Ordonanta presedintiala

4. Condiţia urgenţei în cauzele având ca obiect ordonanţă preşedinţială – suplinire acord deplasare minor în afara ţării

În cauzele având ca obiect ordonanţă preşedinţială – suplinire acord deplasare minor în afara ţării, condiţia urgenţei poate deriva şi din necesitatea de a asigura un echilibru şi o stabilitate relaţiilor de familie ale minorului, aspecte deosebit de importante pentru dezvoltarea psihică a copilului, pe fondul lipsei de coeziune emoţională şi familială dintre părinţii acestuia.

Prin sentinţa civilă nr. 1931 din data de 27.10.2021, pronunţată de Judecătoria  A, a respins, ca nefondată, excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât.

A respins, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect ,,emiterea unei ordonanțe președințiale – suplinire acord parental la obținere pașaport şi călătoria minorului LCR, în Barcelona – Spania, în Franţa,,  formulata de reclamanta CMI,  in contradictoriu cu pârâtul AN.

A respins, ca inadmisibilă, acțiunea având ca obiect ,,emiterea unei ordonanțe președințiale – cerere fără obiect, formulata de reclamanta CMI, in contradictoriu cu pârâtul LC.

A luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele :

„Dosarul a fost înregistrat la data de 17.09.2021  când judecătorul titular C3  a dispus, termen, fără citarea părţilor la 22.09.

La termenul din 22.09.2021 completul a fost de judecătorul de permanenţă C11, care a dispus citarea pârâților la reședințele din Spania şi Franţa.

La termenul 14.10.2021 completul a fost de judecătorul de permanenţă C11, care în raport de lipsa de procedură cu ambii pârâți a stabilit termen pentru dezbateri, fără citarea pârâţilor, conform dispoziţiei iniţiale a judecătorului titular de complet.

La termenul de astăzi a fost respinsă proba testimonială în raport de cadrul procesual stabilit de reclamantă, declaraţia martorului nefiind relevantă în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că este obligată să ţină seama de un criteriu în raport de care se apreciază interesul superior al minorului: conduita părinţilor.

În raport de aspectele de fapt anterior menţionate, instanța apreciază că aparenţa de drept nu exista la momentul introducerii acțiunii în favoarea reclamantei.

Dispozițiile art. 996 din codul de procedura civila invocat de reclamantă consacra trei cerințe specifice pentru admisibilitatea cererii de ordonanța președințiala. Acestea se refera la urgenta măsurii ce se solicita, aceasta sa fie vremelnica si prin luarea măsurii sa nu se prejudece fondul dreptului.

Urgenta îngăduie instanței de judecata sa ordone „masuri vremelnice în cazuri grabnice”, cum ar fi „păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”. Or, părăsirea teritoriului României cu caracter definitiv, fără citarea tatălui, nu poate fi considerată o măsură vremelnică.

Pe fond, in monitorizarea dezvoltării copilului, vârsta de 2 ani este un moment critic pentru evaluarea dezvoltării psihomotorii in vederea identificării timpurii a întârzierilor. Copilul ajuns la vârsta de 2 ani trece printr-o etapa critica de dezvoltare. Atât din punct de vedere cognitiv, cat si din perspectiva abilitaților emoționale si sociale au loc transformări extrem de importante care stau la baza dezvoltării psihomotorii ulterioare:

-Începe formarea conceptului de sine si a identitatii personale: copilul se recunoaște in oglinda si in fotografii, vorbește despre sine la persoana intai (eu), folosește pronumele personale (al meu, al tău) si începe sa realizeze ca poate lua decizii si poate acționa având un efect asupra lumii înconjurătoare. Începe, astfel, formarea auto-controlului, o abilitate critica in dezvoltarea capacitații sale de adaptare. Acest proces de individualizare este adesea dificil si, pentru o perioada, poate exista accentuarea comportamentelor opoziționiste ale copilului.

-Jocul copilului nu mai este doar explorator, ci capata sens si mai ales continut simbolic. Astfel, copilul începe sa se joace “de-a…”, pretinzând ca obiectele sau jucăriile folosite sunt altceva, atribuind însușiri imaginare jucăriilor sau prefăcându-se (ex: se preface ca da de mâncare papusii). In plus, copilul devine din ce in ce mai interesat de interactiunea cu alți copii, facandu-i plăcere sa se joace alături de aceștia si sa ii imite.

-Copilul începe sa capete autonomie personala: aleargă bine, isi folosește bine manutele pentru diverse activitati si isi anunta din timp nevoile fiziologice. Aceasta independenta il bucura si il face sa fie mai activ.

-Capacitatea de concentrare a atenției se imbunatateste, astfel ca micuțul începe sa aibă răbdare sa asculte poezii sau povestioare scurte in timp ce i se arata poze pe pagina. Copilul este interesat sa se uite pe carti cu poze multe si frumos colorate si sa i se explice ce vede, fiind capabil sa recunoască si sa denumească un număr mare de imagini familiare.

-Are un vocabular de minim 50 de cuvinte si le asociază cate doua in exprimare.

-Imita acțiunile adultului si repeta acțiuni pentru a stârni amuzamentul celorlalti.

-Aleargă, arunca mingea si folosește tricicleta fara pedale.

Analizând fondul cauzei se constată o netemeinicie a prezentei cereri, respectiv acordul fostului soţ din căsătorie pentru ca minorul care are ca tată de pârâtul LC, să obţină paşaportul şi să părăsească teritoriul României.

Analizând certificatul de naştere al minorului se constată că are ca tată pe LC. Paratul AN a dat o declarație autentica prin care arata ca nu este tatal minorului, Judecatorul J LM hotarand inregistrarea copilului prin rezolutie la starea civila si in consecinta s-a eliberat actul constatator al nasterii cu numele paratului L, ca tata al minorului.

Analizând sentința civila nr. 3312/2019 pronunţată de Judecătoria B cu obiect ”divort fără copii”, se constată că părtile au fost reclamanta si AN.

Fondul cauzei, respectiv dosar de fond cu nr. 4697/740/2021 cu termen de judecată la 03.11.2021 în completul C3, are ca obiect ''tăgada de paternitate” cu aceleaşi părţi, dar nu va fi analizat de prezentul complet.

În final se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanței preşedinţiale dar, mai important, acţiunea este total netemeinică. Nu se poate determina de ce un terţ (fostul soţ – pârât Ahmed Naveed ) trebuie să aibă un punct de vedere cu privire la suplinire acord parental la obținere pașaport şi călătoria minorului LCR în Franţa, raportat la faptul că minorul are ca tată pe pârâtul LC. Instanţa va respinge, ca inadmisibilă, acțiunea având ca obiect ,,emiterea unei ordonanțe președințiale – cerere fără obiect,,  formulata de reclamanta CMI in contradictoriu cu pârâtul LC, cu reşedinţa în Franţa, pârât care este tatăl minorului.

Instanţa va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect ,,emiterea unei ordonanțe președințiale – suplinire acord parental la obținere pașaport şi călătoria minorului LCR, formulata de reclamanta CMI,  in contradictoriu cu pârâtul AN.  ”

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelanta reclamantă CMI, solicitând  admiterea apelului, schimbarea in totalitate a sentinţei apelate ,in sensul admiterii cererii având ca obiect suplinire acord parental in ce ii priveşte pe AN, la obţinerea paşaportului si călătoria minorului CR in afara tarii -în Franţa "pe calea Ordonanţei presedintiale.

A arătat că instanţa fondului eronat a hotărât "respingerea ca nefondata excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate de parat" întrucât in cauza niciunul dintre paraţi nu a invocat nicio excepţie, ba mai mult procedura cu paraţii nu a fost îndeplinita.

-faţă de cronologia arata de judecătorul de permanenta cu privire la înregistrarea cererii si termenele de judecata, arătam ca după înregistrarea cererii înainte cu doua zile fata de termenul fixat, prin nota telefonica avocatul a fost înştiinţat sa se prezinte la ora 9 pe in fata instanţei de judecata, data la care completul Cll-permanenţă a schimbat ceea ce a dispus judecătorul titular din judecare fără citare paraţi dispunând citarea acestora si stabilind termen in vederea, citării 14.10.2021.

La termenul din 14.10.2021, acelaşi complet a schimbat din nou cadrul procesual dispunând judecarea fără citarea paraţilor fixând termen de judecata la 27.10.2021 cand se vor administra probe situaţie reţinuta in încheierea de şedinţa .

Procedând astfel, instanţa nu a avut in vedere caracterul urgent si de judecare cu precădere a acţiunii-Ordonanţa Presedintiala si nici nu a avut in vedere interesul superior al copilului statuat de legea speciala, de prevederile CEDO si legislaţia civila română.

Motivarea ca certificatul de naştere al minorului Nare ca tata pe pârâtul LC si ca pârâtul AN este tert (fostul soţ) si ca nu trebuie sa aiba un punct de vedere cu privire la copil, este total nejegala si netemeinica întrucât:

Copilul s-a născut in timpul căsătoriei cu AN asa incât acesta este tatăl copilului din căsătorie.

Înscrisurile eliberate in Spania nu sunt avute in vedere in România astfel ca s-a eliberat un certificat de naştere provizoriu,in temeiul art. 414 alin.l si art.449 din Legea 287/2009 privind cod civil republicata cu modificările ulter. Pe numele A, tata figurând cel din căsătorie AN.

Mai mult analizând hotărârea de Divorţ intre AN si AMI, se observa fără echivoc ca, minorul s-a născut înlăuntrul căsătoriei acestora (16.01.2019 naşterea si 20.06.2019 pronunţarea hotărârii de divorţ).

 Pe rolul instanţei se afla si acţiunea ce priveşte stabilirea filiaţiei fata de tata a minorului fiind tăgăduita paternitatea paratului AN. Fata de situaţia descrisă, raportat la prevederile art.18 alin.2 din Legea 272/2004 :" deplasarea copiilor in tara si in străinătate se realizează cu înştiinţarea si acordul ambilor părinţi, orice neînţelegeri intre părinţi cu privire la exprimarea acestui acord se soluţionează de către instanţa judecătoreasca iar conform prevederilor art.30 alin.l lit.b din Legea 248/2005, minorilor li se permite ieşirea din tara , numai daca sunt însoţiţi de către o persoana majora, si, in situaţia in care călătoreşte cu unul dintre părinţi, numai daca părintele însoţitor, prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care sa rezulte acordul, sau cu privire la efectuarea călătoriei in statul sau statele de destinaţie ,precum si cu privire la perioada acesteia.

Întrucât tatăl copilului din căsătorie nu este de găsit, este evident că justificarea urgentei apare din necesitatea liberei circulaţii a minorilor, prevăzută de Legea specială, având in vedere interesul superior al copilului prevăzut si In codul civil.

Cu privire la cea de a doua condiţie, de a dispune măsuri provizorii, este îndeplinită întrucât a solicitat aceasta măsura pe o perioada limitata de timp, respectiv până la pronunţarea unei hotărâri in dosarul 4697/740/2021, având ca obiect constatare paternitate, exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor.

In ceea ce priveşte aparenta dreptului, în temeiul prevederilor art. 483 cod civil, autoritatea părinteasca este definite ca fiind ansamblul drepturilor si obligaţiilor care privesc persoana si bunurile copilului, iar atunci când exista neînţelegeri intre părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea acestor obligaţii părinteşti, instant de tutela hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. .

Astfel, reclamanta este îndreptăţită să solicite încuviinţarea de a călători cu minorul in virtutea faptului că, pârâtul, tatăl din căsătorie nu este de găsit, de la naşterea copilului nefiind interesat de acesta .

În drept apelul este întemeiat pe art. 466 şi urm. Cod de Procedura Civilă, art.480 şi 482 Cod procedură civilă.

Verificând în limitele cererii de apel şi a apărărilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de prima instanţă, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul, va admite  apelul  declarat pentru considerentele care vor succede:

Conform certificatului de naștere seria N11, nr.913742 emis de Primăria Comunei M, jud.T, la data de -, părinții minorului ACR sunt: AN și AMI.

Subsecvent sentinței civile nr.3312/2019 a Judecătoriei B, căsătoria dintre AN și AMI a fost desfăcută, iar AMI a revenit la numele de familie purtat anterior, acela de C.

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. 1 din Codul de procedură civilă „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Aşadar, procedura specială a ordonanţei preşedinţiale presupune, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, îndeplinirea cumulativă a trei condiţii, respectiv, existenţa urgenţei în luarea măsurii cerute (păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere sau paguba iminentă ce nu s-ar putea repara), aspect ce trebuie să rezulte din fapte concrete, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, precum şi neprejudecarea fondului.

Analizând condiţiile de admisibilitate anterior enunţate, prin prisma materialului probator administrat în cauză şi în funcţie de temeiurile de drept invocate în cerere, instanţa constată că acestea sunt îndeplinite în cauza de faţă.

Astfel, în ceea ce priveşte existenţa urgenţei în luarea măsurii cerute, aceasta derivă din necesitatea de a reglementa situaţia juridică a minorului, în interesul său, într-un interval cât mai scurt.

Urgenţa derivă, de asemenea, şi din necesitatea de a asigura un echilibru şi o stabilitate relaţiilor de familie ale minorului, şi a unui climat familial stabil, aspecte deosebit de importante pentru dezvoltarea psihică a copilului, pe fondul unei lipse de coeziune emoţională şi familială între părinţii acestuia, indicați în certificatul de naștere, dovedite de materialul probator aflat la dosar.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie prevăzută de textul de lege precitat, şi anume vremelnicia măsurii, instanţa reţine că potrivit solicitărilor efective ale reclamantei şi înscrisurilor de la dosar, obiectul prezentei cauze vizează suplinirea acordului numai până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.4697/740/2021.

Aşadar, condiţia vremelniciei cerută de textul de lege precitat este îndeplinită, reclamanta urmărind prin prezenta cerere luarea unor măsuri provizorii, pe perioadă determinată şi numai pentru anul în curs.

Referitor la condiţia neprejudecării fondului, instanţa a reţinut că judecătorul nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părţi, dar pentru a se evita pronunţarea unei soluţii arbitrare, acesta va face un examen sumar, „pipăind fondul”, pentru a se vedea de partea cui este aparenţa drepturilor pretinse, respectiv cuantificarea împrejurărilor care să justifice stabilirea interesului superior al minorului în desfăşurarea vieţii cotidiene.

Faţă de considerentele anterior reţinute, instanţa apreciază că cererea de ordonanţă preşedinţială formulată pe cale principală admisibilă.

În ceea ce priveşte suplinirea acordului pârâtului AN pentru deplasarea minorului în străinătate împreună cu mama sa, reclamanta din prezenta cauză, instanţa reţine că în conformitate cu prevederile art.31, alin.3 din Legea nr.248/2005, ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.

În situația de față, instanța reține că minorul este în îngrijirea mamei sale și a pârâtului LC. În condițiile lipsei implicării tatălui prevăzut în certificatul de naștere, AN, în viața copilului, instanța reține că este în interesul superior al minorului să călătorească alături de mama sa, în Franța, unde aceasta din urmă locuiește.

În egală măsură, din probatoriul administrat în cauză rezultă că minorul va beneficia de condiții locative bune la mama sa, iar rămânerea minorului pe teritoriul României, fără prezența mamei sale, nu ar fi benefică pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Pentru aceste motive, va admite apelul, va schimba sentința apelată, în sensul că va suplini acordul pârâtului AN pentru obţinerea paşaportului minorului ACR şi pentru deplasarea minorului ACR în afara ţării, alături de mama sa, apelanta CMI până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.4697/740/2021.

Domenii speta

Spete similare