Sporul de 30% la salariul de bază pe perioada stării de alertă în baza oug nr. 131/2020 pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică

Dosar nr. .../63/2022

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. .../2022

Şedinţa publică de la 19 Septembrie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul ...- prin reprezentant legal, în contradictoriu cu  pârâta DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ, având ca obiect pretentii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns consilier juridic ... a pentru reclamant – care depune delegaţie de reprezentare - şi consilier juridic ... pentru instituţia-pârâtă – care depune delegaţie de reprezentare -.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Instanţa, faţă de prevederile art. 131 N. C.pr.civ., acordă cuvântul asupra competenţei generale, materiale şi teritoriale a Tribunalului Dolj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal -, de a soluţiona cererea de chemare în judecată.

Atât reprezentanta reclamantului cât şi reprezentanta pârâtei, având cuvântul pe rând, consideră că Tribunalului Dolj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal este competent să judece acţiunea.

Instanţa apreciază, având în vedere obiectul cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 95 N.C.P.C, art. 10 Lg. 554/2004 şi 536 din Codul Administrativ, că este competentă general, material şi teritorial pentru a soluţiona cauza dedusă judecăţii.

Instanţa acordă cuvântul asupra cererilor de probatorii.

Consilier juridic ..., pentru reclamant, solicită să se aibă în vedere înscrisurile depuse şi arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Consilier juridic ..., pentru pârâtă, arată că solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei nemaiavând alte cereri şi nemaisolicitând administrarea altor probe.

În temeiul art. 258 coroborat cu art. 255 C.pr.Civ. instanţa încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi,  nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, declară cercetarea procesului încheiată şi acordă cuvântul asupra fondului.

Consilier juridic ..., pentru reclamant, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi pe cale de consecinţă să fie dispusă obligarea instituţiei pârâte la plata reclamantului a despăgubirilor echivalente cu sumele reprezentând sporul de 30% raportat la salariul de bază pe perioada stării de alertă începând cu data de 01.03.2021 şi până la data de 09.03.2022, sume actualizate şi dobânda legală. Solicită să fie avute în vedere toate considerentele expuse pe larg în cadrul cererii de chemare în judecată cât şi în răspunsul la întâmpinare. În cuprinsul întâmpinării pârâta a recunoscut dreptul reclamantului la acordarea sporului solicitat, mai mult s-a făcut dovada achitării acestui spor însă parţial pe perioada stării de alertă. S-a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că reclamantul a desfăşurat activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi în acest sens a fost depusă fişa postului, unde sunt prevăzute toate aceste activităţi şi mai mult astfel cum prevede OUG 131/2020 acesta este încadrat în serviciul de control în sănătate publică, motiv pentru care consideră că avea dreptul de a beneficia de acest spor pe întreaga perioadă, iar faptul că începând cu luna aprilie 2022 acesta a reînceput să primească sporul, primindu-l şi în continuare consideră că este un motiv în plus pentru care solicită acordarea sporului.

Consilier juridic ..., pentru pârâtă, solicită respingerea acţiunii, arată că într-adevăr s-a recunoscut dreptul reclamantului în măsura în care acesta îndeplinea condiţiile prevăzute de OUG 131/2020. Arată că în cadrul compartimentului nu existau numai atribuţii cu privire participarea la acţiunile privind prevenirea COVID-19, existând şi alte atribuţii, respectiv de control în sănătate publică, decizându-se la nivel de instituţie ca, conducătorul compartimentului să desemneze în fiecare lună persoanele care să participe la acest gen de acţiuni. Atât timp cât reclamantul a participat la acest gen de acţiuni, acestuia i-a fost acordat sporul de 30% exact aşa cum condiţionau prevederile legale însă în momentul în care nu a mai participat şi a avut alte atribuţii acesta nu a mai primit respectivul spor. Totodată, pentru a se dovedi buna credinţă ulterior apariţiei unui act normativ unde nu mai era condiţionat acest spor pentru persoanele care participă la acţiuni de combatere a pandemiei, instituţia pârâtă i-a acordat acest spor până în momentul de faţă.

INSTANŢA

Deliberând, constată:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr. .../63/2022 în data de ....2022 reclamantul ...- prin reprezentant legal ...a chemat în judecată pe pârâta DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie dispusă obligarea instituţiei publice pârâtă să plătească reclamantului despăgubiri echivalente cu sumele reprezentând sporul de 30% raportat la salariul de bază pe perioada stării de alertă, începând cu data de 01 martie 2021 - 09 martie 2022. Totodată s-a solicitat obligarea instituţiei publice pârâtă la plata de daune interese constând în actualizarea sumelor şi dobânda legală penalizatoare la sumele datorate pentru sporul de 30% menţionat la petitul nr. 1 din cerere, începând cu data la care sumele au devenit exigibile şi până la data plăţii efective

În motivarea acţiunii, reclamantul, membru de sindicat, a învederat faptul că are raport de serviciu cu instituţia publică pârâtă, ca funcţionar public, având funcţia de inspector grad profesional superior cu atribuţii în Serviciul de control în sănătate publică din cadrul pârâtei.

Pe perioada dedusă judecăţii, în România a fost instituită starea de alertă, succesiv, prin hotărâri emise de Guvernul României, cât şi măsurile care s-au aplicat pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit atribuţiilor statuate în sarcina direcţiilor de sănătate publică judeţene, acestea coordonează serviciile de asistenţă medicală din teritoriu, organizează, coordonează şi participă la asistenţă medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite, organizează, coordonează şi răspund de pregătirea reţelei sanitare pentru apărare, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Se menţionează că, pe perioada stării de alertă, reclamantul a monitorizat şi evaluat activitatea unităţilor de primiri urgenţe, a participat la acţiunile de acordare a primului ajutor calificat împreună cu Inspectoratele Judeţene pentru situaţii de urgenţă şi cu alte structuri subordonate Ministerului Sănătăţii, a monitorizat şi evaluat activitatea serviciului judeţean de ambulanţă, toate aceste activităţi au reprezentat măsuri continue necesare pentru gestionarea adecvată a prevenirii şi limitării răspândirii infecţiilor determinate de virusul SARS-CoV-2.

Arată că, odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 131/ 2020, respectiv începând cu luna august 2020, legiuitorul a stabilit acordarea unui spor de 30% calculat la salariul de bază al funcţionarilor publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică, reglementat de prev. art. 1 lit. b) din ordonanţa.

Potrivit temeiului legal invocat, reclamantul a beneficiat de sporul de 30% la salariul de bază doar pe perioada mai 2020 - martie 2021 si, ulterior, începând cu aprilie 2022.

Nemulţumirea reclamantului rezultă din faptul că, pe perioada 01 martie 2021 - 09 martie 2022 nu a beneficiat de acest spor cu toate că şi-a desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii şi au operat aceleaşi prevederi legale. Susţine că reclamantul a fost implicat, pe toată perioada dedusă judecăţii, în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Apreciază că măsura este nejustificată cu atât mai mult cu cât pârâta a recunoscut dreptul reclamantului la aceste drepturi băneşti, dovadă făcând plata acestora pe perioada menţionată anterior, respectiv mai 2020 - martie 2021 şi, ulterior, începând cu aprilie 2022.

Astfel, susţine că pârâta a recunoscut aplicabilitatea prevederilor legale invocate de reclamant în prezenta cerere de chemare în judecată şi faptul că reclamantul face parte din categoria prevăzută de temeiul legal invocat, fiind funcţionar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică, astfel cum reiese şi din fişa postului, pe care o înaintează la dosarul cauzei.

Mai mult, faptul că reclamantul a beneficiat de sporul solicitat, chiar dacă nu pe întreagă perioada pentru care avea dreptul, confirmă susţinerile sale, şi anume că reclamantul a executat, condus sau coordonat misiuni si sarcini de serviciu pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În acest sens, legiuitorul a prevăzut că pe perioada stării de alertă instituite, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică care execută, conduc sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%.

Arată că, în vederea restabilirii legalităţii, instanţa va putea constata că reclamantul este în drept beneficiar al sporului prevăzut de art. 1 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 131/2020 din 7 august 2020 privind reglementarea unor măsuri, inclusiv pentru perioada 01 martie 2021 - 09 martie 2022.

Din aceste motive, solicită instanţei să constate că acordarea sporului doar pe perioada mai 2020 - martie 2021 şi, ulterior, începând cu aprilie 2022, este o măsură nelegală şi să dispună plata către reclamant a unei despăgubiri echivalente cu sumele reprezentând sporul de 30% raportat la salariul de bază inclusiv pe perioada 01 martie 2021 - 09 martie 2022.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea de daunele interese, arătă următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 166 alin. 4 din Codul Muncii, solicită daune interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, constând în actualizarea sumelor cu rata inflaţiei, pentru acoperirea pierderii efectiv suferite, calculată de la data la care despăgubirea sub forma drepturilor salariale erau datorate lunar, până la data plăţii efective şi în dobânda legală penalizatoare, reprezentând beneficiul de care a fost lipsit, calculată de la data la care despăgubirea sub forma drepturilor salariale erau datorate lunar, până la data plăţii efective. Invocă şi dispoziţiile art. 1.535 alin. 1 din Noul Cod Civil, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).

Potrivit aceloraşi dispoziţii, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Arată că, dacă actualizarea cu indicele de inflaţie are ca finalitate aducerea creanţei la valoarea ei reală, protejându-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie să suporte din patrimoniul propriu, fără o culpă a sa, efectele devalorizării monedei, dimpotrivă, daunele interese moratorii au ca scop repararea prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creanţei băneşti, de această dată sub forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decât dobânda legală.

Aşadar, dobânzile legale, accesorii ale creanţei, se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanţei la inflaţie.

Arată că nivelul dobânzii legale a fost stabilit, de asemenea, prin lege, respectiv OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti.

Consideră că reclamantul este îndreptăţit la primirea cuantumului dobânzii penalizatoare ce va fi calculată de la data la care drepturile salariale erau datorate, până la data plăţii efective, dobânda penalizatoare fiind definită de art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2011 ca fiind dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă.

În drept, a întemeiat cererea pe prevederile mai sus invocate, totodată în temeiul prevederilor art. 223 alin. (3) coroborate cu cele ale 411 alin. (1) pct. 2 Cod proc. Civ., solicitând judecarea cauzei în lipsă, în eventualitatea absenţei la oricare dintre termenele de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii promovate de reclamant.

În cuprinsul întâmpinării, arată că, în conformitate cu prevederile art. l din OUG 131/2020 privind reglementarea unor măsuri: "personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 beneficiază de un spor calculat la salariul de bază după cum urmează:

a) directorul executiv şi directorii executivi adjuncţi beneficiază de un spor la salariul de bază de 40%;

b) funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%.”

De remarcat este condiţia impusa de actul normativ pentru ca personalul DSP sa beneficieze de sporul de 30% este aceea de a fi executat, condus sau coordonat misiuni si sarcini de serviciu pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Arată că, prin Dispoziţia nr. .../ ...2020 (pe care o anexează) conducerea Direcţiei de Sănătate Publica Dolj a dispus la art. 3 ca in perioada 18.05.2020- 31.08.2020 funcţionarii publici încadraţi in Serviciul de control in sănătate publica nominalizaţi in tabelul întocmit de coordonatorul serviciului (printre care se afla si ...) sa beneficieze de sporul de 30% la salariul de baza.

Ulterior a fost emisa Dispoziţia .../ ...2020 (pe care, de asemenea, o anexează) prin care personalul Direcţiei de Sănătate Publica Dolj care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.l din OUG 131/2020 beneficiază de sporul de 30% la salariul de baza pe perioada stării de alerta.

Faptul ca a plătit reclamantului sporul despre care se face vorbire în acţiune in perioada mai 2020-martie 2021 arată că nu echivalează cu recunoaşterea dreptului acestuia in orice condiţii, ci doar cu încadrarea in prevederile legale, respectiv pe baza activităţii desfăşurate si a tabelului lunar întocmit de Coordonatorul Serviciului Control in Sănătate Publica.

Anexează astfel întâmpinării adresele întocmite de coordonatorul Serviciului de control în sănătate publică care conţin tabele cu persoanele nominalizate sa execute, sa conducă sau sa coordoneze misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, adrese întocmite in fiecare luna din perioada invocata de reclamant.

Arată că din aceste adrese rezulta faptul ca ultima luna a anului 2021 in care reclamantul a participat la astfel de acţiuni este luna martie, ulterior acesta nemairegăsindu-se printre persoanele care au îndeplinit condiţiile legale pentru a fi îndreptăţite sa beneficieze de sporul de 30% din salariul de baza.

Învederează că, începând cu data intrării in vigoare a prevederile art. XVIII, punctul 2 din OUG 44/ 2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative, ”in situaţiile de risc epidemiologie şi biologic prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 funcţionarii publici încadraţi în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică beneficiază de un spor de 30% din salariul de baza”.

Având in vedere că actul normativ mai sus-menţionat nu a mai impus respectarea unor condiţii speciale (ca in situaţia anterioara), reclamantul a reînceput sa primească din luna aprilie 2022 sporul de 30% calculat la salariul de baza.

In temeiul art. 223 si 411, alin. 2 C.pr.Civ a solicitat judecarea cauzei chiar si in lipsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, intanţa constată că acţiunea este nefondată, pentru cele ce succed:

Reclamantul are calitatea de funcţionar public, aflându-se în raporturi de serviciu cu autoritatea pârâtă – Direcţia de Sănptate Publică Dolj, ocupând postul de execuţie de Inspector în cadrul Serviciului control în sănătate publică-Biroul Control Unităţi şi Servicii de Sănătate-compartimentul Situaţii de urgenţă şi managementul asistenţei medicale de urgenţă şi evenimente speciale, conform fişei postului (filele 7-8).

Prin acţiunea de faţă, reclamantul a solicitat să îi fie plătite despăgubiri echivalente cu sumele reprezentând sporul de 30% raportat la salariul de bază pe perioada stării de alertă, începând cu data de 01 martie 2021 - 09 martie 2022, prevăzut de Ordonaţa de Urgenţă nr. 131/2020,  de asemenea daune interese constând în actualizarea sumelor şi dobânda legală penalizatoare la sumele datorate pentru sporul de 30% menţionat, începând cu data la care sumele au devenit exigibile şi până la data plăţii efective.

Anterior sesizării instanţei, acesta s-a adresat autorităţii pentru recunoaşterea şi acordarea acestui drept (fila 9), fiind primit răspuns prin adresa nr.  .../31.05.2022 (fila 10).

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 1 din OUG nr. 131/2020, (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada stării de alertă (..), în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 beneficiază de un spor calculat la salariul de bază după cum urmează:

a)directorul executiv şi directorii executivi adjuncţi beneficiază de un spor la salariul de bază de 40%;

b)funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%.

(2)Cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Sporul prevăzut la alin. (1) se acordă odată cu drepturile salariale aferente lunii august 2020.

Din analiza dispoziţiilor precitate, invocate ca temei în acţiunea reclamantului, se constată că acest spor nu a fost prevăzut a se acorda tuturor categoriilor de personal din cadrul Direcţiei de sănătate publică ci, pe lângă condiţia prevăzută de lit. b), aceea de a fi încadraţi în serviciul de control în sănătate publică (condiţie îndeplinită de reclamant potrivit fişei postului-de execuţie în cadrul Serviciului control în sănătate publică) mai este necesar, în mod cumulativ, îndeplinirea unei a doua condiţii, respectiv ca aceşti funcţionari publici să execute misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin urmare, nu era suficent ca, în perioada de aplicabilitate a OUG nr. 131/2020, reclamantul să îşi fi desfăşurat activitatea corespunzătoare postului deţinut în cadrul DSP, instituţie care, potrivit atribuţiilor legale, coordonează serviciile de asistenţă medicală din teritoriu, organizează, coordonează şi participă la asistenţa medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite, organizează, coordonează şi răspunde de pregătirea reţelei sanitare pentru apărare, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii (considerente expuse în preambulul actului normativ menţionat) ci se impunea ca, pentru a beneficia de sporul prevăzut la art. 1 alin. 1 lit. b), să fie şi desemnat pentru executarea unor misiuni/sarcini de serviciu anume menţionate, în legătură cu pandemia COVID-19.

Or, din înscrisurile depuse, rezultă că numai în luna martie 2021, conform Dispoziţiei nr. .../ ...2020 emisă de Directorul executiv al DSP Dolj (fila 18) şi tabelelor nominale cu persoanele din cadrul Serviciului de Control în Sănătate Publică care au desfăşurat activităţi de executare, conducere sau coordonare a unor misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei, întocmite lunar de coordonatorul Serviciului, reclamantul a participat la astfel de activităţi pentru care i s-a recunoscut dreptul la sporul de 30%, în lunile aprilie 2021-martie 2022 acesta nemaifigurând ca participant.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului că acest drept i-a fost recunoscut începând cu luna aprilie 2022, instanţa constată că de la acest moment a devenit aplicabilă o modificare legislativă, Legea-cadru nr. 153/2017 fiind completată prin art. XVIII pct. 2 din OUG nr. 44/2022, în sensul că "În anexa nr. VIII capitolul I litera B - Reglementări specifice funcţionarilor publici, după articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 9, cu următorul cuprins:

Art. 9

(1) În situaţiile de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, directorul executiv, directorii executivi adjuncţi, precum şi funcţionarii publici încadraţi în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază.

(2) Cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din prezenta lege."

Prin urmare, această modificare legislativă care operează pentru viitor nu poate justifica solicitarea de recunoaştere a unui drept prevăzut printr-un alt act normativ, cu criterii specifice de acordare în fiecare caz.

Astfel, în prima situaţie, sporul a fost stabilit a se acorda doar pe perioada stării de alertă şi doar acelui personal din cadrul direcţiei de sănătate publică care au executat, condus sau coordonat misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi în mod diferenţiat, după natura funcţiei (conducere/execuţie), încadrarea postului ocupat şi, în acest din urmă caz numai pentru desfăşurarea efectivă a unor activităţi din cele enumerate în actul normativ- OUG 131/2020, pe când în cea de-a doua situaţie sporul a fost prevăzut a fi acordat nediferenţiat, pe perioada ulterioară încetării stării de alertă aşa cum s-a menţionat în preambulul OUG 44/2022, atât personalului cu funcţii de conducere - director executiv, directori executivi adjuncţi, cât şi funcţionarilor publici încadraţi în aceleaşi structuri, de control în sănătate publică.

Pentru aceste considerente, instanţa constată că solicitarea reclamantului de a i se plăti despăgubiri echivalente cu cuantumul sporului de 30% calculat la salariul de bază aferent funcţiei de execuţie deţinută în cadrul structurii de control în sănătate publică la DSP Dolj, în perioada de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 131/2020, în perioadele calendaristice în care nu a participat la activităţi de executare, conducere sau coordonare de misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, este nefondată, urmând a fi respinsă.

Pe cale de consecinţă, se constată că acţiunea este neîntemeiată şi sub aspectul capetelor de cerere accesorii privind acordarea daunelor interese, actualizarea sumei solicitate prin capătul principal de cerere şi dobânda legală penalizatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul ...- prin reprezentant legal ..., în contradictoriu cu  pârâta DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ, cu sediul în ... având ca obiect pretentii, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată azi, 19 Septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare