Drept procesual civil- suspendare judecata pentru neindicarea mostenitorilor

Cod ECLI [...]

Dosar nr. [...]

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ Nr. [...]

Şedinţa publică de la 20 [...] 2022

Completul constituit din:

Preşedinte : [...] [...]

Judecător : [...] [...]

Judecător : [...] [...]

Grefier : [...] [...]

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul [...] [...], [...], cu domiciliul ales la [...] Avocat [...] [...] [...] din [...], str., nr.5, jud.[...], împotriva [...] din data de 07.10.2021 şi din data de 04.03.2021 pronunţate de Judecătoria [...] în dosarul nr.822/173/2020, în contradictoriu cu intimaţii [...] [...], cu domiciliul în comuna [...], sat [...], str. nr.153, jud.[...], [...] [...]EL [...], [...] [...] şi [...] [...], [...] [...], domiciliaţi în com. [...], sat [...] [...], judeţul [...], [...] [...], [...] [...],  cu domiciliul în [...], str. [...], bl. Z1, ap. 5, judeţul [...], [...] [...], [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], judeţul [...], [...] [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în [...], str. [...], nr. 4, bl. 150, ap. 1,judeţul [...], [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în [...], str.[...], nr. 23, bl. [...], ap. 5,jud.[...], [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], nr. 154, judeţul [...].

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei prin care s-au evidenţiat părţile şi obiectul cauzei, după care;

Tribunalul ia act că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Tribunalul, în baza art.244 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și  în baza art.392 Cod procedură civilă reține cauza în pronunțare.

[...]

Prin încheierea de şedinţă din data de 04.03.2021 pronunţată în dosarul nr. 822/173/2020 Judecătoria [...] a dispus suspendarea judecăţii.

Pentru a dispune această măsură prima instanţă a reţinut că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa, circumstanțe în care a făcut aplicarea prevederilor art. 242 C proc civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.10.2021 pronunţată în dosarul nr. 822/173/2020 Judecătoria [...] a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului de repunere a cauzei pe rol.

Pentru a dispune această măsură prima instanţă a reţinut că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa, respectiv de a depune anexa 24 după .... [...]. De asemenea, instanța menționat că nu s-a îndeplinit nici obligația de plată a taxei de timbru în cuantum de 67,5 lei.

 Împotriva celor două încheieri a declarat recurs reclamantul [...] [...].

În motivarea recursului recurentul a a învederat, în esență, că a efectuat toate demersurile posibile pentru a intra în posesia anexei 24 de pe urma defuncților .... [...] și .... [...], instanța trebuind să acorde concurs activ pentru a se putea depune la dosar anexa 24 după defuncta .... [...].

De asemenea, în mod eronat instanța a reținut ca motiv al respingerii cererii de repunere pe rol și faptul că nu s-a depus diferență de taxă de timbru în condițiile în care instanța permisese depunerea acesteia după rămânerea în pronunțare, iar reclamantul a îndeplinit această obligație.

[...] nu  au formulat întâmpinare.

În recurs nu s-au administrat probe.

Analizând recursul de față Tribunalul reține următoarele.

I. În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii de şedinţă din data de 04.03.2021 prin care care s-a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 242 C proc civ.

A. [...] actelor de procedură întocmite de către părți, respectiv, îndeplinite de către instanță până la termenul de judecată din data de 04.03.2021 inclusiv.

a) Prin cererea introductivă de instanță reclamantul [...] [...] a chemat în judecată pe pârâții [...] [...] și [...] [...] solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la două suprafețe de teren.

b) Ulterior, prin cererea depusă la dosar la data de 03.08.2020 (fila 23) reclamantul a învederat că pârâta .... [...] este decedată, declarând că aceasta are 6 moștenitori și indicând că înțelege să se judece cu aceștia, respectiv: [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] și [...].

c) La data de 15.09.2020 s-a depus întâmpinare de către pârâta [...] [...], aceasta indicând că 2 dintre pârâți sunt decedați, și anume, .... [...] și .... [...].

În cuprinsul acestei întâmpinări nu s-au prezentat informații despre data decesului celor doi pârâți.

d) Primul termen de judecată stabilit în cauză a fost la data de 29.10.2020.

La acest termen instanța a constatat că pârâții .... [...] și .... [...] sunt decedați, fără a indica vreo informație în privința datei decesului, în lipsa oricăror dovezi depuse până la momentul respectiv și în lipsa oricărei informații transmise de către reclamant subînțelegându-se că instanța s-a raportat la susținerile expuse în întâmpinare de către pârâta [...] [...] cu privire la decesul celor doi pârâți.

Totodată, la primul termen de judecată, reclamantul, prin apărător, a solicitat concursul instanței pentru a obține copia unor înscrisuri specifice care se întocmesc de către primărie după decesul unei persoane, respectiv, „anexa 24” cu moștenitorii defuncților pârâți .... [...] și .... [...].

Instanța a încuviințat efectuarea unor adrese în acest sens către primăriile [...] și [...].

e) Pentru al doilea termen de judecată din data de 03.12.2020 nu s-a comunicat nicio informație despre moștenitorii defuncților pârâți .... [...] și .... [...] sau despre data decesului acestora.

La acest termen instanța a revenit cu adresă de solicitări și, în plus, a solicitat și copie a actelor de deces privitoare la cei doi defuncți.

f) Până la al treilea termen de judecată din data de 28.01.2021 s-au depus extrase de pe actele de deces ale pârâților .... [...] și .... [...] (filele 96 și 97), din cuprinsul acestor înscrisuri rezultând că .... [...] a decedat la data de 28.10.2010, iar .... [...] a decedat la data de 01.08.2017.

La același termen de judecată din data de 28.01.2021 instanța a încuviințat reclamantului acordarea unui termen de judecată pentru ca acesta să efectueze demersuri pentru a indica moștenitorii defuncților .... [...] și .... [...].

g) La termenul de judecată din data de 04.03.2021 reclamantul, prin apărător, a învederat că nu a reușit să afle moștenitorii defuncților .... [...] și .... [...], solicitând instanței concursul pentru a se adresa unor autorități în vederea depunerii la dosar a anexelor 24 după cei doi defuncți.

Instanța a respins această solicitare și a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 242 C proc civ pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina reclamantului.

B. Obligațiile pe care trebuia să le îndeplinească reclamantul la momentul sesizării instanței. Natura juridică a unor acte de procedură. Limitele exercitării căii de atac. [...] recursului declarat împotriva încheierii din data de 04.03.2021.

i) Tribunalul notează că procesul civil se desfășoară după reguli bine stabilite în cuprinsul [...] de procedură civilă, iar nu aleatoriu sau după reguli imaginate de către părți.

În acest sens, din coroborarea prevederilor cuprinse în art. 7 (principiul legalității procesului), art. 10 (obligațiile părților în desfășurarea procesului), art. 32 (condițiile de exercitare a acțiunii civile), art. 56 (capacitatea procesuală de folosință) și 194 C proc civ (cuprinsul cererii de chemare în judecată) rezultă, în mod lipsit de echivoc, că reclamantul poate sesiza instanța cu o cerere de chemare în judecată a unor persoane fizice numai dacă aceste persoane fizice se află în viață la momentul introducerii acțiunii.

Cât privește identificarea persoanelor care trebuie să stea în proces în calitate de pârât această obligație revine părții reclamante, obligație prealabilă deschiderii procesului, rolul instanței fiind acela de a soluționa conflicte deduse judecății între anumite persoane bine individualizate, iar nu de a oferi concurs părții reclamante ori de a efectua investigații pentru a afla pe cine ar trebui partea reclamantă să cheme în judecată în calitate de pârât.

Prin raportare la conținutul unora dintre probele administrate până la termenul de judecată din data de 04.03.2021 rezultă că reclamantul nu era îndreptățit de către lege să cheme în judecată nici pe pârâta [...] [...] (menționată în cererea introductivă), nici pe pârâții .... [...] și .... [...] (menționați prin cererea depusă la data de 03.08.2020) deoarece aceste persoane fizice erau decedate anterior deschiderii procesului și, prin urmare, nu aveau capacitate procesuală de folosință la acel moment.

j) În ceea ce privește actele de procedură îndeplinite de către reclamant, Tribunalul notează următoarele.

i1) Cererea depusă de către reclamant la data de 03.08.2020 are natura juridică a unei cereri de modificare a acțiunii sub aspectul cadrului procesual pasiv, reclamantul menționând  că în locul unuia dintre pârâții indicați inițial, și anume, ....  [...], dorește să se judece în contradictoriu cu alte 6 persoane fizice diferite, în considerarea acestora de moștenitori ai defunctei .... [...].

Nu se pune problema ca cererea formulată de reclamant să aibă natura juridică a unei cereri de indicare a moștenitorilor uneia dintre părțile din proces și de „introducere” a acestora în proces, act de procedură necesar pentru evitarea suspendării judecății, deoarece din cuprinsul certificatului de moștenitor existent la fila 28 dosar rezultă că pârâta inițială .... [...] era decedată încă din data de 21.03.2002, deci cu 18 ani anterior introducerii acțiunii.

Instituția „introducerii moștenitorilor în proces” este incidentă doar în cazul în care una dintre părți este în viață la momentul deschiderii procesului, însă decedează pe parcursul acestuia.

Or, în cazul de față, .... [...] era decedată încă din anul 2002 și nu putea dobândi calitate de pârâtă în proces întrucât nu avea capacitate procesuală de folosință.

Prin urmare, cererea depusă de către reclamant la data de  03.08.2020 (fila 23) are natura juridică a unei modificări de acțiune, modificare ce vizează partea pârâtă, în locul unuia dintre pârâții menționați în cererea introductivă reclamantul dorind să se judece cu alți pârâți, respectiv cei nominalizați în această cerere.

În condițiile în care reclamantul a depus cererea de modificare anterior primului termen de judecată, rezultă că aceasta îndeplinea cerințele prevăzute de art. 204 alin. 1) C proc civ, fiind depusă în termenul permis de legiuitor.

i2) Cât privește cererile formulate de către reclamant, prin apărător, de solicitare a concursului instanței pentru a obține înscrisuri sau informații privitoare la numele moștenitorilor defuncților .... [...] și .... [...], cereri formulate la primul, al doilea și al patrulea termen de judecată, Tribunalul constată că acestea nu se încadrează în nicio prevedere legală pentru a beneficia de vreo eficacitate juridică.

Astfel, în condițiile în care încă de la primul termen de judecată reclamantul a aflat că chemase în judecată persoane fizice care erau decedate anterior deschiderii procesului, rezultă că cererea de chemare în judecată urma să fie respinsă împotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Dacă reclamantul dorea să evite o astfel de soluție, atunci singurul mecanism pe care  îl mai avea la dispoziție era acela de a formula o nouă cerere de modificare a acțiunii, solicitând chemarea în judecată a altor persoane fizice/juridice în locul celor doi pârâți pe care îi chemase în judecată în mod greșit, fiind decedați anterior introducerii acțiunii.

În ceea ce privește identificarea acestor „alte persoane” Tribunalul notează că este atributul exclusiv al reclamantului de a menționa persoanele pe care dorește să le cheme în judecată, nicio normă legală neconferind instanței obligații specifice în acest sens, respectiv de a efectua investigații sau demersuri în scopul identificării unor persoane care ar putea ori ar trebui să participe în proces în calitate de pârâți.

j) Prin cererea de recurs recurentul a declarat că formulează recurs și împotriva soluției de suspendare a judecății dispusă de instanță la termenul de judecată din data de 04.03.2021, însă nu a menționat în mod expres vreo critică împotriva acestei încheieri.

Nemotivarea recursului împotriva unei încheieri sau sentințe conduce la soluția anulării căii de atac îndreptată împotriva respectivei hotărâri, conform art. 489 alin. 1) C proc civ.

[...] în ansamblu cererea de recurs Tribunalul apreciază însă că una dintre criticile expuse cu privire la încheierea de respingere a repunerii cauzei pe rol poate fi considerată, în același timp, critică și împotriva încheierii de suspendare, o astfel de calificare evitând sancțiunea nulității recursului împotriva acestei încheieri.

Este vorba, în concret, despre nemulțumirea exprimată de către recurent cu privire la refuzul instanței de a emite o adresă către primăria [...] pentru eliberarea anexei 24 de pe urma defunctei .... [...].

Astfel, instanța a refuzat emiterea unei astfel de adrese atât ptin încheierea de respinegere a repunerii cauzei pe rol, cât și prin încheierea prin care a dispus suspendarea, circumstanțe în care nemulțumirea reclamantului cu privire la această măsură poate primi calificarea de motiv de recurs cu privire la fiecare încheiere atacată.

k) [...] motivul de recurs identificat de către instanță în urma calificării de mai sus Tribunalul constată că este nefondat.

Astfel, după cum s-a arătat mai susla pct. i2), nu există nicio prevdere legală în temeiul căreia instanța ar avea obligația să acorde concurs sau sprijin părții reclamante în efectuarea de demersuri pentru a afla dacă aceasta mai trebuie sau nu să cheme în judecată și alte persoane pentru soluționarea procesului deja declanșat.

În plus, înscrisul pentru care reclamantul solicitase concursul instanței în vederea obținerii, și anume, anexa 24, nu reprezenta o dovadă elocventă pentru complinirea eventualelor neregularități ale acțiunii în privința cadrului procesual pasiv.

„Anexa 24” la care s-a referit reclamantul constituie un formular tipizat reglementat prin [...] comun nr. [...] al Ministrului [...] Publice și al Ministrului [...] și [...] pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale bugetelor locale.

[...], acest înscris prezintă relevanță doar în domeniul în care este reglementat, respectiv pentru stabilirea și executarea obligațiilor fiscale, nefiind reglementată de lege vreo valoare probatorie pe planul transmisiunii moștenirii unei persoane sau în privința persoanelor cu vocație concretă la moștenire, actul putând fi considerat cel mult un indiciu cu privire la persoana moștenitorilor unei persoane.

Acest înscris nu se emite din oficiu sau la solicitarea instanței de judecată, ci doar la solicitarea unuia dintre prezumtivii moștenitori, luându-se în considerare informațiile furnizate de către acesta în privința existenței altor moștenitori.

[...], instanța nu putea să solicite Primăriei [...] să întocmească anexa 24 de pe urma defunctei .... [...] fiindcă nu exista nicio prevedere legală în baza căreia să poată dispune o astfel de măsură.

Cât privește comunicarea anexei 24, instanța nu putea să dispună în sarcina primăriei [...] o astfel de măsură atât timp cât această instituție comunicase deja instanței răspuns la data de 18.11.2020 (fila 84) în cuprinsul căruia menționase că nu deține un astfel de document și că acesta se eliberează de primăria de la locul decesului, respectiv, [...] [...] din județul [...].

Totodată, nici la [...] [...] din județul [...] nu se impunea revenirea cu vreo altă adresă atât timp cât această instituție comunicase deja instanței că nu s-a întocmit și nu există anexa 24 de pe urma defunctei .... [...], un astfel de document putând fi întocmit de primăria [...], instituție în circumscripția căreia defuncta figura cu ultimul domiciliu.

l) În condițiile în care motivul de recurs este nefondat, iar legalitatea încheierii de suspendare nu poate fi examinată din oficiu și din perspectiva altor motive de recurs deoarece s-a depăși limitele căii de atac (conform art. 494 coroborat cu art. 477 și 479 C proc civ), Tribunalul urmează a respinge ca nefondat recursul declarat împotriva încheierii de suspendare a judecății, încheiere pronunțată la data de 04.03.2021.

II. În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii de şedinţă din data de 07.10.2021 prin care care s-a respins cererea de repunere a cauzei pe rol.

C. [...] actelor de procedură întocmite de către reclamant și de către instanță după momentul suspendării judecății.

m) Prin cererea depusă la data de 30.08.2021 reclamantul a solicitat repunerea cauzei pe rol, învederând că a identificat moștenitorii defunctului .... [...] și nominalizându-i în persoana numiților .... [...] și .... [...]el-.

Totodată, reclamantul a învederat că depune și anexa 24 de pe urma defunctei .... [...], menționând că aceasta nu are moștenitori.

Instanța a dispus citarea părților în vederea soluționării acestei cereri, stabilind în sarcina reclamantului și obligația de plată a taxei de timbru în cuantum de 67,5 lei.

La termenul de judecată din 07.10.2021 instanța a constatat că se achitase parțial taxa de timbru pusă în vedere, și anume, 45 de lei, în loc de 67,5 lei.

Prin încheierea de ședință din data de 07.10.2021 instanța a respins cererea de repunere a cauzei pe rol reținând că reclamantul nu a îndeplinit obligațiile puse în sarcina sa, și anume, de a depune anexa 24 de pe urma defunctei .... [...] și de a achita diferența de taxă de timbru.

n) Prin cererea de recurs recurentul și-a exprimat nemulțumirea față de soluția și considerentele încheierii de respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol, considerând că cererea trebuia admisă, învederând că a efectuat toate demersurile pentru a identifica moștenitorii defuncților .... [...] și .... [...], arătând că este în imposibilitate de a obține informații cu privire la moștenitorii defunctei .... [...] și că instanța ar fi trebuit să emită o adresă Primăriei [...] pentru a elibera anexa 24 de pe urma defunctei .... [...]. De asemenea, recurentul a arătat că și-a îndeplinit obligația de a achita diferența de taxă de timbru necesară pentru repunerea cauzei pe rol.

[...] aceste critici/motive de recurs Tribunalul constată că acestea nu au apttudinea de a conduce la casarea soluției pronunțate, cu consecința trimiterii cauzei pentru continuarea judecății.

1) Astfel, în ceea ce privește obligația de plată a diferenței de taxă de timbru Tribunalul constată din mențiunea de primire existentă pe cererea aflată la fila 138 dosar că taxa a fost depusă la dosar la data de 08.10.2021, respectiv a doua zi după pronunțarea soluției de respingere a cererii de repunere pe rol.

Prin urmare, susținerea recurentului că și-ar fi îndeplinit obligația de achitare a diferenței de taxă până la momentul pronunțării soluției este nefondată.

Totodată, chiar dacă ștampila de primire a cererii de depunere a diferenței de taxă ar conține o eroare materială în privința datei primirii, și anume, 08.10.2021 în loc de 07.10.2021, o astfel de posibilă eroare nu este suficientă pentru a dovedi că momentul depunerii la instanță a diferenței de taxă s-a situat anterior momentului pronunțării soluției. În acest sens, din cuprinsul chitanței de plată a taxei rezultă că aceasta a fost achitată la ora [...] în ziua de 07.10.2021, ceea ce înseamnă că taxa a fost depusă după acest moment la instanță. Or, nu există nicio dovadă din care să rezulte că instanța nu pronunțase deja soluția până la momentul depunerii.

Un al treilea argument se referă la lipsa de eficacitate a chitanței depusă la dosar. Astfel, potrivit art. 40 din [...] 80/2013:

(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru", al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în [...], taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

[...] cum se observă, legiuitorul prevde că taxa de timbru trebuie plătită într-un cont special al unității teritoriale în care reclamantul are domiciliul sau reședința și doar în ipoteza în care nu are domiciliu sau reședință pe teritoriul [...] taxa se achită la bugetul local al unității teritoriale în care își are sediul instanța la care a introdus acțiunea.

Or, chitanța prin care reclamantul a justificat achitarea diferenței de taxă de timbru nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 40 din [...] 80/2013 întrucât în cuprinsul acesteia se atestă că s-a achitat o sumă de bani în contul primăriei municipiului [...], plătitorul fiind apărătorul reclamantului.

Reclamantul nu a indicat însă în acțiune că are domiciliul sau reședința pe raza orașului [...], iar alegerea de „domiciliu procesual” la avocatul care îi reprezintă interesele nu prezintă relevanță întrucât art. 40 din [...] 80/2013 nu se referă la un astfel de „domiciliu ales”. [...] reclamantul nu a indicat în acțiune domiciliul său, ci doar „domiciliul procesual ales”, tribunalul prezumă că reclamantul nu are domiciliul pe raza orașului [...] în condițiile în care în cuprinsul chitanței de plată a onorariului de avocat aflată la fila 6 se atestă că reclamantul ar avea domiciliul în [...]. Totodată, dacă reclamantul ar fi avut domiciliul în [...], cu certitudine apărătorul acestuia ar fi achitat taxa pe numele reclamantului.

În raport de cele arătate mai sus Tribunalul notează că chitanța de plată a diferenței de taxă este lipsită de eficacitate juridică atât timp cât suma de bani nu a fost plătită în contul unității teritoriale în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului, mențiunea plătitorului în sensul că plata se face „pentru [...] [...]” fiind astfel lipsită de orice eficacitate juridică.

În considerarea celor arătate mai sus Tribunalul reține că la momentul soluționării cererii de repunere a cauzei pe rol reclamantul nu îndeplinise obligația de achitare integrală a taxei necesare pentru repunerea rol, în conformitate cu prevederile legale, motivul de recurs formulat de acesta cu privire la acest aspect fiind nefondat.

[...], soluția care s-ar fi impus în considerarea acestei neregularități era aceea de anulare a cererii de repunere a cauzei pe rol ca insuficient timbrată, iar nu ca nefondată. [...] nu s-a plâns însă prin cererea de recurs în privința soluției „tehnice” de respingere ce trebuia pronunțată, circumstanțe în care acest aspect nu poate face obiectul cenzurii instanței de control.

2) În ceea ce privește toate celelalte critici formulate de către recurent Tribunalul reține următoarele.

a) Din succesiunea actelor de procedură îndeplinite la primele 4 termene de judecată rezultă că reclamantul și-a exprimat voința de a mai chema în judecată și alte persoane în calitate de pârâte, și anume, persoanele care ar avea calitatea de moștenitori ai defuncților pârâți .... [...] și .... [...], din cuprinsul cererilor formulate rezultând că reclamantul considera că acești „moștenitori” sunt persoane diferite de pârâții deja chemați în proces.

Instanța a dispus diverse măsuri la primele 3 termen de judecată în scopul identificării de către reclamant a acestor persoane, subînțelegându-se că reclamantul considera că acestea sunt distincte de persoana pârâților care figurau deja în proces.

[...] cum s-a arătat mai sus, instanța nu avea vreo obligație legală să adopte astfel de măsuri în condițiile obligația de indicare a părților pârâte revine reclamantului, rolul instanței fiind acela de a judeca conflictul între părți, iar nu de a oferi ajutor/concurs reclamantului în identificarea unor persoane care ar putea sau ar trebuie să participe în proces.

[...] lipsa din proces a tuturor persoanelor care trebuie să participe la judecata unui anumit conflict atrage sancțiunea respingerii cererii fără examinarea pe fond a acesteia, conform art. 78 alin. 2) C proc civ, prima instanță nu a înțeles să pună în discuție o astfel de  soluție, ci a considerat că sunt incidente prevederile art. 242 C proc civ, text care reglementează suspendarea judecății în cazul în care desfășurarea procesului este împiedicată din vina reclamantului, ca urmare a neîndeplinirii unor obligații.

Astfel, după cum rezultă din încheierea de ședință din data de 04.03.2021 instanța a dispus suspendarea judecății „având  în vedere neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina reclamantului așa cum i s-a pus în vedere prin apărător”.

„Obligațiile stabilite în sarcina reclamantului” sunt cele ce rezultă din cuprinsul încheierii de la termenul anterior de judecată din 28.01.2021, și anume, de efectuare a demersurilor pentru indicarea moștenitorilor defuncților .... [...] și .... [...].

Exprimarea utilizată de instanță nu se referă însă, în mod esențial, la efectuarea de demersuri, ca obligație de diligență, ci, în realitate, vizează obligația reclamantului de a indica și celelalte persoane pe care dorește să le cheme în judecată în calitate de pârâte, în considerarea acestora de coproprietari ai bunurilor supuse partajului, în virtutea dobândirii unor drepturi de moștenire de la defuncții .... [...] și .... [...].

[...], obligația pusă în sarcina reclamantului la termenul de judecată din data de 28.01.2021 a fost aceea de a indica și ceilalți coproprietari ai terenurilor supuse partajării, persoane care să participe în mod obligatoriu în proces în calitate de pârâte.

Prin urmare, prin încheierea de ședință din data de 04.03.2021 instanța a dispus suspendarea judecății ca urma a neîndeplinirii de către reclamant a obligației de a  indica acei coproprietari ai bunurilor supuse partajului, persoane care au dobândit un astfel de drept prin moștenire de la defuncții .... [...] și .... [...].

[...] prevederilor art. 242 C proc civ în raport de situația procesuală existentă la termenul de judecată din 04.03.2021 (aprecierea imposibilității continuării procesului în baza prezumției neparticipării tuturor coproprietarilor în procesul de partaj, la acel moment neexistând probe din care să rezulte că moștenitorii defuncților .... lazăr și .... [...] ar fi persoane diferite de pârâții deja chemați în judecată) nu poate face obiectul de cenzură din partea prezentei instanțe deoarece recurentul nu a înțeles să formuleze un motiv de recurs în acest sens împotriva încheierii din 04.03.2021, recursul putând fi examinat numai în limitele motivelor formulate, astfel cum rezultă din coroborarea art. 494 cu art. 477 și 479 C proc civ.

Astfel, după cum s-a arătat mai sus la pct. I, lit. B, lit. j) și k), recurentul a înțeles să formuleze o singură critică cu privire la încheierea de suspendare, critică găsită neîntemeiată de către instanță, realizarea unei cenzuri suplimentare a legalității încheierii de suspendare nefiind posibilă atât timpă cât recurentul nu a înțeles să formuleze și alte motive de recurs.

b) Prin raportare la obligația în considerarea căreia instanța a dispus suspendarea judecății Tribunalul reține astfel că reluarea judecății se putea face numai dacă reclamantul își îndeplinea această obligație anterior cererii de repunere a cauzei pe rol, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 242 alin. 2) C proc civ.

c) Din cuprinsul actelor de procedură existente la dosar Tribunalul constată că reclamantul nu a îndeplinit integral obligația stabilită în sarcina sa și pentru neexecutarea căreia instanța dispusese suspendarea judecății, reclamantul neînțelegând să indice toate persoanele care ar deține avea cote de coproprietate asupra bunurilor supuse partajului, cote dobândite prin moștenire de la defuncții .... [...] și .... [...].

Astfel, deși reclamantul a indicat o parte dintre coproprietarii care nu fuseseră chemați în proces până la acel moment, și anume, pe cei care au dobândit drepturi ca urmare a transmiterii moștenirii defunctului .... [...], reclamantul nu a indicat și coproprietarul sau coproprietarii care au dobândit drepturi în urma transmiterii moștenirii defunctei .... [...]. Prin urmare, reclamantul nu și-a îndeplinit integral obligația impusă de către instanță, circumstanțe în care cererea de reluare a judecății nu putea fi admisă.

[...] reclamantului că nu a reușit să afle cine sunt moștenitorii defunctei .... [...] sunt irelevante și lipsite de orice eficacitate juridică sub aspectul îndeplinirii obligației pentru a cărei neexecutare se dispusese suspendarea, sarcina identificării și justificării calității procesuale a părților pârâte în proces revenind reclamantului.

[...] reclamantului din cuprinsul cererii de repunere a cauzei pe rol în sensul că s-ar fi emis anexa 24 de pe urma defunctei .... [...] și din ea ar rezulta că nu există moștenitori este nefondată și nu putea conduce la admiterea cererii de repunere a cauzei pe rol.

 Astfel, reclamantul a depus la dosar răspuns din partea primăriei [...] din cuprinsul căruia rezultă că nu s-a întocmit înscrisul „anexa 24” (fila 130), circumstanțe în care este lipsită de temei aserțiunea că s-ar fi emis un astfel de document.

Totodată, afirmația că .... [...] nu are „moștenitori” nu ar fi putut „justifica” repunerea cauzei pe rol în condițiile în care art. 1135 și art. 1138 din Codul civil reglementează și o astfel de situație juridică, fiind reglementată instituția „moștenirii vacante” și persoanele juridice îndreptățite să culeagă o astfel de moștenire.

[...], Tribunalul constată că reclamantul a înțeles să mențină aceeași poziție procesuală în privința cotei de drept ce a aparținut până la deces defunctei .... [...], considerând că această cotă ar aparține unor persoane diferite de cele chemate deja în proces sau nominalizate ca succesori ai lui .... [...]. În acest sens, reclamantul nu a înțeles să afirme că moștenitorii defunctei .... [...] ar fi chiar unii dintre ceilalți pârâți, circumstanțe în care obligația impusă de instanță la termenul din 28.01.2021 ar fi putut fi considerată îndeplinită integral.

 [...] reclamantului că instanța ar fi trebuit să solicite primăriei [...] eliberarea enexei 24 de pe urma defunctei .... [...] este nefondată pentru argumentele expuse mai sus la pct. I, lit. A, lit. k).

o) În raport de cele arătate mai sus la lit. n) Tribunalul constată că este nefondat recursul declarat și împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol.

[...] cale de consecință, se va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva ambelor încheieri de ședință atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

[...]:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul [...] [...], [...], cu domiciliul ales la [...] Avocat [...] [...] [...] din [...], str., nr.5, jud.[...], împotriva [...] din data de 07.10.2021 şi din data de 04.03.2021 pronunţate de Judecătoria [...] în dosarul nr.822/173/2020, în contradictoriu cu intimaţii [...] [...], cu domiciliul în comuna [...], sat [...], str., nr.153, jud.[...], [...] [...]EL [...], [...] [...] şi [...] [...], [...] [...], domiciliaţi în com. [...], sat [...] [...], judeţul [...], [...] [...], [...] [...],  cu domiciliul în [...], str. [...], bl. Z1, ap. 5, judeţul [...], [...] [...], [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], judeţul [...], [...] [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în [...], str. [...], nr. 4, bl. 150, ap. 1,judeţul [...], [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în [...], str.[...], nr. 23, bl. [...], ap. 5,jud.[...], [...] [...], [...] [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], nr. 154, judeţul [...].

Definitivă.

Pronunţată azi, 20.01.2022, prin punerea soluției la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,

[...] [...]Judecător,

[...] [...]Judecător,

[...] [...]

Grefier,

[...] [...] [...]

[...]

[...]

11 ex.

judecător fond [...] [...]

Domenii speta

Spete similare