. Pretenții. Răspundere civilă delictuală.

Hotărâre 658 din 02.02.2021


Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. 27153/299/2020 reclamanta D S.A. a chemat în judecată pe pârâtul E. S.A. BUC. SUC. P., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 9971,68 lei reprezentand contravaloare despagubire precum si la plata dobanzii legale calculate de la data implinirii termenului de 30 de zile prevazut in notificare , termen ce  curge de  la data  comunicarii acesteia, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că urmare a acţiunilor  întreprinse de  angajaţii pârâtei, la data de 16.07.2018 au  fost  distruse echipamente  electrice aparţinând societatii reclamante , fapte ce au  dus la neîntrebuinţarea  acestora. Ca  urmare a faptei  ilicite  produse de pârâtă , aceasta  le-a cauzat un prejudiciu în sumă de 9971,68 lei conform facturii ataşate, suma reprezentând contravaloarea pentru  efectuarea lucrărilor  de reparaţie , conform devizului.

În drept cererea a fost întemeiată pe art.  1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 92 alin. 1 din Legea  nr. 123/2012 , art. 1522 C. civ., art. 1535 C. civ.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea  primului capăt  de cerere ca neîntemeiat, întrucât a achitat în integralitate debitul în cuantum de 9971,68 lei. De  asemenea, a solicitat respingerea ca neîntemeiate a capetelor  de  cerere avand ca  obiect obligarea paratei  la plata  dobanzii legale si a  cheltuielilor de judecata, întrucât nu  a fost  notificată la  sediul societăţii mame din CD nr. ..., sector 1, Bucureşti , anterior  pornirii  procesului şi totodată a recunoscut şi  achitat  până la  primul termen de judecată pretenţiile reclamantei în cuantum de 9971,68 lei.

In drept, s-a invocat art. 205, art. 454 C.p.c.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit ordonnţei  de clasare din data de 22.07.2019, a Parchetului de  pe lângă  Judecătoria  Motru, la data de 16.07.2018, în timp ce  efectua lucrări  de  excavare pentru  montarea unor  conducte de  apă necesare Primăriei  Comunei M. , excavatoristul T. a agăţat cu  cupa excavatorului trei clabluri electrice aparţinând SC D. SA, care  alimentau blocul A 43 , distrugându-le.

Pentru  repararea prejudiciului, reclamanta a emis  la data de 06.01.2022 factura  fiscală nr. AD 1130000000 în valoare de 9971,68 lei, achitată de  pârâtă prin ordinul  de  plată  nr. 3329/07.10.2020.

In aceste  condiţii, instanţa va respinge primul capăt de cerere ca rămas fără obiect.

În baza art. 1357 si urm. C.civ. , art. 1523 alin. 2 lit. e C.civ. si art. 1535 C.civ. ( conform carora, in cazul in care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, in cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără  a trebui să dovedească vreun prejudiciu), reţinând că în cazul răspunderii civile delictuale nu este necesară punerea în întârziere, pârâtul fiind de drept în întârziere de la momentul comiterii faptei ilicite, instanţa îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei si dobânda legală  în cuantum de 29,16 lei calculată  până la data de 01.09.2020 precum şi  suma aferentă  dobânzii legale calculată  în continuare până la data plăţii debitului  principal (07.10.2020).

Astfel, instanţa apreciază ca  fiind neîntemeiată  solicitarea pârâtei  de exonerare a sa  de  la plata  dobânzii legale, întrucât aceasta se  afla  de  drept  în întârziere, potrivit  art. 1523 alin. 2 lit. e NCC (conform cărora debitorul este de drept în întârziere când obligaţia se naşte din săvârşirea unei fapte ilicite extracontractuale), indiferent  de transmiterea sau nu a notificării.

În temeiul art. 451-453 Cod Proc.Civ. pârâtul va fi obligat la plata sumei de 974 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ( reprezentând taxă judiciară de timbru), reţinând că în raport de dispoziţiile art. 1523 alin. 2 lit. e NCC, nu sunt aplicabile prevederile art. 454 C.p.c.