Declararea judecătorească a morții.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 20.03.2018 sub numărul 7674/299/2018, petentul GM a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să declare moartea numitului GV.

În motivare, petentul a arătat că tatăl său a dispărut de la domiciliu la 23.10.1993, fiind declarată această împrejurare poliției în termen de 24 de ore. A mai precizat acesta că pe parcursul unei perioade de 2 luni l-a căutat împreună cu fratele său la toate spitalele și morgile din oraș. Dosarul deschis la Poliția Capitalei nu a fost nici până în prezent soluționat, iar prin Sentința civilă nr. 608 din 04.05.1999, pronunțată în dosarul nr. 634/1999, Tribunalul București a declarat dispariția pârâtului la data de 24.10.1996. Reclamantul a susținut că, ulterior obținerii acestei hotărâri, a fost chemat periodic pentru a recunoaște diverse poze și cadavre, dar nu a reușit să-l identifice pe tatăl său. A mai precizat că, prin Adresa nr. 76515 din 06.01.1999, Biroul Evidența Populației din cadrul Secției nr. 4 de Poliție i-a adus la cunoștință că dispariția tatălui său îndeplinește cerințele Decretului nr. 278/1954 pentru declararea morții prezumate, urmând a fi înregistrat în registrul de decese al Primăriei Sectorului 1, lucru care, în concret, nu s-a mai întâmplat. A susținut că, în tot acest interval de timp, familia a plătit impozitele și taxele locale aflate în sarcina pârâtului, iar de la data dispariției și până în prezent nu a mai primit vești din care să rezulte că acesta ar fi în viață.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul nr. 31/1954, art. 36 și 40 din Decretul nr. 32/1954, Decretului nr. 278/1966, art. 49-52 C.civ., art. 944-947 C.proc.civ.

În probaţiune, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei (fila nr. 30).

Analizând actele şi lucrările de la dosar, instanţa reţine următoarele:

În fapt, numitul GV s-a născut la data de 29.04.1931, în J, județul M. astfel cum rezultă din Extrasul din registrul de Naștere eliberat de Primăria C., județul M. (fila nr. 63). Acesta este tatăl reclamantului, conform mențiunilor din certificatul de naștere depus la fila nr. 33.

Prin Sentința civilă nr. 608 din 04.05.1999, pronunțată în dosarul nr. 634/1999, Tribunalul București a declarat dispariția intimatului la data de 24.10.1996 (fila nr. 3).

În drept, potrivit art. 49 alin. (1) C.civ., în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data primirii ultimelor informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă. Instanţa reţine că acest din urmă text de lege impune îndeplinirea în mod cumulativ a două condiții pentru declararea morții prin hotărâre judecătorească, respectiv ca persoana să fie dispărută de cel puțin doi ani și să existe indicii că a încetat din viață.

În prezenta cauză, se constată îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii, având în vedere că numitul GV a fost declarat dispărut la data de 24.10.1996, iar potrivit cercetărilor efectuate de Poliția Sectorului 1 București – Secția nr. 4, acesta nu a mai fost văzut de la dispariției (filele nr. 69-70). De asemenea, la 11.11.2013 dispoziția IGPR nr. 110744/17.11.1993 prin care s-a dispus darea sa în urmărire la nivel național a fost trecută în evidența pasivă (fila nr. 72). În acelaşi context, se remarcă și faptul că s-a procedat la afişarea şi publicarea unui anunţ într-un ziar de largă circulaţie prin care orice persoană care poate să furnizeze relaţii despre intimat a fost invitată la sediul instanţei, însă nimeni nu s-a prezentat și nici nu a furnizat informații (fila nr. 28).

Instanţa reţine că art. 52 C.civ. prevede că cel declarat mort este socotit că a încetat din viaţă la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morţii, iar în lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili că cel declarat mort a încetat din viaţă în ultima oră a celei din urmă zile a termenului de 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii că ar fi în viață.

Având în vedere că a fost stabilită cu certitudine data dispariției numitului GV ca fiind aceea de 24.10.1996, dată de la care nu s-au mai primit informații despre acesta, în temeiul dispozițiilor art. 49 şi art. 52 C.civ., instanţa va admite cererea şi, în consecinţă, va declara moartea numitului GV, având CNP ...,  cu ultimul domiciliu cunoscut în B., Bd-ul ... , nr. , bl. , sc. , et. ap. , sector 1, ca fiind în ultima oră a zilei de 24.10.1998. Ca efect al admiterii cererii, instanța va face aplicarea prevederilor art. 947 C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare