Tentativă la omor

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:2021:…….

Dosar nr. ……………..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA PENALĂ NR. 3

Şedinţa publică din 11 februarie 2021

PREŞEDINTE: ………..

GREFIER: ……….

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror …………….. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpaţilor:

- S.S., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de  tentativă la omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal,  tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

- B.A., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de  tentativă la omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal,  tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal

Fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 08 februarie 2021, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă, iar instanţa, în vederea deliberării, a stabilit termen pentru pronunţare la data de 10 februarie 2021, iar ulterior pentru data de 11 februarie 2021.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

I. Prin rechizitoriul Parchetului de pe Tribunalul Covasna nr. 15/P/2020 din data de 06.04.2020, înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna la data de 06.04.2020, sub dosar nr. ……,  s-a dispus trimiterea în judecată a:

- inculpatului S.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: tentativă de omor, faptă prev. de dispoziţiile art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal,  tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. de dispoziţiile art. 371 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal,

- inculpatului B.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: tentativă de omor, faptă prev. de dispoziţiile art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. de dispoziţiile art. 371 Cod penal ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

În fapt s-a reţinut în actul de sesizare că la data de 27.01.2020, la nivelul Poliției mun. Sfântu Gheorghe, a fost înregistrată plângerea numitului D. D. G., prin care sesiza faptul că, în data de 25.01.2020, în jurul orelor 03°°, în timp ce se afla în curtea barului ……., din mun. Sfântu Gheorghe, a fost agresat fizic de numiţii S.S. şi B.A..

Se arată în actul de sesizare că în noaptea de 24/25.01.20120 persoana vătămată D.D.G. s-a deplasat la barul …… din mun. Sfântu Gheorghe, situat pe str. …….. În această locație se aflau și cei doi inculpați: B.A. şi S.S.. Având în vedere faptul că persoana vătămată îl cunoștea pe inculpatul S.S., cei trei au consumat împreună băuturi alcoolice până în jurul orelor 0330.

La un moment dat, persoana vătămată a ieşit în curtea interioară a barului, fiind urmat de către inculpaţii B.A. şi S.S., unde, pe fondul consumului de alcool, între cei trei s-a iscat un conflict spontan. În momentul inițial al conflictului, persoana vătămată ţinea mâna dreaptă în buzunarul pantalonilor, de unde a scos un telefon pe care l-a ţinut în mână pe perioada agresiunii, iar cu mâna stângă fuma. B.A. a fost acela care a început să îl lovească pe D. D.-G., iniţial cu piciorul în zona abdomenului, apoi cu pumnul în zona feţei.

În continuare se arată că în momentul iniţial în care a fost agresat, persoana vătămată D. D. G., a încercat să-l ţină de braţe pe B.A. însă a căzut împreună cu acesta pe suprafața betonată din curtea barului. Martorii V. O., P. S. şi C. B., aflându-se în curtea barului, au încercat să intervină pentru a opri activitatea infracțională a numiţilor B.A. şi S.S., însă fără succes. Cele 3 martore au fost împiedicate în activitatea lor de a aplana conflictul, în mod succesiv de către cei doi inculpați. Văzând faptul că efortul lor este sortit eșecului, cele 3 martore s-au îndepărtat, timp în care inculpații au continuat agresiunea asupra lui D. D.-G.

Procurorul de caz arată că în conflict a intervenit în mod activ şi inculpatul S.S. care iniţial l-a lovit cu piciorul în zona toracelui, apoi l-a imobilizat pe D. D.G., strângându-l de gât. În acest timp, B.A. l-a lovit cu picioarele şi pumnii în mod repetat pe D. D.G. la nivelul capului și al toracelui, profitând de imposibilitatea acestuia de a se apăra. Apoi, rolurile au fost inversate, B.A. fiind cel care l-a imobilizat pe D. D.G., fixându-l la pământ, ţinând antebraţul pe gâtul persoanei vătămate. În acel moment, a devenit activ S.S., lovind persoana vătămată cu pumnii şi cu picioarele atât la nivelul capului cât și al toracelui. Conflictul a avut un moment în care agresiunile au încetat cu două lovituri finale date de B.A. cu piciorul în capul lui D. D.G.. După aproximativ 15 secunde, cei doi agresori au revenit, lovind persoana vătămată în mod repetat cu picioarele în zona capului. În urma acestor agresiuni, D. D.G. a rămas inert pe pavajul din curtea barului, până în momentul în care concubina acestuia, numita M. S. l-a ajutat să se ridice. 

Din imaginile surprinse de camerele de supraveghere rezultă că în momentul agresiunii, din mâna dreaptă a persoanei vătămate, numitul S.S. ia un telefon în timp ce îl ţinea pe acesta imobilizat de la spate strângându-l de gât, telefon pe care îl aşează cu grijă pe pavaj. Într-un moment de pauză în timpul agresiunii asupra lui D. D.G., S.S. ia telefonul persoanei vătămate de pe pavaj, pe care îl bagă în buzunarul stânga de la haina sa, făcând semn către cele 3 martore care se aflau încă pe terasă, să nu spună nimic.

Conform certificatului medico-legal nr. 177/A2-22 din 27.01.2019, persoana vătămată D.D.G. a prezentat în urma agresiunii: multiple echimoze la nivelul capului, respectiv frontal inferior centrat, unghi intern palpebral stâng şi palpebral superior drept, la nivelul piramidei nazale, la nivelul buzelor şi pavilionului auricular stâng, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni ce necesită pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Această situaţie de fapt a fost reţinută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declaraţiile martorilor P. S., C. B., V. O., T. L. C., S. L. şi F. A. M. (filele 15 – 21, 57 – 58, 64 – 74 dosar u.p.); declaraţiile persoanei vătămate D. G. care i-a indicat pe inculpaţi ca fiind agresorii săi (filele 12 – 13, 45 – 46 dosar u.p.); procesul-verbal de vizualizare, redare şi certificare a conţinutului înregistrărilor stocate de sistemul de supraveghere amplasat în curtea barului …… şi planşa fotografică aferentă acestuia prin care au fost redate momentele de interes în cauză, fiind descrise detaliat loviturile aplicate persoanei vătămate şi zona vizată de actele de violenţă (filele 24 – 35 dosar u.p.); certificatul medico-legal nr. 177/A2-22 din 27.01.2019 emis de S.M.L.  Covasna prin care s-a arătat că persoana vătămată D.D.G. prezintă multiple echimoze la nivelul capului, respectiv frontal inferior centrat, unghi intern palpebral stâng şi palpebral superior drept, la nivelul piramidei nazale, la nivelul buzelor şi pavilionului auricular stâng, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni ce necesită pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale (fila 14 dosar u.p.).

II. Ulterior sesizării instanţei, s-a dispus comunicarea rechizitoriului conform art. 344 alin. 2 Cod procedură penală, iar prin încheierea nr. 11/CP din data de 17.06.2020, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea rechizitoriului nr. 15/P/2020 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, a actelor de urmărire penală, precum şi a administrării probelor obţinute prin mijloacele prevăzute de art. 97 alin. 2 Cod procedură penală şi totodată, s-a dispus începerea judecăţii, nefiind invocate cereri şi excepţii în prezenta cauză.

În faza de judecată, persoana vătămată D. D. G. nu s-a constituit parte civilă în proces, din contră a arătat că s-a împăcat cu inculpaţii şi doreşte să îşi retragă plângerea formulată.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a procedat la audierea inculpaţilor, aceştia s-au prevalat de dreptul la tăcere, a persoanei vătămate D. D. G., a martorilor P. S., C. B., V. O., T. L. C., S. L. şi F. A. M., propuşi de reprezentanta Ministerului Public şi C. A., propusă de inculpatul B.A.. De asemenea, s-a admis proba solicitată de inculpaţi constând în întocmirea unui referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune Covasna. Instanţa din oficiu a solicitat audierea martorei M. S.

III. Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea stare de fapt:

La data de 27.01.2020, la nivelul Poliţiei municipiul Sfântu Gheorghe, a fost înregistrată plângerea numitului D. D. G., prin care sesiza faptul că, în data de 25.01.2020, în jurul orelor 03°°, în timp ce se afla în curtea barului ……., din municipiul Sfântu Gheorghe, a fost agresat fizic de inculpaţii S. S. şi B.A..

În fapt:

În data 24.01.2020, spre seară, persoana vătămată D.D.G., s-a deplasat la barul ……. din municipiul Sfântu Gheorghe, situat pe str. ……………., unde s-a aşezat la o masă cu încă 2 persoane de sex masculin şi a început să consume băuturi alcoolice.

 În localul ……….. se aflau inculpații B.A. şi S.S.. Deoarece persoana vătămată D.D.G. îl cunoștea pe inculpatul S.S., s-a dus la acesta, care era împreună cu inculpatul  B.A.. Cei trei au consumat împreună băuturi alcoolice.

 În jurul orei 03:30 în data de 25.01.2020, persoana vătămată D.D.G. a ieşit în curtea interioară a barului ……, împreună cu inculpaţii B.A. şi S.S.. Pe fondul consumului de alcool, cei trei au început să se certe.

Persoana vătămată D.D.G. avea în mâna dreaptă un telefon mobil marca Samsung Edge S7, iar în mâna stângă avea o ţigară. La un moment dat, inculpatul B.A. a început să o lovească ce aceasta, aplicându-i o lovitură cu piciorul în zona toracelui şi cu pumnul în zona feţei. Fiind agresată persoana vătămată D. D. G., a încercat să se apere şi să-l ţină de mâini pe inculpatul B.A., însă cei doi au căzut la pământ.

La scurt timp inculpatul S.S., s-a alăturat conflictului şi a început să-i aplice lovituri persoanei vătămate D. D.G.. Acesta a lovit cu piciorul în zona pieptului, apoi a imobilizat-o pe partea vătămată şi a strâns-o de gât şi favorizând,  în tot acest timp, aplicarea de lovituri cu pumnii şi picioarele, în zona capului şi a toracelui, în mod repetat, de către inculpatul B.A., profitând de imposibilitatea acestuia de a se apăra. 

Martorele V. O., P. S. şi C. B., se aflau în curtea localului şi au intervenit pentru a îi opri pe inculpaţii B.A. şi S.S., să-i mai aplice persoanei vătămate lovituri cu pumnii şi picioarele,  însă fără succes. Cele 3 martore au fost împiedicate în activitatea lor de a aplana conflictul, de către cei doi inculpați. Deoarece nu au reuşit sa aplaneze conflictul s-au îndepărtat.

 Ulterior inculpatul B.A., a imobilizat-o pe partea vătămată D. D.G., aceasta fiind căzută la pământ era ţinută de către inculpat cu antebraţul pe gâtul acesteia, iar inculpatul S.S., a început să-i aplice lovituri persoanei vătămată cu pumnii şi cu picioarele atât la nivelul capului cât și al toracelui.

Cei doi inculpaţi au încetat conflictul pentru câteva secunde, depărtându-se de partea vătămată, la scurt timp cei doi agresori au revenit, lovind persoana vătămată în mod repetat cu picioarele în zona capului.

La începutul conflictului persoana vătămată D. D.G., avea în mâna dreaptă telefonul mobil Samsung Edge S7. La un moment dat, în timpul conflictului, inculpatul S.S. ia telefonul acesteia, în timp ce o ţinea imobilizată pe jos, telefon pe care îl aşează cu grijă pe pavaj. În scurt timp acesta ia telefonul persoanei vătămate de pe pavaj, îl bagă în buzunarul de la haina sa şi le face semn martorelor V. O., P. S. şi C. B., care se aflau încă pe terasă, să nu spună nimic.

În urma loviturilor primite, 38 de lovituri cu pumnii şi 22 cu picioarele, în zona capului şi a toracelui  partea vătămată D. D.G. a rămas în stare de inconştienţă pe pavajul din curtea barului ….., până în momentul în care concubina acestuia, martora M. S. l-a ajutat să se ridice. 

Persoana vătămată D.D.G. a prezentat în urma agresiunii: multiple echimoze la nivelul capului, respectiv frontal inferior centrat, unghi intern palpebral stâng şi palpebral superior drept, la nivelul piramidei nazale, la nivelul buzelor şi pavilionului auricular stâng, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Pentru a reţine această situaţie de fapt instanţa a avut în vedere următoarele mijloacele de probă:

Înregistrarea video, (fila 188 dosar UP) ataşată la dosarul cauzei, din curtea localului …... Din imaginile surprinse de camerele de supraveghere video se poate observa cum  inculpatul B.A., în timp ce se afla pe terasa barului, începe să-i aplice lovituri cu pumnii şi picioarele persoanei vătămate D.D.G., care a încercat fără succes să se apere, iar în conflict intervine în mod activ şi inculpatul  S.S., care i-a aplicat şi acesta lovituri cu pumnii şi picioarele, preponderent în zona capului persoanei vătămate, lăsând-o pe aceasta în stare de inconştienţă la pământ.

De asemenea imaginile video surprind momentul când inculpatul S.S. sustrage telefonul persoanei vătămate, în timp ce o ţinea imobilizată pe jos, telefon pe care îl aşează cu grijă pe pavaj,  ulterior îl bagă în buzunarul de la haina sa şi le face semn martorelor V. O., P. S. şi C. B., care se aflau încă pe terasă, să nu spună nimic.

În urma vizionării înregistrării video se constată că inculpatul B.A. i-a aplicat persoanei vătămate un număr de 20 de lovituri cu pumnii şi 11 lovituri cu picioarele, iar inculpatul S.S. i-a aplicat acesteia un număr de 18 lovituri cu pumnii şi 11 lovituri cu picioarele, toate vizând zona capului.

Se poate observa cum martorele V. O., P.S. şi C.B., care se aflau în curtea localului şi au intervenit pentru a îi opri pe inculpaţii B.A. şi S.S., să-i mai aplice persoanei vătămate lovituri cu pumnii şi picioarele,  însă fără succes.

Declaraţiile martorelor V.O. (fila 23 UP, 106 J), P.S. (fila 21 UP, 104 J) şi C.B. (fila 56 UP, 105 J),  se coroborează cu înregistrările video, precum şi cu certificatul medico-legal, aflat la dosarul cauzei. Fiind audiate în cursul urmăririi penale precum şi în cursul judecăţii martorele au declarat că inculpaţii S.S. şi B.A., au aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele în zona capului persoanei vătămate D.D.G., care se afla căzută la pământ. De asemenea acestea au declarat, aspect care se coroborează cu imaginile surprinse de camerele video, că au încercat să intervină pentru a aplana conflictul, însă fără succes .

Certificatului medico-legal nr. 177/A2-22 din data de 27.01.2019, emis de Serviciul de medicină legală Covasna (fila 14 dosar UP) atestă că persoana vătămată  D. D. G. a prezentat în urma agresiunii multiple echimoza la nivelul capului, respectiv frontal inferior centrat, unghi intern palpebral stâng şi palpebral superior drept, la nivelul piramidei nazale, la nivelul buzelor şi pavilionului auricular stâng, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijire medicală.

Declaraţia martorei M. S. N. (fila 140 J), care a declarat că în data de 25.01.2020 se afla în localul …… din municipiul Sfântu Gherghe, împreună cu concubinul acesteia  persoana vătămată  D. D. G. La un moment dat s-a uitat pe geam, aceasta fiind în interiorul localului, şi a văzut cum concubinul acesteia, care se afla în curte, era lovit de către cei doi inculpaţi cu pumnii şi picioarele în zona capului acesta fiind căzut la pământ. Martora s-a dus afară, unde a găsit-o pe partea vătămată, pe jos, plină de sânge şi a început să strige după ajutor. Aceasta împreună cu martorul S. L. (fila 142 J) au ajutat-o pe partea vătămată să se ridice de jos şi să meargă la baie, unde s-a spălat pe faţă.

De asemenea martora a declarat că persoana vătămată  D. D. G., a fost bătută grav, acuzând dureri mari de cap. 

Fiind audiaţi cei doi inculpaţi S.S. (fila 44, 48 UP  58 J) şi B.A. (fila 42, 46 UP57 J), nu au vrut să dea declaraţie nici în fata organelor de urmărire penală şi nici în faţa instanţei,  prevalându-se de dreptul la tăcere.

 Cei doi inculpaţi au dat  declaraţii în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (filele 50-55 dosar UP), afirmând că persoana vătămată  D. Dan Gabor, i-a ameninţat cu bătaia şi a ridicat pumnul la inculpatul S.S. pentru a-l lovi, declaraţii care nu pot fi reţinute de instanţă deoarece sunt contrazise de imaginile surprinse de camerele video. În imagini se poate observa cum persoana vătămată D.D.G. se afla în curtea localului, avea în mâna dreaptă un telefon, iar în mâna stângă avea o ţigară. La un moment dat, inculpatul B.A. a început să o lovească, aceasta a încercat să se apere însă fără succes. Iar la scurt timp inculpatul S.S., s-a alăturat conflictului şi a început să-i aplice lovituri acesteia.

De asemenea, susţinerile inculpatul S.S., că telefonul mobil pe care l-a pus în buzunar îi aparţine, nu pot fi reţinute de instanţă deoarece nu se coroborează cu imaginile surprinse de camerele video. În imagini se poate observa cum inculpatul S.S. sustrage telefonul persoanei vătămate, în timp ce o ţinea imobilizată pe jos, ulterior îl bagă în buzunarul de la haina sa şi le face semn martorelor V.O., P.S. şi C.B., care se aflau încă pe terasă, să nu spună nimic. Dacă cele afirmate ar fi fost adevărate, gestul acestuia de a pune degetul la gura ca semn de a nu spune nimic nu se explică.

 Mai mult decât atât ulterior conflictului persoana vătămată D.D.G. nu şi-a mai găsit telefonul mobil, aspect din care rezultă că în timpul conflictului telefonul acesteia i-a dispărut.

Fiind audiată persoana vătămată D.D.G., în cursul urmăririi penale (fila 12 UP) a declarat că în data de 24.01.2019, s-a dus la localul ...... din municipiul Sfântu Gherghe, unde a început să consume băuturi alcoolice, în jurul orei 02.00 a ieşit în curtea localului împreună cu  inculpaţii S.S. şi B.A., care au început să o lovească şi a căzut la pământ şi nu îşi mai aduce aminte exact ce s-a întâmplat. A vrut să sune la poliţie pentru a anunţa incidentul însă nu a mai găsit telefonul mobil, la scurt timp a plecat acasă.

Declaraţia persoanei vătămată D.D.G. (fila 59 J), dată în faţa instanţei, în care afirmă că nu-şi mai aduce aminte cine l-a bătut, nu poate fi reţinută ca fiind una verosimilă, deoarece se poate observa pe imaginile surprinse de camerele video cum aceasta stă de vorbă cu cei doi inculpaţi în timp ce fumează o ţigară. De asemenea în cursul urmăririi penale a ştiut exact să indice autorii agresiunii.

Toate aceste mijloace de probă confirmă starea de fapt reţinută de instanţă şi arată că persoana vătămată a fost lovită de mai multe ori de către inculpaţi.

IV. În drept

1. Faptele inculpaţilor  S.S.  şi B.A. constând în aceea că în data de 25.01.2020, la ora 03.00, în timp ce se aflau pe terasa barului ...... din municipiul Sfântu Gheorghe, au lovit-o în mod repetat cu pumnii ( 38 lovituri) şi cu picioarele (22 lovituri) la nivelul capului pe persoana vătămată D. D.G., provocându-i acestuia multiple echimoza la nivelul capului, respectiv frontal inferior centrat, unghi intern palpebral stâng şi palpebral superior drept, la nivelul piramidei nazale, la nivelul buzelor şi pavilionului auricular stâng, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijire medicală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor. faptă prev. de dispoziţiile art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al laturii obiective la infracţiunea de tentativă de omor este reprezentat de încercarea de a ucide o persoană şi constă, de regulă,  într-o acţiune care poate fi directă, prin lovire, împuşcare etc., sau indirectă.

În cauza de faţă elementul material al laturii obiective constă în aplicarea de lovituri de către cei doi inculpaţi persoanei vătămate, cu pumnii şi picioarele, în mod repetat, 38 de lovituri cu pumnii şi 22 lovituri cu picioarele, într-o zonă vitală, respectiv în cap.

Aspectul că victimei nu i-a fost pusă în primejdie viaţa (reţinut în concluziile raportului medico-legal) nu poate conduce la concluzia că fapta nu poate fi încadrată juridic în tentativă la omor, întrucât aceste concluzii medico-legale nu au relevanţă cu privire la încadrarea juridică a faptei care se stabileşte în raport cu alte criterii, iar nu raportat la concluziile din actele medicale referitoare la punerea vieţii victimei în stare de primejdie. Cele două noţiuni de „punere în primejdie a vieţii” şi de „tentativă la omor” sunt total diferite, prima depinzând de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.

Legătura de cauzalitate, între acţiunea de lovire cu pumnii şi picioarele ce reprezintă elementul material, pe de o parte, şi cauzarea de leziuni persoanei vătămată D. D.G., care potrivit certificatului medico-legal au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijire medicală, există în cauza de faţă.

Latura subiectiva, intenţia  caracterizată tentativei de omor constă în intenția de a ucide un om. Aceasta se manifestă atât sub forma intenției directe cât și a intenției indirecte, după cum făptuitorul prevede că fapta sa (comisivă sau omisivă) va produce ca rezultat moartea unei persoane și dorește sau voiește producerea acesteia, ori, deși nu o dorește, o acceptă în mod conștient.

Pentru stabilirea poziţiei subiective a inculpaţilor trebuie să se ţină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, iar dacă nu se poate stabili culpa făptuitorului în ceea ce privește consecinţa mai gravă produsă, atunci acesta va răspunde pentru tentativă la infracţiunea de omor

Este adevărat că, din conţinutul raportului de constatare medico-legală, rezultă că leziunile suferite de partea vătămată nu au pus în primejdie viaţa acesteia și au necesitat numai 5-6 zile de îngrijiri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte încadrări juridice decât cea dată faptei. Important, însă, nu este atât rezultatul concret al acţiunii agresorilor, cât intenţia acestora, directă sau indirectă, în raport cu viaţa victimei. Ori în cauza de faţă supusă examinării inculpaţii au acţionat cu intenţia de a ucide, întrucât au lovit cu pumnii şi picioarele (fiind încălţaţi), cu intensitate și în mod repetat capul victimei căzute la pământ, inculpaţii au acceptat producerea unui rezultat letal.

Modul de săvârșire a faptei, precum și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită - astfel cum au fost relevate de probele administrate - exclud apărarea inculpaţilor  în sensul că nu ar fi acţionat cu intenţia de omor, ci cu intenţia generală de vătămare.

Intenția de a ucide, în cauza de faţă,  se poate deduce din îmbinarea complexului de împrejurări de fapt :

- folosirea unui instrument apt de a produce moartea, respectiv aplicarea de lovituri cu pumnii şi picioarele constituie un instrument apt de a produce moartea unei persoane. Piciorul, încălţat cu gheată, precum şi pumnul, reprezintă obiecte vulnerante care sunt apte să conducă la uciderea victimei, mai ales în împrejurările în care s-a comis fapta din prezenta cauza, respectiv prin aplicarea unui număr mare de lovituri  cu  pumnii şi cu picioarele ;

- locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile ori asupra căreia s-a acționat, regiuni sau organe vitale ale corpului a căror atingere produce moartea, astfel aplicarea loviturilor cu interesate într-o zonă vitală a corpului, respectiv în zona capului;

- numărul și intensitatea loviturilor în funcție de regiunea unde a fost aplicată, astfel în cauza de faţă inculpaţii au aplicat persoanei vătămate un număr de 38 de lovituri cu pumnii şi 22 lovituri cu picioarele în zona capului.

Analizând criteriile anterior enumerate precum şi mijloacele de probă administrate în prezenta cauza, respectiv imaginile surprinse de camere de supraveghere, instanţa constată faptul că inculpaţii deşi nu au dorit moarea victimei au acceptat în mod conştient că aceasta se va putea produce. Au aplicat lovituri repetate persoanei vătămate cu picioarele (fiind încălţaţi) şi pumnii în zona capului, care reprezintă un organ vital, acceptând că în orice moment că viaţa victimei putea fi suprimată.

Mai mult de cât atât, se poate observa vizualizând imaginile video,  numărul şi intensitatea loviturilor cu care inculpaţii o lovesc pe persona vătămată D. D. G.,  în timp ce se afla în stare de inconştienţă.  Deşi  martorele V.O., P.S. şi C.B. au încearcă să intervină, cei doi inculpaţi au continuat agresiunea.

De asemenea, instanţa nu poate ignora nici atitudinea celor doi inculpaţi, care, după ce au adus victima în stare de inconştienţă, au părăsit locul faptei şi nu au întreprins nimic pentru a înlătura consecinţa faptelor, fiindu-le indiferentă starea în care se afla persoana vătămată D. D.G..

2.  Fapta inculpatului S.S. constând în aceea că în data de 25-01.2020, la ora 03.00, în timp ce se afla pe terasa barului ...... din municipiul Sfântu Gheorghe, împreună B.A. au lovit-o în mod repetat cu pumnii şi cu picioarele la nivelul capului pe persoana vătămată D. D.G., iar în timpul agresiunii  a sustras telefonul mobil marca Samsung Edge S7 ce aparţinea persoanei vătămate D. D.G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată, faptă prevăzută  de art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal.

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tâlhărie include două activităţi strâns legate între ele, activitatea principală este furtul, iar activitatea secundară este folosirea violenţei sau a ameninţării ori punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă da a se apăra.

Violenţa trebuie să fie efectivă şi să aibă aptitudinea de a înfrânge rezistenta persoanei care se opune, fără a fi necesar ca ea să aibă caracterul unei forţe irezistibile.

De asemenea acţiunea prin care se realizează activitatea secundară a tâlhăriei poate fi îndreptată atât împotriva posesorului bunului, cât şi împotriva oricărei alte persoane care ar interveni pentru a împiedica săvârşirea furtului

În fapt, sustragerea telefonului mobil persoanei vătămate D. D.G. prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă da a se apăra, inculpatul S.S. ia telefonul acesteia, în timp ce o ţinea imobilizată pe jos, telefon pe care îl bagă în buzunarul de la haina, îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a se reţine infracţiunea de tâlhărie.

Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube, iar în subsidiar, crearea unei stări de temere. Între fapta săvârşită de către inculpat şi urmarea imediată, prejudiciul suferit de persoana vătămată, există legătură de cauzalitate.

Latura subiectivă a infracţiunii este realizată sub forma intenţiei directe reglementate de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal,  inculpatul prevăzând rezultatul faptelor şi urmărind producerea lui prin săvârşirea acelor fapte. Aşadar, vinovăţia inculpatului S.S. rezultă din depoziţiile martorilor şi imaginile surprinse de camerele video.

Elementele care califică infracțiunea de tâlhărie, reținută în sarcina inculpatului este:

- săvârșirea faptei în timpul nopţii, se va reţine circumstanţa agravantă prev. de art. 234 alin. 1 lit. d  Cod penal, tâlhăria fiind calificată dacă este săvârşită în timpul nopţii;

Apărarea inculpatului S.S., că telefonul mobil pe care l-a pus în buzunar îi aparţine, nu poate fi reţinută de instanţă deoarece nu se coroborează cu imaginile surprinse de camerele video, unde se poate observa momentul în care inculpatul sustrage telefonul şi depoziţia martorei M. S. N., care atestă că partea vătămată şi-a pierdut telefonul în acel conflict, cu înscrisurile depuse la dosar.

3. Fapta inculpaţilor S.S. şi B.A., constând în aceea că în data de 25.01.2020, la ora 03.00, în timp ce se aflau pe terasa barului …… din localitatea Sfântu Gheorghe, în public, în prezenţa martorelor V.O., P.S. şi C.B. şi în văzul persoanelor din local, care se uitau pe geam, au aplicat lovituri în mod repetat cu pumnii şi picioarele,  la nivelul capului persoanei vătămate D. D.G., provocându-i acestuia multiple echimoze la nivelul capului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. de dispoziţiile art. 371 Cod penal .

Incriminarea infracţiunii prevăzută de art.371 din Codul penal dă expresie preocupării legiuitorului pentru asigurarea unui climat de convieţuire paşnică şi demnă, întemeiată pe respect şi consideraţie reciprocă între membrii colectivităţii, obiectul juridic special constituindu-l relaţiile sociale de convieţuire a căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de respectarea bunelor moravuri în relaţiile interumane şi a liniştii publice

Ordinea și liniștea publică, în sensul art. 371 Cod penal, este acel atribut al vieții sociale în care raporturile dintre oameni, comportarea lor și, în genere, activitățile lor atunci când participă la forme de viață în comun, în public se desfășoară în mod pașnic, după norme de respect reciproc, de securitate personală, de încredere în atitudinea și în faptele celorlalți oameni. Dimpotrivă, liniștea și ordinea publică este tulburată atunci când au loc în public scandaluri, când oamenii se văd în primejdie de a fi obiect al unor violențe fizice sau de limbaj

Subiectul pasiv al infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice este statul ca subiect pasiv principal sau persoanele cărora li s-a adus atingere prin scandal public provocat, ca subiect pasiv secundar, respectiv în cauza de faţă cele 3 martore V.O., P.S. şi C.B., care au asistat la conflict, precum şi persoanele din localul ......, care s-au uitat pe geam şi au văzut conflictul.

Latura obiectivă. În conţinutul incriminării prevăzute la art. 371 din Codul penal, legiuitorul a delimitat modalităţile alternative de săvârşire a faptei, la violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, ameninţări, atingeri grave aduse demnităţii persoanelor.

Astfel, cele trei modalităţi alternative, respectiv violenţele, ameninţările şi atingerile grave, asigură tipicitatea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice atunci când fapta este comisă în public, astfel cum noţiunea este definită în art. 184 din Codul penal, şi tulbură ordinea şi liniştea publică.

De esenţa incriminării nu este numărul de persoane vizate de acţiunile autorului, ci tulburarea ordinii şi liniştii publice prin conduitele comise în public şi care au aceste caracteristici (violenţa asupra persoanelor, violenţe asupra bunurilor, ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor).

În măsura în care acţiunea de lovire, ameninţare etc. este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reţinerea infracţiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică o tulburare a ordinii şi liniştii publice. Identificarea acestei consecinţe ţine inclusiv de prezenţa altor persoane la locul comiterii faptei, fără a fi însă necesar ca asupra acestora să fie exercitate violenţe, ameninţări etc.

Actele de violenţă pot fi îndreptate împotriva persoanelor (violenţă: fizică – loviri sau orice acte de violenţă cu caracteristici proprii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prevăzută de art.193 din Codul penal, respectiv vătămare corporală prevăzută de art.194 din acelaşi cod; verbală – manifestările agresiv verbale care nu intră în ansamblul ameninţărilor sau faptelor de lezare a demnităţii persoanei) sau bunurilor (violenţă, exclusiv fizică).

Elementului material propriu-zis – fapta persoanei, astfel cum este circumstanțiată prin modalitățile normative precizate - îi este atașată cerința esențială a săvârșirii în public (conform art.184 din Codul penal). Totodată, tipicitatea obiectivă a cauzei impune ca săvârșirea acțiunii ce constituie element material să aibă ca urmare imediată tulburarea ordinii și liniștii publice. Această urmare este de esența infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice și, totodată, elementul pe baza căruia, în ipoteza faptelor de violență, amenințare, împotriva persoanelor, comise în public, se stabilește încadrarea juridică într-un concurs ideal de infracțiuni între infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice și infracțiunea de violență ori amenințare sau numai acestea din urmă. În consecință, existența infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu depinde de numărul persoanelor vizate de modalitățile normative de realizare a elementului material, ci de producerea efectivă a urmării precizate. Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 371 din Codul penal poate exista și atunci când elementul material al acesteia vizează o singură persoană dacă s-a produs urmarea imediată specifică, după cum poate să nu existe dacă, deși elementul material vizează mai multe persoane, nu s-a produs tulburarea ordinii și liniștii publice.

Astfel în cauza de faţă, acţiunea inculpaţilor  S.S. şi B.A., în public, pe terasa localului ......, de a aplica lovituri cu pumnii şi picioarele persoanei  vătămate D. Dan Gabor, în prezenţa martorelor şi a persoanelor care se uitau la conflict precum şi prin gălăgia provocată în acest contest, au tulburat liniştea publică, respectiv acel climat necesar desfăşurării normale a vieţii sociale, în care relaţiile dintre oameni se desfăşoară paşnic, climat care a fost tulburat, deranjat, îndeplineşte condiţiile tipicităţii elementului material a infracţiunii prevăzute de art. 371 Cod penal.

Urmarea imediată principală constă în tulburarea ordinii şi liniştii publice, fapta de a lovii cu pumnii şi picioarele pe persoana vătămată a produs opiniei publice o nelinişte persistentă, a creat o stare gravă de insecuritate în sfera relaţiilor de convieţuire socială.

 Latura subiectivă la infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice nu poate fi comisă decât cu intenţie directă sau indirectă. În cauza de faţă inculpaţii  S.S. şi B.A. au acţionat cu intenţie indirectă, deși nu au dorit să creeze o stare de tulburare a liniştii publice, au accept în mod conștient, că aceasta se va produce.

Instanţa va reţine pentru inculpatul S.S. şi pentru inculpatul B.A., săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal şi în concurs formal prev. de art. 38 alin 2 Cod penal cu infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. de dispoziţiile art. 371 Cod penal,  prin acţiunea acestora de a o lovi pe partea vătămată D. D. G., din cauza împrejurărilor în care a avut loc, în public şi în prezenţa mai multor persoane şi a urmărilor pe care le-au produs, realizează conţinutul celor două infracţiuni .

Faţă de inculpatul S.S., instanţa va reţine şi concursul real de infracţiuni prev. de art. 38 alin. 1 Cod penal, cele două infracţiuni de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal şi tâlhărie calificată, faptă prevăzută  de art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal au săvârşite de acesta prin acţiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.

V. Apreciind ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 din Codul de  procedură penală, în sensul că instanţa a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele deduse judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează să opereze răspunderea penală a inculpaţilor pentru infracţiunile comise.

 V.1. În baza textelor legale enunţate mai sus şi a dispoziţiilor art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanţa urmează să aplice inculpatului S.S. o pedeapsă la individualizarea căreia se vor avea în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal şi anume împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

 La individualizarea pedepsei, în concret instanţa va avea în vedere următoarele aspecte circumstanţele personale ale inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier aflată la fila 133, perseverând în activitatea infracţională, manifestând dispreţ fată de regulile de convieţuire socială, modul de comitere a faptelor, prin lovituri repetate într-o zonă vitală şi prin lăsarea victimei în stare de inconştienţă. De asemenea se va avea în vedere şi raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Covasna (fila 159 J)  unde se arată că pe fondul consumului de alcool inculpatul devine foarte violent, iar posibilitatea de a recidiva este crescută.

În cauză, instanţa va reţine incidenţa dispoziţiile art. 396 Codul de procedură penală, urmând ca instanţa să aplice o pedeapsă în limitele legale  respectiv:

- de la 10 ani la 20 ani închisoare prevăzute în art. 188 alin. (1) din Codul Penal,  limite, care vor fi reduse cu 1/2, potrivit art. 33 alin. 2 Cod penal, noile limite devenind de la 5 ani la 10 ani închisoare, urmând ca instanţa să orienteze pedeapsa între aceste limite;

- de la 3 ani la 10 ani închisoare prevăzute în art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, urmând ca instanţa să orienteze pedeapsa între aceste limite;

- de la 3 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă prevăzute în art. 371 Cod penal, urmând ca instanţa să orienteze pedeapsa între aceste limite.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării pedepsei, instanţa constată că aplicarea unei pedepse este singura modalitate de a răspunde circumstanţelor personale ale inculpatului şi gravităţii faptei deduse judecăţii.

Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse al cărui cuantum va fi orientat spre minimum special prevăzut de lege în cazul infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

A. Ca atare instanţa va aplica inculpatului S.S. pedeapsa de 5 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor.

În privinţa cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere perseverenţa infracţională şi dispreţul faţă de normele de convieţuire, însă va constata că inculpatul a recunoscut că a aplicat lovituri persoanei vătămate,  manifestând regret faţă de săvârşirea acesteia, are venituri sigure din care îşi poate câştiga existenţa, provine dintr-o familie unde modelele parentale sunt pozitive,  astfel încât maximul special, respectiv 10 ani închisoare ar fi excesiv.

In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal va aplică inculpatului S.S., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h), din Codul penal, pe o perioada de 2 (doi) ani.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

B. Instanţa va aplica inculpatului S.S. pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, al cărui cuantum este orientat spre minimum special prevăzut de lege.  În privinţa cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere siguranţa locativă, veniturile sigure din care îşi poate câştiga existenţa, provine dintr-o familie unde modelele parentale sunt pozitive,  astfel încât maximul special, respectiv 10 ani închisoare ar fi excesiv.

In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal va aplică inculpatului S.S., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h), din Codul penal, pe o perioada de 2 (doi) ani.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

C. Instanţa va aplica inculpatului S.S. pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi linişti publice, al cărui cuantum este orientat spre minimum special prevăzut de lege. 

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal va aplică inculpatului S.S., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h), din Codul penal, pe o perioada de 2 (doi) ani.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

Analizând dispoziţiile legale privind aplicarea pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni, potrivit art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal, instanţa va aplica inculpatului S.S. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se va adaugă o treime din celelalte pedepse stabilite, respectiv 1 an şi 1 lună închisoare, urmând ca în final inculpatul să urmeze a executa pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 1 lună închisoare.

Aplicarea pedepselor complementare şi a pedepselor accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni urmează a se face în baza art. 45 alin. 1 şi 3 lit. a Cod penal, iar alături de pedeapsa principală de 6 ani şi 1 lună, se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

Iar,  în baza art. 45 alin. 1 şi 5 Cod penal, alături de pedeapsa rezultantă se va aplica  şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal care se vor executa de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, va deduce din durata pedepsei închisorii aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 13.02.2020 până la data de 11.04.2020 şi de la data de 08.07.2020 până la zi.

La aprecierea asupra necesităţii menţinerii stării de arest preventiv a inculpatului S.S., instanţa va avea în vedere faptul că limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită şi pronunţarea prezentei sentinţe furnizează suficiente probe, motive plauzibile cu privire la comiterea infracţiunii de către inculpat, astfel cum prevede art. 202 Cod procedură penală şi jurisprudenţa CEDO, Hotărârea Varga din 1.04.2014, par.37.

Analizând criteriile prevăzute de art. 223 Cod procedură penală, constând în evaluarea gravităţii faptei, a modului şi circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi mediului din care provine inculpatul, prin raportare la situaţia concretă din speţă, instanţa reţine că se justifică necesitatea menţinerii stării de arest preventiv a inculpatului  în vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În concret, instanţa apreciază că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor pot provoca o tulburare socială de natură a justifica măsura arestării preventive, acest pericol este dedus în speță, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei, respectiv aplicarea de lovituri repetate cu pumnii şi picioarele într-o zonă vitală, lăsarea victimei în stare de inconştienţă şi profitând de starea acestuia i-a sustras telefonul mobil, respectiv circumstanțele care caracterizează persoana inculpatului, acesta fiind un consumator frecvent de băuturi alcoolice, iar pe fondul consumului de alcool este foarte violent, de asemenea acesta este cunoscut ca fiind consumator de droguri,  aspecte ce conduc la concluzia rezonabilă a existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică în sensul stabilit în jurisprudenţa CEDO prin Hotărârea Calmanovici din 1.07.2008, par.93 şi 94.

Prin urmare, apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive se menţin, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală instanţa va menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpat prin încheierea nr. încheierii nr. 12/FDJ din data de 06.07.2020, pronunţată în prezentul dosar.

În baza art. 7 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul S.S., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. e şi alin 5 Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul S.S., suma de 1000 lei contravaloarea telefonului mobil marca Samsung Edge S7.

În baza art. 7 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, instanţa va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul S.S., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. e şi alin 5 Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul S.S., suma de 1000 lei contravaloarea telefonului mobil marca Samsung Edge S7.

V.2. În baza textelor legale enunţate mai sus şi a dispoziţiilor art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, instanţa urmează să aplice inculpatului B.A. o pedeapsă la individualizarea căreia se vor avea în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal şi anume împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

 La individualizarea pedepsei, în concret instanţa va avea în vedere următoarele aspecte: circumstanţele personale ale inculpatului, acesta deşi nu are antecedente penale conform fișei de cazier aflată la fila 134, este cunoscut în comunitatea locală ca fiind o persoană conflictuală, violentă, fiind sancţionat contravenţional în repetate rânduri pentru perturbarea ordinii şi linişti publice, modul de comitere a faptelor, prin lovituri repetate într-o zonă vitală şi prin lăsarea victimei în stare de inconştienţă. De asemenea se va avea în vedere şi raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Covasna (fila 156 J)  unde se arată că pe fondul consumului de alcool inculpatul devine foarte violent, iar posibilitatea de a recidiva este crescută 

În cauză, instanţa va reţine incidenţa dispoziţiile art. 396 Codul de procedură penală, urmând ca instanţa să aplice o pedeapsă în limitele legale  respectiv:

- de la 10 ani la 20 ani închisoare prevăzute în art. 188 alin. (1) din Codul Penal,  limite, care vor fi reduse cu 1/2, potrivit art. 33 alin. 2 Cod penal, noile limite devenind de la 5 ani la 10 ani închisoare, urmând ca instanţa să orienteze pedeapsa între aceste limite;

- de la 3 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă prevăzute în art. 371 Cod penal, urmând ca instanţa să orienteze pedeapsa între aceste limite.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării pedepsei, instanţa constată că aplicarea unei pedepse este singura modalitate de a răspunde circumstanţelor personale ale inculpatului şi gravităţii faptei deduse judecăţii.

Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse al cărui cuantum va fi orientat spre minimum special prevăzut de lege în cazul infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

A. Ca atare instanţa va aplica inculpatului B.A. pedeapsa de 5 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor.

În privinţa cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere modalitatea de comitere a faptei – prin aplicarea unui număr mare de lovituri cu pumnii şi picioarele într-o zonă vitală, însă va constata că inculpatul are venituri sigure din care îşi poate câştiga existenţa, provine dintr-o familie unde modelele parentale sunt pozitive şi îl susţin pentru a se reintegra în societate,  astfel încât maximul special, respectiv 10 ani închisoare ar fi excesiv.

In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal va aplică inculpatului B.A., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h), din Codul penal, pe o perioada de 2 (doi) ani.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

B. Instanţa va aplica inculpatului B.A. pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi linişti publice, al cărui cuantum este orientat spre minimum special prevăzut de lege. 

În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal va aplică inculpatului B.A., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h), din Codul penal, pe o perioada de 2 (doi) ani.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

Analizând dispoziţiile legale privind aplicarea pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni, potrivit art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal, instanţa va aplica inculpatului B.A. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se va adaugă o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 1 lună închisoare, urmând ca în final inculpatul să urmeze a executa pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 1 lună închisoare.

Aplicarea pedepselor complementare şi a pedepselor accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni urmează a se face în baza art. 45 alin. 1 şi 3 lit. a Cod penal, iar alături de pedeapsa principală de 5 ani şi 1 lună, se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

Iar,  în baza art. 45 alin. 1 şi 5 Cod penal, alături de pedeapsa rezultantă se va aplica  şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal care se vor executa de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, va deduce din durata pedepsei închisorii aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 13.02.2020 până la data de 11.04.2020.

În baza art. 7 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul B.A., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

VI. Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că în cursul urmăririi penale, persoana vătămată D. D. G. a depus cerere de constituire parte civilă în cauză cu suma de 1000 lei daune materiale şi 2000 euro reprezentând daune morale.

În baza art. 397 alin.1 din  Cod procedură penală raportat la art. 22 alin. 1 Cod Procedură Penală, potrivit căreia partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel, raportat la declaraţia dată de partea civilă (fila 59 dosar J), unde aceasta arată că s-a împăcat cu inculpaţii, instanţa va constată că partea civilă D. D. G. a renunţat la pretenţiile civile formulate împotriva inculpaţilor.

VII. În baza art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, va obliga inculpaţii să plătească statului suma de câte 600 lei (500 lei urmărire penală şi 600 lei judecată) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta.

În baza art. 274 alin. 1 teza ultimă Cod procedură penală raportat la art. 5 alin. 1 lit. a teza III şi art. 6 din Protocolul nr. 14511/2019 încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., onorariul parţial (25%) apărătorului desemnat din oficiu, av. A. O., (fila 22) în cuantum de 217 lei, se va avansa din fondul special al Ministerului Justiţiei şi va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

I. 1. În baza art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1şi 2  Cod penal, condamnă inculpatul S.S., fiul lui L. şi T., născut la data de …….. în mun. …….., jud. ……., cu domiciliul în …………………..,  fără forme legale în …………………., CI seria …. nr. …….., CNP ………………., cetățenie română și maghiară, divorțat, studii liceale, fără ocupație, în prezent aflat în Penitenciarul Codlea, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/FDJ din 08.07.2020, emis de Tribunalul Covasna conform încheierii nr. 12/FDJ din data de 06.07.2020, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

2. În baza art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1şi 2 Cod penal, condamnă inculpatul S.S., CNP ………………., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

3. În baza art. 371 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1şi 2  Cod penal, condamnă inculpatul S.S., CNP …………….., la pedeapsa de 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi linişti publice.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal, aplică inculpatului S.S. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se adaugă o treime din celelalte pedepse stabilite, respectiv 1 an şi 1 lună închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 1 lună închisoare.

În baza art. 45 alin. 1 şi 3 lit. a Cod penal, alături de pedeapsa principală de 6 ani şi 1 lună, aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În baza art. 45 alin. 1 şi 5 Cod penal, alături de pedeapsa rezultantă aplică şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpat prin încheierea nr. încheierii nr. 12/FDJ din data de 06.07.2020, pronunţată în prezentul dosar.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din durata pedepsei închisorii aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 13.02.2020 până la data de 11.04.2020 şi de la data de 08.07.2020 până la zi.

În baza art. 7 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul S.S., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. e şi alin 5 Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul S.S., suma de 1000 lei contravaloarea telefonului mobil marca Samsung Edge S7.

II. 1. În baza art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1şi 2  Cod penal, condamnă inculpatul B.A., fiul lui A. şi M. M., născut la data de ……….. în mun. ………., jud. ………, cu domiciliul în …………, CI seria …… nr. ………, CNP …………., cetățenie română, stagiul militar nesatisfăcut, studii liceale, cu antecedente penale, aflat în stare de libertate, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

2. În baza art. 371 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1şi 2  Cod penal, condamnă inculpatul B.A., CNP ……………, la pedeapsa de 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi linişti publice.

În baza art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, care potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal, aplică inculpatul B.A. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se adaugă o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 1 lună închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 1 lună închisoare.

În baza art. 45 alin. 1 şi 3 lit. a Cod penal, alături de pedeapsa principală de 6 ani şi 1 lună, aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, pe o durată de 2 ani, care se execută conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În baza art. 45 alin. 1 şi 5 Cod penal, alături de pedeapsa rezultantă aplică şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal care se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din durata pedepsei închisorii aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 13.02.2020 până la data de 11.04.2020.

În baza art. 7 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul B.A., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

În baza art. 25 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală constată că partea civilă D. D. G. a renunţat la pretenţiile civile formulate împotriva inculpaţilor.

În baza art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 600 lei (500 lei urmărire penală şi 600 lei judecată) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta.

În baza art. 274 alin. 1 teza ultimă Cod procedură penală raportat la art. 5 alin. 1 lit. a teza III şi art. 6 din Protocolul nr. 14511/2019 încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., onorariul parţial (25%) apărătorului desemnat din oficiu, av. A. O., (fila 22)în cuantum de 217 lei, se avansează din fondul special al Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.02.2021.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare