, în limitele arătate, cele două apeluri declarate în cauză şi în temeiul art 480 alin 1 şi 2 Cod procedură civilă va dispune schimbarea în parte a sentinţei atacate, în sensul că va reţine valoarea imobilului de sub nr administrativ 210A ca fiind de 301.800 lei; valoarea cotei de ½ parte din bunurile mobile ca fiind de 47.852 lei (ca urmare a includerii în acestea a 3 vaci, 3 juninci şi 2 viţei şi a modificării valorii baloţilor de fân). Tribunalul va stabili echivalentul valoric din activul succesoral cuvenit fiecărei părţi corespunzător cotei deţinute din moştenire ca fiind de 108.188 lei şi va efectua partajul succesoral prin formarea a două loturi, astfel:

Lotul I se va atribui reclamantului şi va fi compus din

Activ având o valoare de 83.100 lei ce cuprinde

-cota de ½ din imobilul aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp ( f. 16 vol.I) şi construcţiile edificate pe aceste teren, respectiv casă, terasă, şopron ( cuptor), bucătărie, şopron şi terasă, fântână, magazie grajd şi fânar, neintabulate, începute în anul 2010 nefinalizate.

Pasiv în valoare de 3.150lei.

Lotul II se va atribui pârâţilor I.S., I.L.A., I.R.C. şi va fi compus din

Activ având o valoare de 349.652 lei ce cuprinde

-cota de 1/1 din imobilul identificat la nr. administrativ 210 A ...... compus din terenul înscris în CF nr. 24827 ......, nr. top 840/1/2 în suprafaţă de 475 mp, CF nr. 24857 nr.top. 840/1/3 în suprafaţă de 475 mp şi în CF nr. 24826 nr. top.1/1 în suprafaţă de 476 mp, pe care se află edificate, fără să fie înscrise în cartea funciară, următoarele construcţii:casă de locuit, P+M, şopron şi cuptor, terasă, fântână, magazie, bucătărie şi terasă, şopron, grajd şi şură, grajd, anexă – şopron, afumătoare şi coteţ , şopron;

-cota de ½ parte din bunurile mobile enumerate la punctul 3 de mai sus.

Pasiv în valoare de 9450 lei.

Tribunalul va constata că în urma partajului succesoral reclamantul şi pârâta I.S. sunt coproprietari, fiecare cu cota de ½ parte asupra imobilului aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp şi va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor prin atribuirea acestui imobil în natură reclamantului, cu obligarea reclamantul să plătească pârâtei I.S. suma de 83.100 lei reprezentând echivalentul valoric al cotei sale de proprietate asupra imobilului partajat.

În final, în urma compensării datoriilor reciproce ale părţilor, tribunalul va reţine că reclamantul are de încasat de la pârâţii I.L.A. şi I.R.C. suma totală de 16.724 lei şi de achitat pârâtei I.S. suma de 77.888 lei.

În temeiul art. 453 alin 2 Cod procedură civilă tribunalul va compensa între părţi cheltuielile de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul principal declarat de apelantul I.G.M., CNP ………., domiciliat în ………………….., în contradictoriu cu intimaţii I.S., CNP ………., I.L.A., CNP ……….. şi I.R.C., CNP …………, toţi domiciliaţi în comuna ......, sat ......, str. Principală nr. …., jud. Covasna, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ………. din ….. ….., împotriva sentinţei civile cu nr. 976/23.11.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc.

Admite apelul incident declarat de apelanţii I.S., I.L.A., I.R.C. în contradictoriu cu intimatul I.G.M. împotriva aceleiaşi sentinţei civile, sentinţă pe care o schimbă în parte, astfel:

Constată că activul masei succesorale rămasă după defunctul I.G., se compune din următoarele bunuri:

3. cota de ½ din următoarele bunuri mobile, cu valoarea stabilită prin expertiza tehnică:

-o bucată dus curte + butoi duș - 200 lei;

- 4 bucăți plase fier beton - 600 lei;

- o bucată cântar mare – 1.300 lei;

- două hambare cereale – 150 lei;

- o bucată grapă – 100 lei;

- bucată sanie iarnă 4 persoane - 500 lei;

- un o bucată dulap culoare alb roșu - 30 lei;

- troacă porci - 100 lei;

- baloţi, 3.000 bucăţi – 30.000 lei;

- un plug pentru cal - 150 lei;

- o bucată sanie iarnă pentru copii – 200 lei;

- caleaşcă tip trăsură – 50 lei;

- un plug tras rânduri - 200 lei;

- masă circular - 150 lei;

- scroafă şi doi purcei de câte 50 kg. – 1.200 lei;

- rame fân, 3 buc. – 150 lei;

- căruță pentru cai - 1000 lei;

- circa 3.500 kg cartofi – 1.400 lei;

- o drujbă lemne - 500 lei;

- legături ţigle, 99 seturi a câte 5 bucăți - 1485 lei;

- două bucăți chiuvete inox bucătărie - 400 lei;

- oglindă – 50 lei;

- 80 bucăți cărămidă țigănească - 160 lei;

- scândură 1,5 mc - 450 lei;

- geamuri, 3 buc. – 300 lei;

- 500 kg fier beton de 8 mm - 1000 lei;

- 30 bucăți leți suport țiglă – 100 lei;

- ovine, 98 buc. – 19.600 lei;

- măcinătoare sfeclă - 150 lei;

- cinci bucăți damigene sticlă – 180 lei ;

- leagăn curte - 300 lei;

- lada congelator - 500 lei;

- pompa pentru stropit – 150 lei;

- congelatoare cu sertare verticale, două buc. – 500 lei;

- hamuri pentru cai, două bucăți - 600 lei costă noi;

- caș oaie, 60 kg - 600 lei;

- o bucată moară cereale - 400 lei;

- butoaie metal, două buc. - 200 lei;

- căruță pentru cai, demontată - 400 lei;

- osie faţă pentru căruţă – 150 lei;

- cai, două capete – 5.000 lei;

- greblă cai - 200 lei;

- 2.800 kg grâu – 1.400 lei;

- 2.800 kg orz - 1.400 lei;

- boiler sobă – 400 lei;

- sobă pentru încălzit – 300 lei;

- sobă baie – 200 lei;

- vas WC şi o mască chiuvetă – 150 lei;

- 200 bucăți bolțari beton – 600 lei;

- 4- 5 metri cubi nisip – 400 lei;

- două bucăți ușa intrare - 300 lei;

- 29 bucăți învelitoare azbociment - 500 lei;

- 53 bucăți grinzi și căpriori de 14×14, 12×12 – 1000 lei;

- plasă beton de 8 mm – 300 lei;

- 3 vaci, 3 juninci, 2 viţei în valoare totală de 17.900 lei.

Valoarea cotei de ½ parte din bunurile mobile sus enumerate este de 47.852 lei.

Valoarea totală a activului succesoral este de 432.752 lei.

Echivalentul valoric din activul succesoral cuvenit fiecărei părţi corespunzător cotei deţinute din moştenire este de 108.188 lei.

Constată că pasivul succesiunii este compus din suma totală de 12.600 lei, achitată de pârâta I.S..

Echivalentul valoric din pasivul succesoral corespunzător fiecărei părţi conform cotei deţinute din moştenire este de 3150 lei.

Dispune partajul succesoral prin formarea şi atribuirea a două loturi, astfel:

Lotul I se atribuie reclamantului şi este compus din

Activ având o valoare de 83.100 lei ce cuprinde

Pasiv în valoare de 3.150lei.

Lotul II se atribuie pârâţilor I. S., I.L.A., I.R.C. şi se compune din

Activ având o valoare de 349.652 lei ce cuprinde

-cota de ½ parte din bunurile mobile enumerate la punctul 3 de mai sus.

Pasiv în valoare de 9450 lei.

Obligă fiecare pârât în parte să plătească reclamantului suma de 8362 lei cu titlu de sultă în urma partajului succesoral.

Obligă reclamantul şi pârâţii I.L.A. , I.R.C. să plătească pârâtei I.S. suma de 3150 lei reprezentând echivalentul pasivului succesoral suportat integral de aceasta din urmă.

Constată că în urma partajului succesoral reclamantul şi pârâta I.S. sunt coproprietari, fiecare cu cota de ½ parte asupra imobilului aflat la nr. administrativ 432 din localitatea ......, compus din teren înscris în CF 24856, nr. top. 683, 684, 685, în suprafaţă de 3500 mp şi dispune ieşirea din indiviziune a părţilor prin atribuirea acestui imobil în natură reclamantului.

Obligă reclamantul să plătească pârâtei I.S. suma de 83.100 lei reprezentând echivalentul valoric al cotei sale de proprietate asupra imobilului partajat.

Compensează între reclamant şi pârâta I.S. datoriile reciproce rezultate din partajul succesoral şi ieşirea din indiviziune, astfel că, în final, reclamantul va plăti pârâtei suma de 77.888 lei rămasă în urma compensării.

În final, reclamantul are de încasat de la pârâţii I.L.A. şi I.R.C. suma totală de 16.724 lei şi de achitat pârâtei I.S. suma de 77.888 lei.

Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Compensează între părţi cheltuielile de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată azi, 28.07.2020 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Domenii speta

Succesiuni, moşteniri

Succesiune

Hotărâre 365/A din 28.07.2020

Domenii speta

Spete similare

Sentinţă civilă - 28.01.2009

Sentinţă civilă - 09.01.2009

Decizie - 17.05.2010

Sentinţă civilă - 16.10.2014

Sentinţă civilă - 18.04.2013