Acṭiune în răspunderea civilă delictuală a executorului judecătoresc.Apel

Acṭiune în răspunderea civilă delictuală a executorului judecătoresc.Apel

Cuprins pe materii: Drept civil.

Index alfabetic:

- calitate procesuală pasivă a executorului judecătoresc;

- răspundere civilă delictuală.

Legea nr. 188 din 2000: art.45

Statutul executorilor judecătoreşti:art.55 alin.(5)

Executorul judecătoresc justifică pe deplin calitatea procesuală pasivă, pentru  prejudiciile cauzate atât persoanelor implicate în procedura executării silite, cât și terților, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

Tribunalul Galaṭi, secṭia I civilă, Dec.civ.221/ 04.03.2021

Prin cererea formulată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Biroul executorului judecătoresc, pentru a fi obligat la plata sumelor de 1204,43 lei, cu titlul de sume ce au fost supuse executării silite în mod nelegal, şi 20.000 lei, cu titlul de daune morale.

Prima instanṭă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către pârât, reṭinând că, într-adevăr, pe lângă dreptul executorului judecătoresc de a sesiza instanţa de executare in diferite cazuri expres prevăzute de lege, anumite dispoziţii procesuale reglementează expres şi situaţiile în care acesta poate fi chemat în instanţă, conferindu-i calitate procesuală pasivă. Astfel este ipoteza reglementată de art. art. 712 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, respectiv cazul refuzului începerii executării silite sau a întocmirii unui act de executare în condiţiile prevăzute de lege, precum şi ipoteza formulării unei contestaţii de către persoana interesată împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare [art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în această din urmă situaţie efectul reducerii acestor cheltuieli de către instanţa de executare fiind răsfrânt direct în patrimoniul executorului judecătoresc.

Prin apelul formulat, reclamanta a susṭinut, în esenṭă, că, prin decizia civilă nr.xxx pronunṭată în dosarul nr.xxx, Tribunalul Galaṭi a arătat că BEJ are calitate de intimat, în acṭiunea care are ca obiect contestaṭie la executare.

Tribunalul a reṭinut că, prin cererea introductivă, au fost formulate două capete de cerere, de natură şi cu finalitate diferite.

Astfel, primul capăt de cerere are natura unei adevărate acṭiune în întoarcerea executării silite, reclamanta solicitând restituirea unor sume achitate în plus, anume suma de 270 lei şi suma de 934,43 lei, sume pentru care au fost anulate în parte actele de executare emise în dosarul de executare nr.xxx al BEJ, prin Decizia nr.xxx pronunṭată de Tribunalul Galaṭi în dosarul nr.xxx.

In ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt al cererii, Tribunalul constată că acesta este reprezentat de daune morale ( apelanta-reclamantă invocând suferinṭa psihică produsă de intimat), prima instanṭă stabilind temeiul cererii ca fiind răspunderea civilă delictuală,  reglementată de art. 1357 C.civ., aspect necriticat de apelantă şi intrat, aşadar, sub autoritate de lucru judecat.

Tribunalul a stabilit că apelul apare ca fiind întemeiat prin prisma motivului de apel reprezentat de cel de-al doilea capăt al cererii introductive.

Astfel, contrar concluziei la care a ajuns prima instanṭă, executorul judecătoresc justifică pe deplin calitatea procesuală pasivă, pentru  prejudiciile cauzate atât persoanelor implicate în procedura executării silite, cât și terților.

Potrivit disp. art. 45 din Legea nr 188 din 2000 privind executorii judecătoreşti şi art.55 alin.(5) din Statutul executorilor judecătoreşti, răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. De asemenea, potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1).

În aceeași ordine de idei, prevederile art. 59 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 fac vorbire despre răspunderea civilă a executorului judecătoresc, dispunând în sensul că prejudiciile cauzate prin modul în care își exercită obligațiile profesionale executorul judecătoresc, urmează a fi acoperite de un fond garantat prin casa de asigurări constituită la nivelul corpului profesional.

Astfel, condițiile pentru inițierea și succesul acțiunii în angajarea răspunderii civile a executorului judecătoresc se regăsesc, de principiu, în cuprinsul Codului civil, Cartea a V-a "Despre obligații", Titlul II "Izvoarele obligațiilor", Capitolul IV "Răspunderea civilă".

În mod firesc, acestea se vor raporta la prevederile legale special incidente în raport de fapta prejudiciabilă și de circumstanțele speței.

In concluzie, Tribunalul, în rejudecare, a respins excepṭia lipsei calităṭii procesuale pasive a pârâtului, în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect “daune morale”

Domenii speta

Spete similare