Litigiu privind functionarii publici

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:……………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ Dosar nr. ……………

SENTINŢA CIVILĂ NR. 40

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2020

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ...............

GREFIER: ……………

Pe rol se află, spre soluţionare, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta I.S.Z. în contradictoriu cu pârâtul …………….., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) DISJUNS DIN DOSAR NR………..

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns pentru pârât consilierul juridic …………….., lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, stadiul procesual şi modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătându-se că pârâtul a depus la dosar copia sentinţei civile nr.6464 din 05.11.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. ………, din care a fost disjuns prezentul dosar.

Instanţa acordă cuvântul asupra competenţei de soluţionare a cauzei.

Reprezentanta pârâtului apreciază că Tribunalul Covasna, în complet de contencios administrativ este competente să judeca cauza şi arată că nu mai are alte probe de solicitat şi nici din oficiu de administrat.

Verificându-şi competenţa în baza art.131 Cod procedură civilă, instanţa constată că,  este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză.

Constatând că părţile nu mai au cereri de formulat şi că nu mai sunt alte incidente de soluţionat, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească şi deschide dezbaterile asupra fondului şi acordă cuvântul părţilor în ordinea şi în condiţiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă.

Reprezentanta pârâtului  solicită respingerea acţiunii reclamantei pentru toate motivele arătate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.

Faţă de actele şi lucrările dosarului, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii invocată prin întâmpinare şi asupra fondului cauzei.

T R I B U N A L U L

Prin cererea de chemare în judecată  înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr……. în urma declinării cauzei de la Tribunalul Bucureşti, reclamanta I. S.-Z. în contradictoriu cu pârâtul ……………….. a solicitat obligarea pârâtului la acordarea şi plata sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de baza începând cu data de 1 ianuarie 2018;  obligarea pârâtului să plătească diferenţele salariale dintre sumele primite efectiv şi cele rezultate în urma recalculării de la data de 1 ianuarie 2018 actualizate cu indicele de inflaţie  şi  dobândă legală din momentul scadenţei fiecărei sume lunare şi până la plata efectivă a acesteia pentru acelaşi interval, obligarea pârâtului să acorde drepturile conexe pentru activitatea desfășurata în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare. Cu cheltuieli de judecată.

In  motivare se arată că reclamanta este angajată a ………….. Prin adresele înregistrate la ……………… a solicitat, circumstanțiat de rezultatele buletinului de expertiza nr. 469/13.12.2018, aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice si a prevederilor HG nr. 917/2017, în sensul acordării sporului în cuantum de 15% din salariul de baza pentru activitatea desfășurată în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare şi acordarea şi a drepturilor conexe pentru activitatea desfășurată în aceste condiţii.

Potrivit buletinului de expertiză nr. 469/13.12.2018 emis de Direcţia de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti, la sediul ………… din Bulevardul Libertăţii nr. 16, personalul își desfăşoară activitatea sub influenţă a cinci factori de risc prevăzuţi la art. 5 lit. a-e din HG 917/2017. Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea acestui spor în cuantum de 15% din salariul de bază.

In ceea ce priveşte data de la care se poate acorda acest spor, pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale s-a publicat “Modalitatea de stabilire a salarizării personalului bugetar în anul 2018, inclusiv conform prevederilor OUG nr. 91/2017 pentru modificarea Legii cadru nr. 153/2017.

Prin urmare, conform acestor precizări, sporul ar trebui acordat de la 01 ianuarie 2018 pentru personalul ale cărui salarii majorate cu 25% depășesc grila din 2022 respectiv începând cu anul 2019 pentru personalul ale cărui salarii majorate cu 25% nu depășesc grila din 2022. Nu există nici o justificare logică pentru care sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare să se acorde începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru personalul ale cărui salarii majorate cu 25% depășesc grila din 2022, deci, pentru cei care la 1 ianuarie 2018 au salarii mari, al căror cuantum ar fi trebuit să fie atins abia în anul 2022, respectiv să se acorde începând cu data de 1 ianuarie 2019 pentru personalul ale cărui salarii majorate cu 25% nu depășesc grila din 2022, deci pentru cei care la 1ianuarie 2018 au salarii mici. Acordarea grilei de salarizare din anul 2022 pentru cei care depășesc acest nivel se poate justifica pe încercarea de a împiedica situația în care cei care depășesc grila de salarizare din 2022 să o ia de la capăt cu salarizarea la 1 ianuarie 2018 (adică salariul lor să fie micşorat, iar nu majorat) pentru a ajunge tot acolo în anul 2022 (la nivel de salarizare din anul 2022), împiedicându-se astfel apariţia unor nemulţumiri sociale, dar nu poate justifica acordarea sporului de condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare în mod aleatoriu începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul ale cărui salarii majorate cu 25% nu depășesc grila din 2022, fără ca acest lucru să fie prevăzut în mod expres de Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Rezultă că nu există nici un argument logic care să justifice diferențele salariale dintre persoane care își desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă, periculoase sau vătămătoare, în cadrul aceleiaşi instituții. Salariile se stabilesc pe categorii de funcţii şi pe niveluri de pregătire profesională, iar nu în funcţie de nivelul de salarizare al fiecăruia, daca este salarizat la nivelul grilei din 2022 (când se acorda acest spor de la 1 ianuarie 2018 sau nu este salarizat la nivelul grilei din 2022 când s-ar acorda acest spor de la 1 ianuarie 2019).

Interpretarea propusă de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice încalcă art. 1 din Protocolul 12 al CEDO.

Se invocă principiul egalităţii în faţa legii prin Decizia nr.21/2016 a ÎCCJ precum şi Hotărârea CEDO nr. 8 din noiembrie 2005 pronunţată în cauza KECHKO vs Ucraina în care s-a reținut în paragraful 26. faptul ca “o autoritate nu poate invoca o lipsă de fonduri ca pretext pentru a nu-şi îndeplini obligaţiile”.

Având în vedere faptul că Buletinul de expertiză nr.469/2018 a stabilit că personalul îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a cinci factori de risc prevăzuţi la art.5 lit. a din HG nr.917/2017 reclamanta apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea acestui spor în cuantum de 15%.

De asemenea, se solicită şi plata diferențelor salariale şi plata dobânzilor legale deoarece sunt daune interese moratorii şi reflecta prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligaţiei de plata a unei sume de bani. Indexarea sumelor cu rata inflaţiei reprezintă un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv suferit şi astfel consideră că este îndreptățită şi la plata acestuia.

In drept, reclamanta a invocat dispoziţiile din Constituţia României, Legea nr.153/2017, HG nr. 917/2017, HG nr. 520/2016.

În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri.

Pârâtul ……… a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, având în vedere ca reclamanţii nu au urmat procedura prealabilă instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004 iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivare se arată că potrivit prevederilor art. 3 alin.(3) din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică centrală aprobat prin H.G, nr. 917/2017, în baza contractului nr. 693820/28.08.2018 încheiat între …….şi S.C. E….. C…….. S.R.L, au fost efectuate determinări/măsurători de factori nocivi în mediul de muncă din sediile ……………. - aparat propriu, aflate în ………, B-dul Libertăţii nr. 16, respectiv nr. 14, str. Col. Poenaru Bordea nr. 3-5, B-dul Mircea Vodă nr. 44 - Tronson II, str. Alexandru Ivasiuc nr. 40, P-ţa Alba Iulia nr. 6; mun. …………., str. Stolniceni nr. 49, mun. ………., str. Mihail Kogălniceanu nr. 7. Urmare acestor măsurători de factori nocivi in mediul de munca s-au emis buletinele de determinare/măsurare, iar împreună cu documentaţia aferentă au fost depuse spre expertizare la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, în baza cărora a fost emis buletinul de expertiză nr. 469/13.12.2018.

Totodată, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, pornind de la atribuţiile stabilite prin lege în sarcina acestei instituţii, a formulat şi transmis …………….. un punct de vedere referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin care clarifică intenţia de reglementare a acestui act normativ în viziunea iniţiatorului.

Conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se aplică începând cu luna iulie 2017 etapizat. Astfel, în perioada 2019 - 2022, se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, care conţine şi majorarea acestuia, şi cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru (sporuri, indemnizaţii etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care vor fi acordate anual.

Menţionează faptul ca în cadrul instituţiei, până în prezent nu a fost acordat sporul pentru condiţii de muncă. Mai mult, pentru pregătirea demersurilor în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la acordarea acestui nou spor în anul 2018, …………….. s-a adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale solicitând lămuriri suplimentare în ceea ce priveşte modalitatea concretă de acordare a acestuia. Prin adresa nr. 1461/LOV/2018 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a răspuns in sensul ca “ în anul 2018, cuantumul sporurilor va fi determinat prin majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor avute în luna decembrie 2017. Totodată, prin adresa nr. 4317/DPS/2018 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, precizează faptul că "(...) sporurile prevăzute de lege, (...), se vor acorda în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexele la legea-cadru, respectiv începând cu anul 2019. Fata de cele de mai sus, acordarea acestui drept salariat la o altă dată, respectiv în anul 2018 contravine prevederilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru - respectiv majorarea în anul 2018, a drepturilor salariate avute în luna decembrie 2017, cu 25%.

Având în vedere cele anterior menţionate, la începutul anului 2019, …………. s-a adresat din nou pentru punct de vedere Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale cu privire la posibilitatea acordării, începând cu anul 2019, a acestui nou spor pentru salariaţii instituţiei, în condiţiile în care dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 114/2018 pot fi interpretate în sensul că acestea reglementează exclusiv menţinerea, pentru persoanele care beneficiau în luna decembrie 2018 de sporuri, în condiţiile legii, a cuantumului acestora stabilit la nivelul lunii decembrie 2018, fără ca acest lucru să presupună şi interdicţia stabilirii începând cu anul 2019 a sporului prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru noi categorii de personal.

Ca răspuns la această solicitare, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale  comunică următoarele: "Prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene stabilesc ca: începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Pârâtul în continuare precizează faptul că OUG nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1116/29.12.2018 şi a intrat în vigoare ia data publicării.

Astfel, din actele normative invocate mai sus, precum şi din punctele de vedere emise de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în calitatea sa de instituţie responsabilă de monitorizarea şi controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea categoriilor de personal care ocupă funcţii bugetare în domeniul "Administraţie”, rezultă că nu sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017, cu modificările si completările ulterioare, atât in anul 2018, cat si începând cu data de 01.01.2019. Aşadar, reclamanta a beneficiat si beneficiază de toate drepturile salariale aferente funcţiei deţinute prevăzute de legislaţia in vigoare, astfel cum rezulta din Ordinul nr. 570/29.01.2019 emis de ……………...

In drept a invocat art. 205-208 Cod Procedură Civilă, precum şi toate dispoziţiile legale invocate in întâmpinare.

În dovedire proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine  următoarele:

Instanţa va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii  raportată la lipsa plângerii prealabile invocată de către pârât.

Se reţine că prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii nu contestă niciun act administrativ, ci solicită, în mod retroactiv drepturi salariale neacordate de angajator, fiind aplicabile prevederile dreptului comun care permit formularea unei acțiuni directe la instanța competentă a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de un funcţionar public conform prevederilor art.109 din Legea nr. 188/1999 care se completează cu prevederile codului muncii, conform art. 117 din legea nr.188/1999.

Lipsa formulării de către reclamantă a contestaţiei prealabile la ordonatorul de credite împotriva actelor administrative individuale de stabilire a drepturilor salariale, în condiţiile art. 30 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 şi art. 37 alin. 2 din Legea nr. 153/2017 (în termen de 15 zile lucrătoare, respectiv 20 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale) nu determină inadmisibilitatea acţiunii, având în vedere considerentele Deciziei nr. 9/29.05.2017 pronunţată în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988/13.12.2017, în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „în condiţiile în care obiectul litigiilor este reprezentat de acţiuni având ca obiect obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă, textele de lege menţionate, respectiv art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, urmează a se interpreta în sensul că nu instituie o procedură prealabilă sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii cu aceste litigii” (paragraful nr. 50 al deciziei), concluzie valabilă nu doar pentru cauzele care privesc raporturi juridice de muncă, ci şi pentru cauzele care vizează raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

Pentru aceste considerente de mai sus, instanţa respinge excepţia inadmisibilităţii ca nefondată.

Cu privire la fondul cauzei, se reţine că reclamanta este funcţionar public în cadrul …….. şi conform adresei pârâtei de la fila 19 nu beneficiază de sporul de 15% pentru condiţii vătămătoare şi periculoase.

Conform prevederilor art.23 din Legea nr.153/2017 „Locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.” 

În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat "pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38".  Prin raportare la dispoziţiile legale mai sus enunţate rezultă că stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare se efectuează în condiţiile art. 38 din Legea nr. 153/2017.

 Art.38 din Legea-cadru nr.153/2017 cuprinde dispoziţii prin care se determină în mod specific condiţiile de aplicare în timp a legii.

Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare apar descrise în alin. (2)-(6).

Prima etapă, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a), priveşte perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017. Pentru această perioadă s-a adoptat măsura menţinerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

A doua etapă, reglementată potrivit art.38 alin. (3) lit. a), începând cu luna ianuarie 2018 se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază şi al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăşi limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

A treia etapă priveşte perioada anilor 2019-2022, reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede că în perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

Din aceste prevederi legale rezultă că acordarea sporului reglementat de art. 23 din Legea nr. 153/2017 trebuie să respecte aplicarea în timp a Legii nr. 153/2017. Astfel, nu poate fi acordat pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (3) din acelaşi act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%.

Reglementarea sporului va fi aplicabilă şi va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexele Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu anul 2019, în condiţiile detaliate prin art.38 alin. (4) din actul normativ menţionat.

Pentru perioada 01.01.2019-01.09.2019 nu poate fi acordat sporul solicitat pentru că  s-ar încălca prevederile art.34 alin.1 şi alin.2 din OUG nr. 114/2018 care prevăd că „(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Conform art. XIV din Ordonanţa nr. 9/2019, în vigoare  de la 12 august 2019, începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, drepturile salariale aferente personalului aparatului propriu al Ministerului Finanţelor Publice şi instituţiilor din subordine se recalculează şi se stabilesc, prin derogare de la art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea prevederilor cap. I lit. B art. 1 şi cap. II lit. I art. 1 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Prin urmare, instanţa consideră că refuzul neacordării de către pârât a drepturilor solicitate de către reclamantă este justificat, sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15%, se poate acorda doar începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a OG nr.9/2019.

Din dosarul cauzei nu rezultă că reclamanta nu beneficiază de acest drept aferent drepturilor salariale începând din luna septembrie 2019, iar cererea reclamantei privind acordarea sporului începând cu data de 01.01.2018 precum şi a diferenţelor salariale cu drepturile conexe, actualizat este nefondată, drept urmare va respinge cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia inadmisibilităţii, ca nefondate.

Respinge cererea formulată de reclamanta I.S.Z., cu domiciliul ales la …………… din ………., …………., nr. .., bl. .., ap. …, judeţ …..în contradictoriu cu pârâtul …………. cu sediul în ………., bd. Libertăţii, nr. 16, sector 5, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea se depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată astăzi 17.01.2020 prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

PREŞEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare