Contestatie la executare. Rejudecare

Decizie 21 din 23.02.2021


Dosar nr. 884/189/2017*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIE Nr. 21/R/2021

Şedinţa publică de la 23 Februarie 2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE I......-M... P..

Judecător C.. A..

Judecător O.. A.. C...

Grefier V. M... M...

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile privind pe recurenta CASA DE AJUTOR M...... IFN, recurentul M.... A... S... şi intimatul SPITALUL  MUNICIPAL  DE  URGENŢĂ ”E.....  B......”, având ca obiect contestaţie la executare S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din 10.02.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când la solicitarea apărătorului contestatorului, pentru a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea pentru data de 17.02.2021, şi când având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 23.02.2021, când după deliberare, potrivit art. 395 Cod procedură civilă, s-a dat prezenta decizie:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 116 din 27.01.2020, Judecătoria Bârlad a admis excepţia inadmisibilităţii cererii privind recalcularea şi eşalonarea debitului, invocată de intimată.

A admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la cererea de eşalonare a plăţii debitului şi cea privind clauzele abuzive invocată de intimată.

A admis în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul M. A.-S., CNP ......... în contradictoriu cu intimata Casa de Ajutor Reciproc M.... IFN ( care a absorbit prin fuziune  Casa de Ajutor Reciproc Podul Înalt), cu sediul municipiul P......, ......jud. P..... şi cu terţul  poprit Spitalul municipal de Urgenţă ”E.. B..” cu sediul în municipiul B...., str. .......

A anulat în parte Publicaţia de vânzare imobiliară nr. ..../2012 din data de 26.01.2017 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S. I.M. în dosarul de executare silită nr. ./2012 cu privire la cuantumul debitului datorat de debitori la data de 26.01.2017, în temeiul Titlului executoriu Contract de împrumut nr. ...../30.06.2010, în sensul ca, în loc de suma de 63.141,96 lei, reprezentând împrumut, dobânda restantă, penalităţi, va fi consemnată suma de 32.198,06 lei reprezentând împrumut, dobânda restantă, penalităţi.

A compensat cheltuielile de judecată.

A obligat contestatorul să plătească intimatei 643,6 lei reprezentând cheltuieli de judecată. 

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:

Între contestatorul M. A. S. şi soţia sa M. C. I., pe de parte şi Casa de ajutor Reciproc a Salariaţilor ,,Podul Înalt", pe de altă parte, a fost încheiat Contractul de împrumut nr. .... din data de 30.06.2010 prin care, primii au primit cu împrumut suma de 125.000 lei pe un termen de 48 luni.

Pentru garantarea creditului, părţile au încheiat Contractul de garanţie imobiliară  autentificat cu nr. ........ din data de 30.06.2010 la Biroul Notarilor Publici Asociaţi I.........

Părţile au convenit, potrivit art. 3.6  din contract ca, în situaţia în care soldul faptic al împrumutului este mai mare decât soldul prevăzut în graficul de rambursare, diferenţa este considerată împrumut nerambursat la scadenţa lunară pentru care se aplică penalizări de întârziere aferentă în procentul de 0,2 5 /zi.

De asemenea, conform art. 4.1  din contract împrumutul se acordă cu o dobândă de 3%/lună care se achită astfel:

- dobânda, în avans de 3 luni la data acordării împrumutului;

- restul de dobândă împreună cu rata de împrumut.

Potrivit art. 4.2 nerambursarea împrumutului angajat la termenul stabilit în contract atrage după sine plata de împrumutat de dobânzi penalizatoare majorat cu 0,2% /zi faţă de dobânda de la pct. 4.1.

Casa de ajutor Reciproc a Salariaţilor ,,Podul Înalt” a formulat, în calitate de creditor, la data de 30.01.2012, la Biroul Executorului Judecătoresc S.. I.. M.., cerere de  executare silită a contractului de  împrumut nr. ...30.06.2012, cerere înregistrată sub nr. .../2012.

Prin Încheierea din data de 17.10.2011 pronunţată în dosarul nr. 4090/189/2011, Judecătoria Bârlad a dispus învestirea cu formulă executorie a titlului executoriu, iar prin Încheierea de la data de 08.02.2012 din dosarul nr. 553/189/2012 s-a dispus încuviinţarea executării silite pornite împotriva debitorilor M. C. I. şi M. A. S. la cererea creditoarei Casa de Ajutor Reciproc Podul Înalt IFN V...........

Ulterior acestei încheieri, la data de 17.02.2012 a fost întocmit procesul-verbal nr. ...../2010 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în sarcina debitorilor. La aceeaşi dată, a fost emisă somaţia din data de 17.02.2012 comunicată contestatorilor, prin care debitorii sunt somaţi să procedeze la achitarea creanţei de 19.975 lei reprezentând rată, dobânzi şi penalităţi plus 2584,30 lei onorariu de executare şi cheltuieli de executare.

Având în vedere că debitorii nu au achitat debitul, s-a procedat la executarea silită imobiliară a  imobilului situat în B...., str. ............ fiind întocmite  actele de executare specifice acestei proceduri. Astfel a fost emis procesul-verbal de situaţie imobiliară nr. ...../2012 din data de 21.03.2012 şi somaţia de plată nr. ...../2012 din data de 21.03.2012.

Prin procesul verbal nr. ...../2012 din data de 17.05.2012 s-a desemnat ca expertul G. V. să efectueze  expertiza tehnică  în construcţii pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie publică pentru vânzarea imobilului. A fost emisă publicaţiile de vânzare din data de 31.10.2012,  din data de 04.12.2012,  din data de 08.02.2013,  din data de 17.04.2013,  din data de 17.04.2013,  din data de 12.09.2013,  constatându-se prin procese verbale că pentru licitaţiile organizate în vederea vânzării imobilului nu s-a prezentat niciun licitator.

Prin adresa înregistrată la Biroul executorului Judecătoresc S. I. M. la data de 15.11.2013, creditoarea a solicitat fixarea unei noi licitaţii în dosarul de executare nr. ..../2012, deschis în baza contractului de împrumut nr. ..... din data de 30.06.2010, prin care  debitorii sunt obligaţi la plata sumei de 36950,90 lei reprezentând credit în valoarea de 12500 lei, dobânda restantă în valoarea de 13545 lei, dobânzi penalizatoare în valoarea de 10691 lei,  şi alte cheltuieli prilejuite cu  executarea silită de 214,90 lei

La data de 19.11.2013, executorul judecătoresc a emis Somaţia din data de 19.11.2013, prin care debitorii au fost somaţi să procedeze la achitarea creanţei de 36.950,90 lei reprezentând rată, dobânda penalităţi pus suma de 2584,30 lei onorariu de executare şi cheltuieli de executare, pus 660 taxa CF şi onorariu expertiză.

La data de 26.01.2017 a fost întocmită publicaţia de vânzare imobiliară nr. ../2012,  în cuprinsul căreia a fost consemnat faptul că debitorii M. C. I. şi M. A. S. datorează suma de 70.370,26 lei compusă din 63.141,96 lei reprezentând împrumut, dobândă restantă, penalităţi, 2.584,30 lei onorariu executare şi cheltuieli de executare, 660 lei taxa CF şi onorariu expertiză, 3.984 lei cheltuieli de judecată conform Deciziei civile nr. 81/R/19.10.2016 pronunţată de tribunalul Vaslui în dosarul nr.  4720/189/2015, la stăruinţa creditoarei Casa de ajutor Reciproc a Salariaţilor ,,Podul Înalt”, astfel că s-a pornit la urmărirea silită a imobilului situat în mun. B..., str. ............ Preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit la suma 90.750 lei.

Contestatorul a solicitat prin prezenta contestaţie să se dispună recalcularea debitului datorat către creditoare prin aplicarea sentinţa civilă nr. 1255/2015 din 13 mai 2015 pronunţată în dosarul  1996/189/2014 si eşalonarea plăţii debitului pe care îl datorează pe o perioada de 6 luni.

În raport de aceste cereri, intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii privind recalcularea şi eşalonarea debitului,  precum şi excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la cererea de eşalonare a plăţii debitului şi cea privind clauzele abuzive invocată de intimată.

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ, excepţiile invocate, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art. 399 C. proc. civ (1) Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

(2^1) De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

(3) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Faţă de aceste dispoziţii legale cererea formulată de contestator de recalculare şi eşalonare a debitului a fost inadmisibilă pe cale contestaţiei la executare, urmând astfel a admite excepţia inadmisibilităţii.

 Autoritatea de lucru judecat (res indicata pro veritate habetur) este reglementată de art. 430 C.pr.civilă ca o excepţie de fond, peremptorie şi absolută.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie să existe triplă identitate: de părţi, de obiect şi de cauză. Din caracterele puterii de lucru judecat – exclusivitatea, incontestabilitatea, executorialitatea şi obligativitatea rezultând că un nou proces între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză nu mai este posibil.

Prin Decizia civila nr. 81/R/2016 pronunţată de Tribunalul Vaslui la data de 19.10.2016 în dosarul nr. 4720/189/2015 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de eşalonare  a debitului formulată de M. A. S. în contradictoriu cu intimata CASA DE AJUTOR RECIPROC „PODUL ÎNALT” V......., reţinând că, în lipsa acordului creditoarei, instanţa nu are temei juridic pentru a admite eşalonarea creanţei urmărite. Potrivit art. 371 ind. 4 CPC numai ca urmare a convenţiei dintre părţile din executarea silite plata obligaţiei se poate face în alt mod admis de lege. În lipsa acordului creditoarei pentru eşalonarea creanţei, nu s-a putut admite cererea debitorului.

Instanţa a reţinut că în cauza dedusă judecăţii este dată tripla identitate, astfel încât a  admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la cererea de eşalonare a plăţii debitului.

Aceleaşi concluzii şi cu privire la autoritatea de lucru judecat privind clauzele abuzive invocată de intimată, instanţa reţinând că există identitate de părţi, obiect şi cauză în raport de Sentinţa civilă nr. 1255/2015 pronunţată de Judecătoria Bârlad la data de 13.05.2015 .

Pe fondul cauzei, în raport de Decizia civilă nr. 53/R/2018 pronunţată de Tribunalul Vaslui la data de 31.10.2018, pentru justa soluţionare a cauzei şi pentru a analiza publicaţia de vânzare imobiliară ......./212 din data de 26.01.2017 întocmită în Dosarul de executare nr. ....../2012 în raport de motivele invocate privind sumele poprite, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea contabilitate.

Prin Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea contabilitate întocmit şi depus la dosarul cauzei de expert I. N. la data de 04.07.2019 (f. 43-58), astfel cum a fost precizat prin răspunsul la obiecţiuni depus la data de 04.11.2019 (f. 104-117) se concluzionează că debitului datorat de debitori la data de 26.01.2017 în temeiul Titlului executoriu Contract de împrumut nr. 39/30.06.2010 la data de 26.01.2017, data emiterii Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. .../2012 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M. în dosarul de executare silită nr. ......2012 este de 32.198,06 lei reprezentând împrumut, dobânda restantă, penalităţi. Se subliniază că la stabilirea acestor sume nu au fost avute în vedere plăţile efectuate de debitori după data de 26.01.2017.

Instanţa a în temeiul art. 330 C. proc. civ. a apreciat că raportul de expertiză este util pentru justa soluţionare a cauzei, reţinând în soluţionarea cauzei concluziile expertului, acesta a avut în vedere la calculul sumelor datorate sumele executate prin poprire pe parcursul executării silite până la emiterea publicaţiei de vânzare.

Instanţa a apreciat ca neîntemeiate susţinerile creditoarei cu privire la imputaţia plăţii şi aplicabilitatea dispoziţiilor statutului Casei de Ajutor Reciproc a Salariaţilor „Podul Înalt”.  Prevederile statutare sunt dispoziţii care privesc organizarea intimatei şi raporturile dintre membrii acestei instituţii, dar nu pot fi aplicabile în raport de persoanele împrumutate în condiţiile în care aceste dispoziţii nu au fost transpuse în cuprinsul contractelor încheiate. 

Faţă de aceste motive, a admis în parte contestaţia la executare, formulată de contestatorul M. A.-S. şi a dispus anularea în parte a Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. ../2012 din data de 26.01.2017 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M. în dosarul de executare silită nr. 131/2012 cu privire la cuantumul debitului datorat de debitori la data de 26.01.2017, în temeiul Titlului executoriu Contract de împrumut nr. 39/30.06.2010, în sensul ca, în loc de suma de 63.141,96 lei, reprezentând împrumut, dobânda restantă, penalităţi, urmând a fi consemnată suma de 32.198,06 lei reprezentând împrumut, dobânda restantă, penalităţi.

Ambele părţi au efectuat cheltuieli de judecată, contestatorul în suma totală de 2112,8 lei, iar intimata în suma de 3400 lei, astfel că, în raport de soluţia de admitere în parte a contestaţiei şi de dispoziţiile art. 453 c. proc. civ. s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate.

Contestaţia a fost legal timbrată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata CASA DE AJUTOR M...... IFN pe care o critică pentru următoarele motive:

Consideră că sentinţa atacată este nelegală deoarece instanţa de fond nu a analizat toate aspectele legale invocate în prezenta cauză.

Arată că între aceasta şi contestatori au existat mai multe dosare având ca obiect contestaţie la executare şi constatare nulitate contract de împrumut, respectiv anularea clauzelor abuzive reprezentând dobândă şi penalităţi de întârziere:

- Dosar nr. 5835/189/2013- contestaţie la executare; a fost soluţionat prin respingerea contestaţiei;

- Dosar nr. 1996/189/2014- anulare act;

- Dosar nr. 1587/189/2015- contestaţie la executare- anulată ca netimbrat;

- Dosar nr. 3206/189/2015- contestaţie la executare- anulata ca netimbrată;

- Dosar nr. 4720/189/2015- contestaţie la executare respinsă prin Decizia civilă nr. 81/R/2016 a Tribunalului Vaslui.

Obiectul contestaţiilor la executare l-au reprezentat tot actele de executare din dosar nr. 131/2012 şi tot în ceea ce priveşte modul de calcul al sumelor achitate de contestatori.

În raport de decizia Tribunalului Vaslui, apreciază că în prezenta cauza trebuie analizată publicaţia de vânzare din data de 26.01.2017 în raport de motivele invocate de contestatori privind sumele poprite, fără a recalcula debitul în raport de sentinţa civilă nr. 1255/13.05.2015.

Pentru a se analiza motivele invocate de contestatori a fost administrată proba cu expertiza contabilă, care însă nu are nicio relevanţă în prezenta cauză.

În cadrul acestei expertize, expertul nu a avut în vedere faptul că, debitorii au achitat în 5 ani (2010-2015) doar 3 sume de bani: una de 500 de lei- 30.05.2011, una de 1000 de lei-30.05.2011, una de 2000 de lei- 23.04.2012, deşi contractul prevedea achitarea unor rate lunare. Precizează că nu a calculat penalităţile care au fost calculate conform contractului pentru acest interval de timp, iar câţiva ani mai târziu s-au reţinut sume de bani prin poprire, alt aspect care nu este relevat de expertul contabil.

Aşa cum a precizat în obiectiunile la raport, expertul nu a precizat niciun temei legal pentru modul în care a efectuat calculele. Acesta a operat toate plăţile efectuate de debitori mai întâi din suma împrumutată şi după lichidarea împrumutului a mers pe dobândă deşi nu exista şi nici nu indică vreo dispoziţie legală, nici statutară şi nici contractuală în acest sens, nici în răspunsul la obiectiuni.

Expertul la pag. 5 din raport face menţiunea că, "în contract nu este stipulată ordinea stingerii obligaţiilor", dar în contract la art. 6.1 este menţionat faptul că, "să restituie împrumutul şi dobânzile calculate la termenele convenite, conf. anexei" (adică graficul de rambursare pe care 1-a primit la data acordării împrumutului).

Art. 1112 Vechiul Cod civil, stabileşte faptul că imputaţia plăţii este făcută de creditor (dacă debitorul nu stipulează altceva), specificând pe chitanţa liberatorie ce datorie s-a stins. Pe toate chitanţele emise de creditoare şi de actele emise de executorul judecătoresc este menţionată suma achitată şi ce reprezintă.

Mai mult, contractul a fost încheiat în calitate de membru CAR, membru care se supune în mod obligatoriu şi dispoziţiilor statutare privind imputaţia plăţii.

Conform acestora sumele de bani se repartizau: 1. încasarea taxelor poştale, cheltuieli de judecată, de executare, 2. încasarea dobânzilor penalizatoare, 3. încasarea dobânzilor, 4. Încasarea ratei scadente din credit.

Precizează că orice instituţie financiară are acest mod de calcul şi de imputaţie a plăţii, în alte condiţii debitorii nu şi-ar mai achita împrumuturile.

Expertul a calculat dobânda la sold, deşi articolul din contract privind modul de calcul al dobânzii îşi produce efectele nefiind anulat: dobânda se calculează în conformitate cu dispoziţiile art. 4.1, 5.1 din contract şi a graficului de rambursare la capitalul împrumutat şi nu la soldul restant.

Arată că în decizia Tribunalului Neamţ se face clar menţiunea că, nu se va pune în discuţie recalcularea debitului în raport de sentinţa civilă nr. 1255/13.05.2015.

Deoarece expertul a operat pe suma împrumutată mai întâi toate sumele încasate a denaturat tot calculul aferent dobânzii şi penalităţilor.

La pag. 5 din raport, chitanţa 123619/30.06.2010 pe numele M. C. în valoare de 1800 lei este compusă din: 50 lei aport (taxa de înscriere ca membru, orice membru nou care se înscrie la CAR trebuie să plătească o taxă de înscriere), 625 lei fond social tradiţional aferent împrumutului, 1125 lei dobânda în avans pentru 3 luni conform art. 4.1 din contract.

Cu chitanţa 123620/30.06.2010 pe numele M. S. s-a încasat suma de 60 lei care este compusă din 50 lei taxa de înscriere ca membru şi 10 lei la fondul social.

Din totalul celor două chitanţe (1860 lei) expertul, a scăzut doar fondul social în valoare de 625 lei şi diferenţa de 1235 lei a scăzut-o din suma împrumutată, ceea ce este total greşit deoarece dobânda în avans aferenta primelor 3 luni este menţionată în contract la art. 4.1, iar suma de 50 lei aport pentru dna. şi 50 pentru dl. plus 10 lei la fond pt. dl., nu se calculează la plăţi pe suma împrumutată deoarece aceste sume se datorează în calitate de membru CAR, indiferent daca se încheie sau nu un contract de împrumut.

Având în vedere aspectele de fapt şi de drept invocate, actele de executare a căror anulare se solicită prin contestaţie au fost legal întocmite, fapt care o îndreptăţesc să solicite, în condiţiile din petit, admiterea prezentului recurs, casarea sentinţei recurate, rejudecarea cauzei şi respingerea contestaţiei la executare formulată împotriva publicaţiei de vânzare imobiliara nr. 131/2012 din data de 26.01.2017 ca fiind neîntemeiată.

În dovedire, solicită administrarea probei cu înscrisuri şi expertiza contabilă.

În drept, invocă dispoziţiile art. 402 V. C. pr. civ. şi art. 274 V. C. pr. civ.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs contestatorul M. A. SORIN pe care o critică pentru următoarele motive:

Apreciază că în mod greşit prima instanţă a anulat în parte Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 131/2012 din data de 26.01.2017, în condiţiile în care se constată clar că suma executată nu este una corectă, fiind un abuz modul de calcul, precum şi valoarea pusă în executare.

Având în vedere că prin expertiză s-a stabilit clar şi corect un debit care era datorat, în mod corect trebuia să se dispună anularea publicaţiei de vânzare şi nu anularea în parte.

Precizează că instanţa s-a pronunţat pe ce nu s-a cerut şi pe ce era deja stabilit prin  decizia civilă nr. 53/R/2018 care a trimis spre rejudecare cauza doar pentru verificarea legalităţii emiterii Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. 131/2012 din data de 26.01.2017.

Astfel, pe inadmisibilitatea recalculării debitului, autorităţii de lucru judecat, deja acestea au fost soluţionate de Tribunalul Vaslui.

Apreciază că în mod greşit instanţa a dispus şi compensarea cheltuielilor în condiţiile în care contestaţia a fost admisă, chiar şi în parte.

Faţă de aceste aspecte, solicită să se dispună admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se admită cererea aşa cum a fost trimisă spre rejudecare, în sensul de a dispune anularea Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. ../2012 din data de 26.01.2017.

În drept, invocă dispoziţiile art. 299 şi următoarele CPC, art. 399 şi următoarele CPC.

Intimatul SPITALUL  MUNICIPAL  DE  URGENŢĂ ”E.....  B...., legal citat, nu a formulat întâmpinare.

În recurs a fost administrată proba cu acte şi cu un supliment la raportul de expertiză în contabilitate de către expertul I... N.......

Analizând sentinţa recurată în raport de motivele de recurs şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar constată că recursul formulat de Casa de Ajutor Reciproc M.... IFN este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Faţă de limitele trimiterii spre rejudecare stabilite prin decizia nr. 53 din 31.10.2018 a Tribunalului Vaslui, se constată că obiectul prezentei contestaţiei este verificarea legalităţii publicaţiei de vânzare nr..... din 26.01.2017 emise în dosarul de executare  cu nr. 131/2012 al Biroului executorului judecătoresc S. I. M..

În acest dosar de executare titlul executoriu constă în contractul de împrumut nr. .. din data de 30.06.2010 prin care contestatorul M. A. S. şi soţia sa M. C. Io. au primit cu împrumut suma de 125.000 lei pe un termen de 48 luni  de la intimata Casa de Ajutor Reciproc a Salariaţilor ,,Podul Înalt”. 

Pentru garantarea creditului, părţile au încheiat contractul de garanţie imobiliară  autentificat cu nr. 1309 din data de 30.06.2010.

 Casa de ajutor Reciproc a Salariaţilor ,,Podul Înalt” a formulat, în calitate de creditor, la data de 30.01.2012, la Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M., cerere de  executare silită a contractului de  împrumut nr. ..../30.06.2012, cerere înregistrată sub nr. ..../2012.

La data de 26.01.2017 a fost întocmită publicaţia de vânzare imobiliară nr. ..../2012,  în cuprinsul căreia a fost consemnat faptul că debitorii M.... C. I. şi M. A. S. datorează suma de 70.370,26 lei compusă din 63.141,96 lei reprezentând împrumut, dobândă restantă, penalităţi, 2.584,30 lei onorariu executare şi cheltuieli de executare, 660 lei taxa CF şi onorariu expertiză, 3.984 lei cheltuieli de judecată conform Deciziei civile nr. 81/R/19.10.2016 pronunţată de Tribunalul Vaslui,  pentru urmărirea silită a imobilului situat în mun. B....., str. ........... Preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit la suma 90.750 lei.

În rejudecare s-a efectuat un raport de expertiză contabilă care a stabilit că debitorii datorau la data de 26.01.2017 debitul de 32.198, 06 lei.

Motivul de recurs privind nerespectarea regulilor privind imputaţia plăţii din Codul civil este întemeiat.

În recurs s-a întocmit un supliment la raportul de expertiză prin care i s-a stabilit expertului să calculeze debitul rămas,  potrivit dispoziţiilor din vechiul Cod civil pentru plăţile benevole şi executare silită, pe vechiul Cod civil şi pe noul Cod civil, respectiv faţă de dispoziţiile art. 1110 şi următoarele din vechiul Cod civil şi art. 1506 şi următoarele din Legea nr. 287/2009.

Potrivit dispoziţiilor incidente imputaţia plăţii se realizează după regula: mai întâi se are în vedere acordul părţilor asupra a ceea se impută, în cazul inexistenţei acordului se are în vedere voinţa debitorului (potrivit principiilor plata se impută asupra accesoriilor- dobândă şi penalităţi şi ulterior asupra capitalului) şi, în cazul neexprimării voinţei debitorului, se are în vedere voinţa creditorului, şi după regula: se impută mai întâi cheltuielile de judecată, cheltuielile de executare, rată, dobândă, penalităţi, în ordinea cronologică, şi în final asupra capitalului.

Expertul a refăcut imputaţia plăţii şi a reţinut că debitorii au făcut plăţile benevole în  30.06.2010, 30.05.2011 şi 23.04.2012 şi sumele încasate în executare silită.

Expertul a stabilit că la momentul emiterii publicaţiei de vânzare din 26.01.2017 suma neachitată de debitori este de 56.097,12 lei compusă din: 4.319 lei împrumut, 21.683,38 dobândă curentă de 3% pe lună, dobândă penalizatoare de 30.094,74 lei, (calculată în procent  0, 2% /zi întârziere).

Instanţa va reţine că debitorii nu datorează penalitatea de 0, 2% pe zi (respectiv suma de 30.094, 74 lei) motivat de faptul că prin sentinţa nr. 1255 din 13 mai 2015 a Judecătoriei Bârlad definitivă a fost constatată nulă clauza de la punctul 4.2 din contract (care reglementa această penalitate), considerată ca fiind abuzivă faţă de prevederile legii 193/2000.

Prin Ordonanţa din 6.11.2019 a Curţii Europene de Justiţie în cauza C-75/19 s-a declarat: ”Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive în contracte încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată după expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar dacă acest consumator are la dispoziție, în temeiul dreptului național, o acțiune în justiție în scopul constatării existenței unor clauze abuzive a cărei introducere nu este supusă niciunui termen, dar a cărei soluție nu produce efecte asupra celei care rezultă din procedura de executare silită și care îi poate fi impusă consumatorului înainte de soluționarea acțiunii în constatarea existenței unor clauze abuzive.”

Din conţinutul acestei ordonanţe rezultă că este contrar Directivei să se limiteze invocarea caracterului abuziv al unei clauze numai în termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte de executare.

Din această interpretarea dată de CEJ rezultă că invocarea caracterul abuziv al unei clauze se poate realiza în cadrul oricărei forme de contestaţie la executare (inclusiv împotriva unui act de executare).

Prin decizia de trimitere spre rejudecare nr. 53/31.10.2018 a Tribunalului Vaslui s-a reţinut că este tardivă contestaţia la executare care viza modul de calcul al creanţei urmărite, având în vedere sentinţa 1255/2015 prin care a fost declarată abuzivă o clauză.

Întrucât ulterior acestei hotărâri interne, CEJ a pronunţat ordonanţa din 6.11.2019 prin care a reţinut că poate fi invocat caracterul abuziv în orice tip de contestaţie la executare (inclusiv împotriva unui alt act de executare), se va acorda prioritate acestei interpretări a CEJ.

Astfel că autoritatea de lucru judecat (care decurge din art. 430 CPC) a hotărârii judecătoreşti interne prin care a fost constatat caracterul abuziv al unei clauze din contract impune a fi avută în vedere inclusiv în cazul contestaţiei la executare formulate împotriva publicaţiei de vânzare în care este stabilită creanţa urmărită.

Se reţine că este stabilit cu autoritate de lucru judecat că este abuzivă clauza din art. 4. 2 care stabileşte că dobânda penalizatoare este de 0,2%  şi în consecinţă, suma de  30.094,74 lei, (calculată de expert cu acest titlu) nu este datorată de debitori.

În consecinţă se impune anularea în parte a publicaţiei de vânzare imobiliară nr. 131 din 26.01.2017 cu privire la suma de 37.139, 58 lei din creanţa de 63.141,96 lei şi se va păstrează publicaţia de vânzare în limita creanţei 26.002, 38 lei reprezentând împrumut de 4319 lei şi dobândă curentă de 21.683,38 lei.

Întrucât instanţa de recurs va avea în vedere suplimentul la raportul de expertiză care a fost realizat după dispoziţiile privind imputaţia plăţii invocată de recurenta CAR se va admite recursul CAR.

Analizând sentinţa recurată în raport de celelalte motive de recurs şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar constată că recursul formulat de M. A. S.  este întemeiat, pentru următoarele considerente:

  Întrucât valoarea creanţei din publicaţia de vânzare va fi diminuată cu suma reprezentând penalitate (decurgând din caracterul abuziv al clauzei din art. 4. 2 contract, invocat în concluziile recurentului M. A. S.) şi din interpretarea CEJ din Ordonanţa din 6.11.2019 privind Directiva 93/13, se va admite și recursul promovat de  M. A. S..

Motivul de recurs privind greșita anulare în parte a publicației de vânzare motivat de faptul că nu este corect stabilită creanța este neîntemeiat.

Întrucât prima instanță a reținut o anumită sumă ca fiind creanța care trebuia urmărită, față de raportul de expertiză realizat în prima instanță, în mod corect a anulat în parte publicația de vânzare.

Mai mult, față de suplimentul la raportul de expertiză, instanță de recurs va anula în parte publicația de vânzare, soluţie admisă în cazul nulităţilor actelor de procedură.

Motivul de recurs privind soluționarea excepțiilor de către prima instanță este neîntemeiat. Excepția inadmisibilităţii cererii privind recalcularea şi eşalonarea debitului, invocată de intimată și excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la cererea de eşalonare a plăţii debitului şi cea privind clauzele abuzive invocată de intimată nu au fost soluţionate de către instanţa de recurs în primul ciclu procesual, prin decizia nr. 53/2018 a Tribunalului Vaslui. Astfel că instanța, în rejudecare a analizat aceste două excepții.

Motivul de recurs privind greșita compensare a cheltuielilor de judecată este neîntemeiat. Întrucât contestaţia la executare a fost admisă în parte, în baza art. 276 CPC, în  mod corect au fost compensate cheltuielile reprezentând onorariu avocat și expert.

În baza art. 45 lit. f din OUG 80/2013 sumele achitate cu titlul de taxe judiciare de timbru vor fi  restituite proporţional cu admiterea contestației.

Față de soluția ce se va pronunța în recurs, de anulare în parte a publicației de vânzare, se reține că sunt îndeplinite condiţiile din art. 45 lit. f de restituire către contestator a taxelor judiciare de timbru de 1000 lei achitate în prima instanţă cu chitanţa seria 161794/2017 din 22.02.2017 şi de 500 lei, achitată în recurs, în primul stadiu procesual cu chitanţa seria 161794/2018 din  4.06.2018.

În consecință se va admite recursul formulat de M. A. S. pentru motivul privind deducerea sumei cu titlul de penalitate din creanța urmărită și pentru cheltuielile de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

În temeiul art. 312 și 304 ind. 1 VCPC se vor admite cele două recursuri, se va anula  în parte publicaţia de vânzare imobiliară nr. 131 din 26.01.2017 cu privire la suma de 37.139, 58 lei, se va păstra publicaţia în limita creanţei 26.002, 38 lei reprezentând împrumut de 4319 lei şi dobândă curentă de 21.683,38 lei.

 În temeiul art. 274 VCPC va obliga intimatul M. A. S. să achite recurentei Casei de Ajutor Reciproc M..... IFN cheltuieli de judecată de 800 lei, efectuate în recurs, în al doilea stadiu procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de Casa de Ajutor Reciproc M.... IFN şi de M. A. S.  împotriva  sentinţei civile nr. 116 din 27.01.2020 a Judecătoriei Bârlad pe care o modifică în parte astfel:

Anulează  în parte publicaţia de vânzare imobiliară nr. .. din 26.01.2017 emisă de Biroul executorului judecătoresc S. I. M. în dosarul de executare nr. ..../2012,  având ca titlul executoriu contractul de împrumut nr ....../30.06.2020 cu privire la suma de 37 139, 58 lei din creanţa de  63 141,96 lei.

Păstrează publicaţia de vânzare nr. ...... din 26.01.2017 emisă de Biroul executorului judecătoresc S. I. M. în limita creanţei  26 002, 38 lei reprezentând împrumut de 4319 lei şi dobândă curentă de 21 683,38 lei.

Compensează cheltuielile de judecată din prima instanţă şi din recurs în primul stadiu procesual, cu excepţia taxei judiciare de timbru.

Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Dispune restituirea către recurentul M. A. S. a taxelor judiciare de timbru de 1000 lei achitată în prima instanţă cu chitanţa  seria 161794/2017 din 22.02.2017 şi  de 500 lei, achitată în recurs, în primul stadiu procesual cu chitanţa seria 161794/2018 din  4.06.2018.

Obligă intimatul M. A. S. să achite recurentei Casei de Ajutor Reciproc M...... IFN cheltuieli de judecată de 800 lei, efectuate în recurs, în al doilea stadiu procesual.

 Irevocabilă.

Pronunţată azi, 23.02.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.