Informaţii interes public

Dosar nr. .../63/2022

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. .../2022

Şedinţa publică de la ... Iunie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol, judecarea cauzei privind pe reclamanta ...în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN DOLJ, având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamanta a depus răspuns la întâmpinare. Se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Faţă de lipsa părţilor, instanţa lasă dosarul la a doua strigare a cauzei când, la apelul nominal făcut în şedinţă publică, nu au răspuns părţile.

Instanţa, în baza art. 131 CPC, constată că este competentă general, material şi teritorial, raportat la dispoziţiile Legii nr. 544/2001 şi nr. 554/2004.

Se constată că la dosarul cauzei s-au depus înscrisuri atât de reclamantă, cât şi de către pârâtă, motiv pentru care încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind utile soluţionării cauzei.

Constatând cauza în stare de judecată, o reţine în pronunţare pentru soluţionare.

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. .../63/2022, reclamanta ...a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de poliţie judeţean Dolj, solicitând:

1. să se constate că pârâtul a refuzat ilegal să comunice în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile de interes public solicitate iniţial, oferind informaţii ce nu au legătură cu cerinţele sale.

2. să fie obligat pârâtul să comunice informaţiile solicitate la punctele 1, 2, 3, 5, si 6 în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a instanţei, cu obligarea la plată a unei sume de 100 de lei/zi, amendă, pentru fiecare zi în care întârzie comunicarea acestor informaţii peste termenul stabilit de instanţă.

3. să fie obligat pârâtul să facă o anchetă administrativă pentru refuzul ilegal al comunicării informaţiilor de interes public şi să comunice în termen de 15 zile rezultatul acestei anchete, cu obligarea Ia plată a unei sume de 100 de lei/zi, amendă, pentru fiecare zi în care întârzie comunicarea acestor informaţii peste termenul stabilit de instanţă.

4. să fie obligat pârâtul să îi achite cu titlu de daune morale suma de 1.000 de lei, conform legii, pentru încălcarea ilegală a dreptului de acces la informaţii de interes public.

Invocă dispoziţiile Legii 554/2004, art. 2 alineatul 1 şi art. 1.

Solicită să se observe atitudinea acestei instituţii care se comportă ca şi când ar fi deasupra legii. Solicit să se constate că au încălcat termenele în care ar fi trebuit să comunice informaţiile de interes public solicitate şi refuzul de a-mi comunica informaţiile cerute.

Invocă dispoziţiile Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Capitolul 1, articolul 1, Capitolul 1 din Normele Metodologice ale Legii 544/2001, articolul 1 (1), articolul 2.

În motivarea acţiunii, arătă că în data de ...2022 a transmis către IPJ Dolj, prin intermediul poştei electronice, pe adresa de e-mail ...@gmai 1.com, o solicitare de comunicare a informaţiilor de interes public pe care o reproduce integral:

1. numărul dispoziţiei prin care poliţiştii I.P.J. Dolj folosesc semnalele luminoase ale autospecialelor din dotare, pe timp de noapte;

2. persoana care a emis această dispoziţie;

3. să se precizeze dacă este clasificată, iar în cazul în care nu este clasificată, vă rog să îmi transmiteţi o fotocopie a acesteia;

4. fişa postului corespunzătoare funcţiei de şef Birou Control Intern, iar în cazul în care cuprinde date cu caracter personal, vă rog să le anonimizaţi.

5. dacă poliţiştii ce conduc autospecialele din dotare sunt obligaţi să respecte această dispoziţie sau OUG 195/2002 şi regulamentul de aplicare al acesteia;

6. dacă folosirea semnalelor luminoase ale autospecialelor din dotare rămâne la latitudinea conducătorului autospecialei, sau dacă acesta este obligat să o facă la ordinul şefilor.

În data de ...2022, pârâta IPJ Dolj a transmis prin serviciul poşta electronică înştiinţare de prelungire a termenului, prin care mi se aducea la cunoştinţă că cererea mea a fost înregistrată în data de ...2022. În data de ...2022, pârâta IPJ Doj a transmis un răspuns oferind informaţii ce nu au legătură cu cerinţele, respectiv punctele 1,2,3,5 si 6.

Reclamanta a invocat articolul 20, al. 4) din Legea nr. 544/2001, considerând că pârâtul nu respectă nici aceste prevederi, întrucât a înregistrat cererea în data de 03.02.2022, şi nu i-a comunicat numărul de înregistrare, aşa cum este prevăzut ia art. 20, alin. 5.

Responsabilul cu Legea 544/2001 nu i-a comunicat informaţiile cerute în solicitarea sa. Funcţionarul responsabil, ..., nu asigură informarea corectă a cetăţenilor asupra problemelor de interes public şi personal, care reprezintă un drept fundamental prevăzut atât în Constituţia României, cât şi în Legea Poliţie Romane - 360/2002. Totodată, faptul că aceasta refuză să comunice informaţiile de interes public solicitate Ia punctele 1,2, 3, 5 si 6 â, ci alte informaţii ce nu au legătură cu subiectele abordate de mine în solicitarea de informaţii, denotă superficialitate şi intenţia făţişă de a nu îmi da curs solicitării, cu intenţia clară de a evita un răspuns, fiindu-mi lezat liberul acces la informaţii de interes public.

Totodată, formulează sesizare disciplinară prin care solicită: 1. efectuarea unei anchete administrative care să identifice persoana/persoanele responsabile de refuzul ilegal de comunicare a informaţiilor solicitate; 2. sancţionarea persoanei responsabile de refuzul ilegal al comunicării informaţiilor solicitate; 3. transmiterea, în timp util conform termenelor şi condiţiilor stipulate de legea 544/2001, a informaţiilor solicitate iniţial şi pe care, ilegal, instituţia pe care o reprezentaţi a refuzat să le transmită pentru punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 din solicitare.

În drept, invocă art. 21, din legea 544/2001.

Pârâta nu doreşte să respecte Legea 544/2001, Normele Metodologice, Constituţia României. Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionare Poliţie Române şi nici Legea 360/2002 - Statutul Poliţistului, prin care este obligată să informeze corect cetăţenii.

De asemenea, solicită instanţei să oblige pârâtul IPJ Dolj să intre în legalitate comunicând informaţiile solicitate prin cererea iniţială, punctele 1,2, 3,5 şi 6 cu plata daunelor morale şi a amenzilor de întârziere în situaţie în care pârâta va refuza să se conformeze deciziei instanţei.

În dovedirea celor susţinute, solicită proba cu înscrisuri şi orice alt mijloc de probă necesar.

A depus înscrisurile de care înţelege să se folosească în dovedirea acţiunii.

În drept, invoc art. 1 şi 8 din Legea 554/2004, dispoziţiile Legii 544/2001, precum şi textele legale invocate în cuprinsul acţiunii.

Solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate, cheltuieli de judecată, precum şi daune morale în sumă de 1.000 de lei.

Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii.

Drept chestiuni prealabile, atrage atenţia cu privire la ceea ce apreciază a fi o adevărată dovada de rea-credinţă în introducerea prezentei acţiuni. În acest sens, arată că pe rolul Tribunalului Dolj au fost înregistrate anterior două dosare ce au un obiect aproape identic cu prezentul, respectiv dosarul .../63/2021 şi dosarul .../63/2022. Cele două dosare evocate anterior împărtăşesc acelaşi obiect, respectiv nemulţumirea aceluiaşi reclamant, întemeiată pe prevederile Legii nr. 544/2001, cu privire la răspunsurile primite din partea instituţiei noastre pentru aceleaşi cinci întrebări adresate I.P.J. Dolj cu două ocazii distincte. Prezentul dosar, de asemenea, reprezintă materializarea nemulţumirii, întemeiată pe prevederile Legii nr. 544/2001, cu privire la răspunsul primit din partea instituţiei pentru aceleaşi cinci întrebări, dar al unei alte reclamante.

În aprecierea instituţiei, reaua-credinţă se poate remarca cu uşurinţă, existând identitate între cele 5 întrebări adresate intituţiei, precum şi între numele de familie al prezentei reclamante cu cel al reclamantului din cele două dosare anterior menţionate. În plus, de remarcat este că aceşti doi reclamanţi împărtăşesc şi acelaşi domiciliu. Astfel, cu toate că cele două dosare anterior menţionate au fost soluţionate în sensul respingerii lor (hotărârea nr. .../2022 pt. dosarul .../63/2021 şi hotărârea nr. .../2022 pt. dosarul .../63/2022), o a treia cerere de chemare în judecată cu acelaşi obiect a fost introdusă pe rolul Tribunalului Dolj cu, ceea ce puteam concluziona ca fiind, un scop de şicanare a insituţiei. Cu toate că acest fapt nu poate conduce la respingerea prezentei acţiuni pe cale de excepţie sau pe fond, consideră că instanţa ar trebui să aibă în vedere în analiza sa modul şi scopul maliţios în care a fost formulată acţiunea.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea prezentei cereri de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Precizează că reclamanta a înaintat instituţiei, la data de ...2022, o cerere prin care a solicitat, în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de inters public, răspuns la un număr de şase întrebări/solicitări, cerere ce a fost repartizată prin rezoluţie a conducătorului unităţii către Serviciul Cabinet. Ulterior, solicitarea a fost înregistrată cu numărul .../2022 şi transmisă spre competenta soluţionare a responsabilului pe Legea 544/2001 din cadrul I.P.J - Serviciul Cabinet. La data de ....2022, prin adresa nr. .../2022, instituţia noastră i-a transmis reclamantului răspunsul pentru toate cele şase întrebări/solicitări pe adresa de email pusă la dispoziţie.

În ceea ce priveşte primul capăt de cerere formulat de reclamantă, solicită să se constate că răspunsul transmis a fost întocmit atât cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, cât şi ale H.G nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001, precum şi cu respectarea termenelor prevăzute de legislaţia incidenţă.

Referitor la înregistrarea ,,de îndată” a solicitării reclamantei (conform art. 20 alin. (4) din Legea nr. 544/2001), evidenţiează că legiuitorul în mod intenţionat nu a introdus în textul legal incident un termen fix, ci a ales să insereze un termen/o expresie ce denotă necesitatea celerităţii în înregistrare, dar care poate varia în funcţie de organizarea autorităţii solicitate. Apreciază că I.P.J. Dolj a respectat această cerinţă legală întrucât, la nivelul instituţiei noastre, există un circuit intern de repartizare al lucrărilor ce presupune o periodă de observare, repartizare şi analizare a solicitării până la momentul înregistrării efective de către structura competentă. Aşadar, solicitarea reclamantei a fost imediat înregistrată la nivelul instituţiei (la data de ...2022) şi mai apoi, cu celeritate, la nivelul structurii responsabile de informarea publică directă (la data de ...2022).

Cu privire la aşa-zisa nerespectare a prevederilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prin adresa nr. .../2022, instituţia i-a comunicat în clar reclamantei numărul de înregistare al solicitării sale, deşi aceasta nu l-a solicitat în mod expres.

Referitor la răspunsul primit de reclamantă cu privire la cele 6 întrebări/solicitări adresate instituţiei, învederează că în preambulul solicitării, fără un context clar, reclamanta a invocat un accident de circulaţie care a avut loc în Municipiul Bucureşti şi în care a fost implicată o autospecială de poliţie care circula cu semnalele luminoase în funcţiune, fără nicio legătură cu poliţiştii din cadrul I.P.J Dolj, dar şi faptul că, pe timpul nopţii, în municipiul Craiova, se observă autospeciale de poliţie folosind semnalele luminoase. Cinci din cele şase întrebări s-au axat pe folosirea semnalelor luminoase de poliţişti din cadrul I.P.J. Dolj, iar o întrebare a fost reprezentată de transmiterea fişei postului Şefului Biroului Control Intern.

Prin adresa nr. ...din 2022, reclamantei, i-a fost comunicat, electronic, copie de pe fişa postului Şefului Biroului Control Intern, precum şi prevederile legale care reglementează instituţiile şi modul de folosire a semnalelor speciale de avertizare luminoase.

Cu privire la întrebarea nr. 1, având în vederea prevederile art. 6 alin. 3 lit. b din Legea nr. 544/2001, solicitarea în scris a informaţiilor de interes public trebuie să conţină o descriere a informaţiei solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public. În accepţiunea instituţiei noastre, reclamanta nu a îndeplinit această condiţie. La nivelul instituţiei se emit anual mii de dispoziţii, care nu sunt implementate într-un format electronic, centralizat, astfel că identificarea unei dispoziţii doar după conţinut necesită prelucrarea individuală a fiecărui act în parte, activitate care, în opinia noastră, reprezintă o prestare de servicii şi care intră în contradicţie cu prevederile Legii nr. 544/2001. Reiterând, este clar faptul că activitatea de verificare a mii de documente, fără a se fi specificat măcar anul de referinţă, ar transforma insituţia noastră într-un adevărat prestator de servicii. Analizarea posibilităţii de a răspunde întrebărilor 2 şi 3 a devenit în acest mod imposibilă. Posibilitatea de a răspunde la aceste două întrebări ar fi fost analizată şi ar fi decurs în mod normal din răspunsul la întrebarea nr. 1, dacă reclamanta nu ar fi fost atât de vagă în descrierea solicitării sale.

Având în vedere aceste aspecte, reclamantei i-au fost indicate pentru primele 3 întrebări actele normative ce reglementează folosirea semnalelor speciale de avertizare luminoase.

Cu privire la punctele 5 şi 6 din solicitare, răspunsul derivă din însăşi întrebarea pusă, poliţistul fiind obligat să respectele prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi prevederilor O.U.G nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reclamantei fiindu-i comunicate prevederile legale incidente. Reclamantei i s-a răspuns în mod clar, făcându-se trimitere către actele normative a căror respectare este obligatorie în activitatea profesională a poliţiştilor. Raportat la modul de formulare a răspunsului, apreciem că reclamantei i-au fost oferite informaţii clare pe care le putea înţelege, dar alege să nu o facă.

Cu privire la fişa postului şefului Biroului Control Intern, întrucât este un document care poate fi identificat cu uşurinţă, a fost comunicat reclamantei.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei de obligare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj la plata de daune morale în cuantum de 1000 lei, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind neîntemeiat, reclamanta nefăcând dovada prejudiciului suferit, limitându-se la a solicita o sumă oarecare care include presupusele daune morale, fără a specifica în mod concret care sunt criteriile de evaluare a acestora, tocmai pentru ca instanţa să poată aprecia cu privire la temeinicia celor învederate şi întinderea presupusului prejudiciu.

Conform jurisprudenţei în materie (Decizia ICCJ nr. 2356/20.04.2011), prejudiciul moral constă în atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă culpa autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătură de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii. Despăgubirile băneşti acordate pentru daunele morale constau într-o sumă necesară şi suficientă pentru a procura persoanei în cauză satisfacţii de ordin moral, susceptibile să înlocuiască valoarea de care a fost privată şi pentru repunerea ei într-o situaţie similară celei avute anterior. De asemenea, s-a statuat că este greu de acceptat teza că daunele morale pot fi acordate „în lipsa oricărui element probator” şi „fără nicio motivare”. Astfel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie —Secţia Civilă, prin Decizia civilă nr. 3812/2000, a statuat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, dar instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Pentru ca instanţa să poată aplica aceste criterii, apare însă necesar ca cel ce pretinde daunele morale să producă argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale ocrotite prin Constituţie, i-au fost afectate, urmând ca în funcţie de aceste argumente să se poată evalua despăgubirile ce urmează să compenseze prejudiciul suferit. O interpretare contrară ar lăsa câmp nelimitat de acţiune subiectivismului, hazardului şi arbitrariului, ceea ce este, desigur, inadmisibil.

Astfel, deşi reclamanta susţine că i-a fost vătămat dreptul de accces la informaţii de interes public, consideră că această susţinere este neîntemeiată şi nu este în măsură să dovedească lezarea unor drepturi sau valori, deoarece aşa cum am arătat anterior, instituţia noastră i-a comunicat răspuns la aspectele solicitate.

Solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri pe care le anexăm prezentei, în dublu exemplar.

În drept, invocă prevederile Legii nr. 544/2001, ale Hotărârii nr. 123 din 7 februarie 2002.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine că prin cererea înaintată de către reclamanta ...prin e-mail şi înregistrată la Inspectoratul de Poliţie Judeţean ... sub numărul .../2022, întemeiată pe dispoziţiile art. 15 alin. 4 şi art. 20 alin. 4 şi 5 din Normele de aplicare a Legii nr. 544/2001, s-a solicitat comunicarea informaţiilor de interes public, astfel:

,,1. numărul dispoziţiei prin care poliţiştii I.P.J. Dolj folosesc semnalele luminoase ale autospecialelor din dotare, pe timp de noapte;

2. persoana care a emis această dispoziţie;

3. să se precizeze dacă este clasificată, iar în cazul în care nu este clasificată, vă rog să îmi transmiteţi o fotocopie a acesteia;

4. fişa postului corespunzătoare funcţiei de şef Birou Control Intern, iar în cazul în care cuprinde date cu caracter personal, vă rog să le anonimizaţi.

5. dacă poliţiştii ce conduc autospecialele din dotare sunt obligaţi să respecte această dispoziţie sau OUG 195/2002 şi regulamentul de aplicare al acesteia;

6. dacă folosirea semnalelor luminoase ale autospecialelor din dotare rămâne la latitudinea conducătorului autospecialei, sau dacă acesta este obligat să o facă la ordinul şefilor''.

Prin adresa nr. .../2022, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj a transmis reclamantei răspunsul cu privire la cererea formulată de către aceasta.

În drept, acţiunea formulată de către reclamanta ...nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.

În drept, tribunalul reţine că potrivit prevederilor art. 6 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public ,,Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public", în timp ce art. 3 din Legea anterior menţionează statuează că ,,asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere (…)". Sintagma de "informaţii de interes public" este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2001 drept ,,prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”.

Astfel, prin adresa nr. .../ 2022, instituţia pârâtă a formulat răspuns cu privire la toate cele şase întrebări adresate de către reclamantă, aşa cum rezultă din înscrisurile anexate la filele 28 – 34 din dosar, instanţa reţinând că au fost respectate prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public şi ale H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001.

În ceea ce priveşte întrebările cu nr. 1, 2, 3, 5 şi 6 din cererea de informaţii publice formulată de către reclamantă, instanţa apreciază că răspunsul I.P.J. Dolj este pertinent şi concludent, comunicând faptul că art. 32 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi art. 91 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 prezintă cadrul normativ prin care organele de poliţie sunt autorizate să utilizeze semnalele speciale de avertizare luminoasă, redând conţinutul normelor legale incidente, poliţiştii I.P.J. Dolj folosind semnalele luminoase ale autospecialelor din dotare, pe timp de noapte, cu respectarea cadrului legal, în baza raportului de serviciu al funcţionarului public cu statut special reglementat prin Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului.

Faptul că reclamanta nu a considerat că răspunsul primit este satisfăcător nu echivalează cu refuzul pârâtului de furnizare a informaţiilor solicitate.

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie un principiu de bază al relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, protejat de Constituţia României şi de documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, aşa cum statuează în mod expres art. 1 al Legii nr. 544/2001, însă persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice informaţiile de interes public care au un caracter concret legat de activitatea autorităţii sau instituţiei publice şi nu întrebări ipotetice, prezumtive, legate de intenţia autorităţii în legătură cu respectarea unei decizii obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Legea nr. 544/2001 nu impune autorităţilor publice justificarea modalităţii de lucru sau expunerea întregului proces de punere în aplicare a normelor legale, lucrări pe care instanţa le apreciază că nu reprezintă acte de decizie care să se încadreze în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, dat fiind că nu produc efecte juridice prin ele însele faţă de terţi, astfel încât nu poate fi justificat un interes public legitim pentru comunicarea acestora.

Legea obligă doar la furnizarea acelor informaţii publice deţinute la un moment dat şi în forma în care se găsesc la acel moment la autoritatea interogată de persoana interesată, asigurându-se astfel că nu este deturnat scopul legii de acces la informaţiile publice.

Or, obligarea pârâtului să exprime o opinie cu privire la obligativitatea respectării cadrului legal de către poliţiştii care conduc autospecialele din dotare nu poate fi realizat pe calea unei solicitări de informaţii de interes public, astfel cum este aceasta reglementată prin prevederile Legii nr. 544/2001, dat fiind că informaţiile solicitate de reclamantă nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, neputând face obiectul Legii nr. 544/2001.

Nicio dispoziţie legală nu împiedică persoana interesată să apeleze la instanţa de judecată în demersul său de a obţine satisfacerea anumitor interese, considerate de reclamant ca având recunoaştere în anumite prevederi legale, atâta timp cât acestea au natura juridică a  informaţiilor publice în accepţiunea textului enunţat, însă, în speţă, aceste solicitări sunt formulate într-o manieră interogativă prin care se urmăreşte relevarea unei modalităţi pretins defectuoase de utilizarea a semnalelor speciale de avertizare luminoase de către organele de poliţie.

De altfel, este de remarcat faptul că autoritatea pârâtă a manifestat preocupare în soluţionarea cererilor formulate de către reclamanta ... (care reia întrebările formulate de numitul ..., funcţionar public cu statut special-poliţist, angajat în cadrul pârâtului I.P.J. Dolj, cu cererea înregistrată sub nr. .../2022, ce face obiectul dosarului nr. .../63/2022, aşa cum a arătat pârâtul prin întâmpinarea formulată), în contextul în care reclamanta a formulat solicitări generice, unele chiar pur teoretice, invocând un accident de circulaţie care a avut loc în Municipiul Bucureşti şi în care ar fi fost implicată o autospecială de poliţie care circula cu semnalele luminoase în funcţiune, fără nicio legătură cu poliţiştii din cadrul I.P.J. Dolj, cinci din cele şase întrebări axându-se pe folosirea semnalelor luminoase de poliţişti din cadrul I.P.J. Dolj.

În ceea ce priveşte cea de-a şasea întrebare (cu nr. 4 din cererea reclamantei), aceasta viza transmiterea fişei postului şefului Biroului Control Intern, prin adresa nr. ... din ...2022 reclamantei fiindu-i comunicată, electronic, copie de pe fişa postului Şefului Biroului Control Intern.

Referitor la capătul de cerere vizând obligarea pârâtului să facă o anchetă administrativă pentru refuzul ilegal al comunicării, se reţine că reclamanta a invocat prin acţiunea formulată şi dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ir, conform art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ,,Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".

Aşadar, pentru a fi admisibilă o acţiune în contencios administrativ, nu este suficientă condiţia ca pârâtul chemat în judecată să fie o autoritate publică, noţiune definită de art. 2 alin. 1 din Legea 554/2004, ci este necesar să se conteste un act administrativ sau să fie invocat un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri ori să se solicite constatarea nesoluţionării în termenul legal al unei cereri, condiţie obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuşi exerciţiul dreptului la acţiune în contencios administrativ.

În cauza de faţă, anterior formulării cererii de chemare în judecată, reclamanta nu se adresase autorităţii publice pârâte în vederea efectuării a unei anchete administrative de către I.P.J. Dolj, astfel încât nu s-a respectat o cerinţă esenţială a legii, partea putând sesiza instanţa de contencios administrativ abia după ce se adresase în prealabil autorităţi publice şi se considera vătămată prin răspunsul autorităţii sau lipsa răspunsului acesteia.

În raport de aceste considerente, instanţa constată că acţiunea formulate de către reclamanta ...nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, astfel încât va fi respinsă în integralitate acţiunea formulată, capătul de cerere privind pretenţiile băneşti (daune morale) şi cheltuielile de judecată solicitate pârâtului reprezentând cereri accesorii în raport cu cererea principală, astfel încât vor urma soluţia pronunţată de către instanţă cu privire la cererea principală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamanta ..., având domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâta ..., având sediul în ....

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată azi, ...2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare