Condiţia existenţei unui interes în cazul comunicării actelor din dosarul de executare şi către alte persoane

Art.53, alin.3 din Legea nr.188/2000 permite comunicarea actelor din dosarul de executare şi către alte persoane, străine de dosar, însă impune condiţia existenţei unui interes pe care partea este ţinută să îl probeze în concret, la momentul formulării solicitării.

Prin sentinţa civilă nr. 181 din data de 8 februarie 2022, Judecătoria  A a  respins cererea având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc, privind pe petentul SSCA şi intimatul B.E.J. RFAM, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în fapt, prin adresa expediată către Biroul Executorului Judecătoresc RFAM la data de 16.08.2021, de către reclamantul SSCA, aceasta a solicitat executorului judecătoresc ca în temeiul dispozițiilor art. 53, alin.3 din Legea nr.188/2000 să îi trimită o copie integrală a dosarului de executare nr. 199/2020, aflat pe rolul acestuia. Reclamantul a precizat că aceasta are interes pentru a solicita copia dosarului de executare, având în vedere că acesta urmează să dobândească dreptul de proprietate privata asupra imobilului situat la adresa din B, -, in prezent fiind titularului promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, care se afla in proximitatea imediata a terenului de pe str. -, unde se afla in curs de edificare o construcţie pentru care nu a fost emisa autorizaţie de construire, imobilul ce are deja construite 8 etaje. Conform extrasului CF din 03.08.2021 cu privire la imobilul de pe str. - acesta este deţinut in proprietate de către RG si RD dobândit in urma adjudecării in cadrul vânzării la licitaţie.

A mai arătat reclamantul că prin comunicarea dosarului de executare nr. 199/2020 i se vor înlesni demersurile către autorităţile competente in vederea verificării si sancţionării ilegalităţii comise de actualii proprietari ai imobilului de pe str. -. Orice construcţie produce efecte asupra pânzei freatice, asupra fundaţiei imobilului învecinat, asupra structurii de rezistenta, asupra ferestrei de lumina si orice alte limitări ale dreptului de proprietate privata a vecinului. Intrucât exista posibilitatea creării unui prejudiciu iminent atât reclamantului cat si persoanelor din jur si mediului înconjurător, interesul soluţionării prezentei acţiuni este o problema de ordin general.

Prin adresa expediată către reclamant la data de 27.09.2021 Biroul Executorului Judecătoresc RFAM a comunicat reclamantului faptul că nu este parte in dosarul execuţional nr. 199/2020, si neavând calitatea de parte nu i se pot pune la dispoziție actele de executare silită și implicit, nici copia dosarului de executare, având în vedere ca in aceste condiţii vor fi încălcate prevederile GDPR.

În drept, potrivit art. 56, alin.1 din Legea nr.188/2000, ,,Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. b) - i) se motivează, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului”.

Potrivit art. 56, alin.2 din același act normativ, ,,În cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. (1), partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc”.

Potrivit dispozițiilor art. 53, alin.3 din Legea nr.188/2000, ,, (3) La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifică un interes".

Conform art. 646, alin.1 C.proc.civilă, ,, Creditorul și debitorul au dreptul să asiste, personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare și să obțină adeverințe și copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecătoresc, pe cheltuiala părții interesate, iar atunci când se consideră vătămați în drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silită însăși, în termenele și condițiile prevăzute de lege. Acest drept îl au și alte persoane care justifică un interes ocrotit de lege".

Rezultă așadar din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53, alin.3 din Legea nr.188/2000 și a art. 646, alin.1 C.proc.civilă faptul că orice persoană care justifică un interes are dreptul de a lua cunoștință de actele dosarului de executare de a obține copii de pe aceste acte, iar executorul judecătoresc are obligația corelativă de a elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.

Prin urmare, pentru a obține o copie de pe actele dosarului de executare nr. 199/2020, aflat pe rolul Biroul Executorului Judecătoresc RFAM reclamantul nu trebuie să aibă în mod obligatoriu calitatea de parte în acest dosar, ci să justifice un interes.

Instanța apreciază că reclamantul nu justifică un interes în eliberarea unei copii integrale a dosarului de executare nr. 199/2020, întrucât deţine o serie de documente pe le poate folosi in scopul menţionat în acţiune.

Reclamantul a făcut dovada ca a avut acces la informaţii privind situaţia construcţiei ridicate pe terenul de la adresa din str. -, ataşând la dosar extras de carte funciara, actul de alipire, răspunsul Compartimentului Informare Urbanistica din cadrul Primăriei S- 1 B-in sensul ca pentru imobilul din str. - nu a fost emisa nicio autorizaţie de construire, iar o copie a sesizării reclamantului a fost comunicată si Politiei Locale S 1, extras cadastral pe ortofotoplan, publicaţia de vânzare din 12.01.2021 emisa in dosarul de executare nr. 199/2020.

În calitatea acestuia de terţ fata de executarea silita, reclamantul nu justifică un interes și nu are dreptul de a i se comunica o copie a dosarului de executare, iar refuzul Biroul Executorului Judecătoresc RFAM de a îi trimite o copie integrală a dosarului de executare este justificat, în măsura în care actele de care reclamantul doreşte să ia cunoştinţă sunt deja in posesia sa.

In acest sens, având în vedere ca motivul pentru care reclamantul doreşte eliberarea dosarului de executare îl reprezintă lipsa autorizaţiei de construire a imobilului care a făcut obiectul adjudecării, reclamantul deţine deja toate informaţiile necesare poate a lua masurile care se impun referitor la eventuale prejudicii pe care le poate crea un imobil construit fără autorizaţie.

In plus, reclamantul este titularul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare a terenului învecinat, nefăcând dovada până la pronunţarea hotărârii că ar fi perfectat actul de vânzare-cumpărare, neexistând decât o posibilitate iar nu o certitudine ca reclamantul va locui la imobilul învecinat şi va suporta prejudiciile unei construcţii fără autorizaţie.

Referitor la datele cu caracter personal invocate drept refuz de eliberare a dosarului de executare de către  executorul judecătoresc, instanţa nu le va avea în vedere ca motiv de respingere a acţiunii.

Chiar daca activitatea desfăşurată de un executor judecătoresc este una de interes public, acesta este supus legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal astfel cum rezultă în mod expres din prevederile par. 20 din preambulul Regulamentului nr. 679/2016, dispoziţii care stabilesc: “Deşi prezentul regulament se aplica, inter alia, activităţilor instanţelor si ale altor autorităţi judiciare, dreptul Uniunii sau al statelor membre ar putea sa precizeze operaţiunile si procedurile de prelucrare in ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instanţe si alte autorităţi judiciare.”

In funcţie de anumite acte/ demersuri, impuse de lege executorului judecătoresc, temeiul juridic este dat de art. 6 alin. (1) lit. c) din GDPR care stabileşte: “Prelucrarea este legală numai daca şi în măsura in care se aplica cel puţin una dintre următoarele condiţii: c) prelucrarea este necesara în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului”.

Prelucrarea se realizează prin diverse moduri, în funcţie de actele si demersurile întocmite/ întreprinse de executorul judecătoresc (ex: transmiterea către organele fiscale a unei adrese pentru comunicarea bunurilor impozabile cu care figurează înregistrat debitorul, întocmirea şi transmiterea unei adrese de înfiinţare a popririi, numirea unui expert evaluator, întocmirea publicaţilor de vânzare, organizarea de licitaţii, primirea titlurilor de creanţă de la diverşi creditori, valorificarea bunurilor şi încasarea preţului acestora, distribuirea sumelor de bani ce rezultă din urmărirea bunurilor debitorului etc.).

Faţă de cele expuse mai sus, rezultă că un executor judecătoresc are suficiente temeiuri juridice care să îi permită prelucrarea datelor cu caracter personal in cadrul unui dosar de executare silita, temeiuri care nu presupun consimţământul persoanei vizate.

Prin urmare, acest ultim aspect nu trebuie să reprezinte un motiv de refuz din partea executorului de a comunica dosarul de executare.

Pentru toate aceste considerente, instanța a respins cererea având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul petent  SSCA solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii

cererii (plângerii) introductive formulate în  dosarul  nr. 5684/740/2021;  obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că instanţa de fond a apreciat corect că invocarea "datelor cu caracter personal" ca refuz de eliberare a dosarului de executare de către executorul judecătoresc este neîntemeiată;instanţa de fond a reţinut greşit faptul că informaţiile şi documentele deţinute cu privire la imobilul de pe str. - îmi sunt suficiente în vederea efectuării unei analize şi verificări complete cu privire la imobilul care este edificat în lipsa autorizaţiei de construire, imobil care se află în vecinătatea construcţiei asupra căreia deţin dreptul de proprietate; instanţa de fond a apreciat în mod eronat că refuzul intimatului de a-mi comunica dosarul de executare este justificat pe motiv că actele de care doresc să iau cunoştinţă sunt în posesia mea.

1. În primul rând, învederează că a finalizat procesul de achiziţionare a imobilului învecinat cu cel de pe str. -, astfel încât este proprietarul construcţiilor şi a terenului aferent situat în B, str. - (Anexa 1 - extrasul de carte funciară doveditor al dreptului de proprietate).

Imobilul de pe str. - a rezultat din alipirea imobilelor de pe str. - şi str. - (Anexa 2 - actul de alipire). Actul de alipire şi extrasul cadastral de ortofotoplan ataşat cererii introductive sunt în măsură să dovedească vecinătatea dintre imobilul situat pe str. - şi imobilul proprietatea subsemnatului.

2. În acelaşi timp înţelege să aducă la cunoştinţa instanţei următoarele informaţii noi cu privire la imobilul de pe str. -, informaţii necunoscute la data introducerii cererii introductive:

La data de 10.01.2022, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S 1 a intabulat contrar prevederilor legale în vigoare imobilul-construcţie de pe str. -, imobil pentru care nu a fost emisă nici autorizaţie de construire, nici certificat de atestare a edificării construcţiei.

Dispoziţiile legale încălcate de către BCPI S 1:

Art. 37 (alin 5 şi 6) din Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construire:

"Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate."

" Dreptul  de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, sau, după caz, a unei adeverinţe/unui certificat de atestare a edificării construcţiei. în cazul construcţiilor pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire, iar împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor, certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei va fi emis/emisă în baza unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcţii, inclusiv eu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situaţia actuală a construcţiilor si respectarea dispoziţiilor în materie si a unei documentaţii cadastrale. În situaţia în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale fi a celor relative la încadrarea în reglementările de urbanism nu se eliberează certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei. "

Din interpretarea textelor legale de mai sus, rezultă următoarele:

REGULA: Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscriu în cartea funciară în baza certificatului de atestare care confirmă că edificarea s-a efectuat în conformitate cu autorizaţia de construire (ipoteză pentru situaţia in care a fost emisă autorizaţia de construire).

EXCEPŢIA: Dreptul de proprietate asupra construcţiilor pentru care nu au fost emise autorizaţii de construire se pot înscrie în cartea funciară numai în baza certificatului de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei va fi emis/emisă în baza unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcţii.

A ataşat extrasul de carte funciară (Anexa 3) cu privire la imobilul de pe str. - din care rezultă că acesta a fost intabulat în lipsa unui astfel de certificat de atestare a edificării construcţiei.

3. Edificarea fără autorizaţie de construire a imobilului de pe str. - este un fapt notoriu. Având în vedere că imobilul  său se află în imediata vecinătate, consideră relevant de a menţiona, în primul rând, riscurile la care se expune (şi întreaga comunitate)

Anterior emiterii autorizaţiei de construire, cel care intenţionează să edifice trebuie să dovedească faptul că viitoarea construcţie va respecta cerinţele privind calitatea lucrărilor si exigentele privind securitatea la incendiu, protecţia mediului etc.

În conformitate cu art. 5(1) din Legea 50/1991:

"Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicită de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în domeniu înaintea depunerii

documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru:

a)asigurarea şi racordarea/branşarea la infrastructura edilitara, în condiţiile impuse de caracteristicile şi amplasamentul reţelelor de distribuţie/transport energetic din zona de amplasament}

b)racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;

c)securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei;

d)cerinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale."

 În concluzie  prin reglementarea dispoziţiei legale de mai sus, raţiunea legiutorulni a fost de a proteja valorile fundamentale, ca: viaţa şi sănătatea oamenilor, mediul înconjurător etc.

Or, lipsa emiterii autorizaţiei de construire implică şi lipsa asigurării respectării cerinţelor fundamentale de mai sus. Pe cale de consecinţă, atât lui, cât şi întregii comunităţi, le este periclitată sănătatea, viata si integritatea fizică

Inspectoratul regional  pentru situaţii de  urgenţă  "DS B-I a comunicat faptul că nu este emis vreun aviz privind securitatea la incendiu pentru imobilul de pe str. - (Anexa 4 - adresă emisă de ISUBIF),

În concluzie, nu sunt respectate  dispoziţiile legale privind calitatea în construcţii, şi anume:

Art. 1 din Legea 10/1991 "Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor. "

Art. 2 din Legea 10/1991 "Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui

domeniu de activitate. "

Art. 5(1) din Legea 10/1991 "Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile:

a)rezistenţă mecanică şi stabilitate;

b)securitate la incendiu;

c)igienă, sănătate şi mediu înconjurător;

d)siguranţă şi accesibilitate în exploatare;

e)protecţie împotriva zgomotului;

f)economie de energie şi izolare termică;

g)utilizare sustenabilă a resurselor naturale."

Pe cale de consecinţă imobilul său  se află în imediata vecinătate a unui imobil având regimul de înălţime S+P+8E, imobil pentru care nu a fost emisă autorizaţia de construire; imobilul său se află în imediata vecinătate a unui imobil pentru care nu a fost emis avizul de securitate la incendiu; imobilul său se află în imediata vecinătate a unui imobil pentru care nu sunt întrunite condiţiile Imperative cu privire la calitatea în construcţii;  imobilul său se află în imediata vecinătate a unui imobil care a fost intabulat contrar prevederilor legale.

Intervenţia autorităţilor statului în vederea efectuării demersurilor pentru radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcţiei de pe str. - este puţin spus necesară având în vedere faptul că odată intabulată construcţia, aceasta va fi dată în exploatare, astfel încât atât cei care vor locui în apartamentele amenajate, cât şi proprietarii imobilelor învecinate sunt supuşi unor pericole reale şi majore cauzate de neîndeplinirea cerinţelor obligatorii privind calitatea în construcţii.

Pentru ca autorităţile statului să intervină, este necesar ca acestea să fie sesizate şi să le fie prezentată atât întreaga situaţie, cât şi întreaga documentaţie cu privire la imobilul în cauză.

Or, el nu deţine cele mal importante acte în vederea identificării situaţiei juridice a imobilului, şi anume:

-actul de proprietate;

-raportul de expertiză care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de adjudecare al imobilului de pe str. -.

Raportul de expertiză, în mod obligatoriu, trebuie să conţină date despre situaţia juridică a imobilului, implicit şi despre faptul dacă este edificat cu sau fără autorizaţia de construire. Cert este faptul că intimatul, în cuprinsul publicaţiei de vânzare ataşate cererii introductive, a omis (intenţionat sau nu) să insereze menţiunea "imobil edificat în lipsa autorizaţiei de construire".

Prin urmare, are suspiciuni rezonabile că şi în cuprinsul actului de proprietate (procesul-verbal de adjudecare) nu este inclusă menţiunea "în lipsa autorizaţiei de construire". Or, care ar fi motivul că BCPI S 1 a intabulat imobilul, în condiţiile în care este strict interzisă înscrierea în Cartea Funciara a unui Imobil edificat nelegal (excepţia fiind reprezentată de art 37 (alin 5 şi 6) din Legea 50/1991 prezentat mai sus). Astfel, există riscul ca BCPI S 1 să fi intabulat un imobil cu privire la care nu a fost înştiinţat despre caracterul nelegal ai edificării acestuia din simplul motiv că în cuprinsul actului de adjudecare (actul de proprietate) şi a documentaţiei aferente, nu este precizată o astfel de menţiune.

Prin urmare, în lipsa dosarului de executare, se află în imposibilitate să identifice următoarele informaţii care sunt esenţiale în efectuarea demersurilor către autorităţile statului în vederea restabilirii legalităţii:

-caracterul valabil/nevalabil al actului de proprietate;

-caracterul legal/nelegal al actului de adjudecare emis de către executorul judecătoresc;

-raportul de expertiză întocmit în dosarul de executare care ar trebui să cuprindă analiza detaliată juridică şi tehnică a imobilului.

Or, informaţia potrivit căreia imobilul este edificat fără autorizaţie de construire nu poate constitui temei pentru o eventuală acţiune în anularea actului de adjudecare întocmit contrar dispoziţiilor legale în vigoare.

Având în vedere cele expuse, solicită admiterea prezentei cereri de apel.

În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În drept: art. 466 din C.proc.civ şi urm.,toate normele de drept material invocate.

Solicită judecarea cauzei în lipsă..

Verificând legalitatea sentinţei apelate, în raport de criticile formulate, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul reţine următoarele:

Apelantul critică sentinţa primei instanţe sub aspectul soluţiei de respingere a cererii sale, critică pe care Tribunalul o constată neîntemeiată.

Astfel, la momentul de faţă, apelantul este proprietarul imobilului învecinat cu imobilul ce se execută, apelantul susţinând că intenţionează să sesizeze autorităţile cu privire la împrejurarea că imobilul executat este construit fără autorizaţie şi nu respectă normele legale în materie de imobile.

În acord cu prima instanţă, Tribunalul constată că apelantul deţine suficiente date, inclusiv înscrisuri, pentru a sesiza autorităţile competente să efectueze verificări cu privire la imobilul  cu care se învecinează, nefiind, de altfel, necesar, ca apelantul să prezinte acestora înscrisurile la care face referire.

Interesul apelantului, faţă de situaţia prezentată de acesta prin cererea introductivă, cât şi prin apelul formulat, se întemeiază pe faptul că imobilul executat ar constitui un pericol pentru imobilele învecinate, nerespectând normele în materie de construcţii, şi trebuie analizat prin raportare la scopul pe care  apelantul susţine că îl urmăreşte, aspect faţă de care Tribunalul constată că apelantul deţine suficiente date pentru  a proceda la sesizarea organelor în drept a efectua verificări.

Art. 53 alin. 3 din Legea nr. 188/2000 face referire la orice persoană care justifică un interes, însă, chiar dacă textul de lege permite comunicarea actelor din dosarul de executare şi altor persoane, străine de dosar, nu numai părţilor, impune şi condiţia unui interes, pe care însă apelantul nu l-a probat.

Faţă de  cele reţinute, văzând şi art. 480 alin. 1 C.pr.civ.,  Tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul.

Domenii speta

Spete similare