Contestatie la executare

Dosar nr. 3527/244/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILĂ

DECIZIE Nr. 858/A/2020

Şedinţa publică de la 22 Iulie 2020

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE C.... A...

Judecător I.......-M.... P...

Grefier V. M.....M......

Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile privind pe apelanţii C..... C... D... şi C.. A.. D... şi pe intimata A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA, având ca obiect contestaţie la executare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din 08.07.2020, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de 15.07.2020, şi când având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de 22.07.2020, când după deliberare, potrivit art. 395 Cod procedură civilă, s-a dat prezenta decizie:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1335 din 30.12.2019, Judecătoria Huşi a respins contestaţia la executare formulată de contestatorii C... C... – D..., CNP: ... și C... A... – D..., CNP: ..., ambii cu domiciliul în mun. H..., .... în contradictoriu cu intimata .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. cu sediul în V......, ....... și cu sediul procesual ales în mun. B....., str. ..........

În baza art. 453 Cod pr. civilă a luat act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:

La data de 26.11.2012, între contestatorii din prezenta cauză, C... A... D..., în calitate de împrumutat și C... C... D..., în calitate de coplătitor, pe de o parte şi B.C.R. S.A., pe de altă parte, s-a încheiat contractul de credit cu nr. ...., prin care banca a acordat contestatorilor un credit pentru nevoi personale în cuantum de 27.000 de lei pe o perioadă de 60 de luni.

Conform graficului de rambursare a creditului, contestatorii trebuiau să achite ultima rată la data de 27.11.2017.

Întrucât debitorii au încetat să mai achite ratele, la data de 07.12.2015, creditoarea B.C.R. S.A., a cesionat întreaga creanță către S.C. K... I.... I.... RO S.A., care, la rândul său, a cedat creanța către K... I... P... I... (L..) S.A. la aceeași dată. Ulterior, la data de 29.12.2017, creanța a fost cedată către intimata din prezenta cauză, . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. Pentru cedarea debitelor au fost efectuate formalitățile de înscriere a contractelor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare in conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, sub avizul nr. ..............-TGD, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în copie la dosar de executorul judecătoresc.

Contestatorii au susținut că nu au fost înștiințați cu privire la cesiunile succesive ale creanței, însă la dosar există notificarea cesiunii de creanțe întocmită de intimată la data de 29.12.2017, prin care aceștia sunt înștiințați despre faptul că a fost declarată scadența anticipată a creditului și despre cesiunile succesive ale acestuia. Notificarea a fost comunicată debitorilor contestatori, însă aceștia nu s-au prezentat să ridice plicul, astfel cum a rezultat din dovada de comunicare aflată la dosar, pe care este menționat faptul că a expirat termenul de păstrare.

Contestatorii au mai susținut că cererea de executare silită a fost formulată de intimată după ce termenul de prescripție a executării s-a împlinit și anume după data de 07.12.2018, arătând că termenul a început să curgă la data de 07.12.2015, data primei cesiuni a creditului.

Art. 706 alin. 1 Cod proc.civ. prevede: ”(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.”

Conform art. 709 din același cod: ”(1) Cursul prescripţiei se întrerupe:

4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;”

În speţă, intimata a efectuat mai multe acte de executare silită care întrerup cursul prescripţiei.

Din înscrisurile aflate la dosarul de executare a rezultat că intimata a notificat contestatorii despre cesiunile creanței, despre declararea scadenței anticipate a creditului și despre obligația de a achita suma datorată în cuantum de 20217,77 de lei către cesionar încă din luna decembrie 2017, deci în cursul termenului de prescripție de 3 ani, care a început să curgă la data de 07.12.2015, data primei cesiuni de creanță. Prin urmare, de la data de 22.12.2017 a început să curgă un nou termen de prescripție de 3 ani.

Întrucât debitorii nu s-au conformat și în continuare nu au achitat suma datorată către intimată, aceasta a formulat la data de 22.07.2019, înăuntrul noului termen de prescripție, o cerere de executare, fiind înregistrat dosarul nr. 483/2019 pe rolul BEJ S.. I.. M....

Aşadar, intimata a formulat cererea de executare silită înăuntrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 706 Cod procedură civilă şi nu au trecut mai mult de trei ani de la data ultimului act de executare, pentru a putea interveni prescripţia dreptului de a putea cere executarea silită.

Instanţa a constatat că executarea silită s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale, motivele invocate în cererea introductivă au fost neîntemeiate, nu au existat alte motive de nulitate ale actelor de executare, motiv pentru care a respins în tot contestaţia la executare formulată de contestatori.

În baza art. 453 Cod pr. civilă a luat act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel debitorii C... C... D.. şi C... A.. D..., pe care o critică pentru următoarele motive:

Consideră că instanţa în mod greşit a apreciat că nu a intervenit prescripţia dreptului de executare silită. Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa a avut în vedere faptul că pârâta le-ar fi comunicat printr-o notificare din data de 29.12.2017 intervenirea cesiunii de creanţă dintre K... I... P... I... (L.....) SA şi ... A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA....... Instanţa a considerat că această notificare reprezintă un act de executare, indicând disp. art. 709 alin. 1 pct. 4 C. pr. civ..

Pe de o parte, arată că notificarea intervenirii cesiunii dintre cele două societăţi de recuperări creanţe nu reprezintă un act de executare silită. Conform disp. art. 622 alin. 2 C.pr.civ.. executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare, actele de executare silită urmând a fi efectuate în cadrul dosarului de executare respectiv. Ori, la data de 29.12.2017 nu exista vreun dosar de executare silită pentru ca această notificare să poate fi vreodată considerată ca reprezentând un act de executare silită. Amintesc astfel că cererea de executare silită a fost formulată abia la data de 22.07.2019, deci cu mult după notificarea de care face vorbire instanţa.

Pe de altă parte, arată că notificarea intervenirii cesiunii nu le-a fost comunicată în mod legal, pe dovada de comunicare făcându-se menţiunea de către agentul poştal „avizat lipsă domiciliu”. În acest sens arată că notificarea a vizat-o doar pe C.. A..-D..., nu şi pe C.. D.. C..., şi în plus adresa la care a fost trimisă nu a fost completă, nemenţionându-se numărul străzii: „Mun. H....., B-dul ......, nr. ............., jud. V........”. Mai mult, comunicarea s-a făcut într-un plic fără conţinut declarat astfel că nu există nicio dovadă a faptului că în acel plic se regăsea cu adevărat o notificare.

În plus faţă de aspectele mai sus menţionate, arată că termenul de prescripţie era deja scurs la data sesizării executorului judecătoresc. Aşa cum a arătat în contestaţia la executare, deşi nu există în dosarul de executare nicio adresă, nicio notificare şi niciun alt document din care să reiasă expres data la care s-a declarat scadent anticipat creditul, este evident că aceasta a avut loc înainte de data primei cesiuni a contractului de credit - respectiv înainte de data de 07.12.2015, rezultă că termenul de 3 ani (care începe să curgă de la momentul declarării scadenţei anticipate a creditului) prevăzut drept termen de prescripţie pentru a cere executarea silită s-a scurs cel mai târziu la data de 07.12.2018. Ori, aşa cum rezultă din actele de la dosarul de executare, cererea de executare silită s-a înregistrat de către BEJ S. I. M. abia la data de 22.07.2019, deci cu mult după expirarea termenului de prescripţie de care a făcut vorbire.

Arată că instanţa nu a analizat toate motivele de anulare a executării silite invocate de aceştia, rezumându-se doar la analiza (n.n. greşită) intervenirii sau neintervenirii instituţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. În acest sens, arată că instanţa nu a avut în vedere faptul că pârâta nu a dovedit în niciun mod calitatea sa de creditoare faţă de aceştia.

Astfel, au arătat în contestaţia la executare faptul că nu exista în dosarul de executare nicio dovadă că în concret contractul de credit ce reprezintă titlul executoriu în prezenta cauză s-ar regăsi printre creanţele din portofoliul cesionat către A... W P.. 2 N... SA. De altfel, cesiunea de creanţă a avut loc prima dată între BCR şi K.. I.. I... RO SA, apoi către K.. I... P.. Investments L.... SA, pentru ca abia apoi să se vândă către . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA.

Aşadar, precizează că nu există niciun înscris la dosarul de executare care să dovedească că în concret . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. a preluat şi creanţa reprezentată de contractul nr. ......../03.12.2012 încheiat între aceştia şi BCR. Nici contractul de cesiune de creanţe dintre BCR şi K.. I... Investments RO SA, nici contractul dintre K.. I.. Investments RO SA şi K.. I.. P... Investements L.. SA, şi nici contractul dintre acesta din urmă şi . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. nu cuprind acele anexe care ar trebui să indice clar şi concret care sunt creanţele cedate.

Mai mult aceste contracte de cesiune succesive nu sunt depuse în întregime la dosarul de executare, ci doar pagini aleatorii, fără vreo dovadă că acestea ar face cu adevărat parte integrantă din vreun contract.

Astfel, pe de o parte, în somaţia emisă de executorul judecătoresc nu se face trimitere la niciun înscris (contract de cesiune) care să dovedească preluarea calităţii de creditoare de către . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. Se menţionează doar faptul că cererea se formulează de aceasta societate şi se indică un domiciliu procedural ales.

Pe de altă parte, aşa cum este îndeobşte cunoscut, societăţile de recuperări creanţe preiau portofolii de la diferite bănci sau instituţii de leasing şi efectuează demersuri în vederea recuperării creanţelor respective. La dosarele de executare silită se regăsesc contracte cadru sau promisiuni de cesiuni de creanţă, fără a exista însă un înscris din care să rezulte fără echivoc faptul că din acele portofolii face parte în mod concret un anume contract de credit/o anumită creanţă. Prin urmare, nici la dosarul de executare nr. ../2019 al BEJ S. I. M. nu se regăseşte o dovadă concretă a faptului că contractul acestora de credit s-ar regăsi printre creanţele dintr-un anume portofoliu, fapt ce denotă că .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA nu şi-a dovedit calitatea de creditoare a acestora, neputând efectua vreun demers în vederea executării silite.

În sensul celor de mai sus, arată faptul că în conformitate cu disp. art. 2 intitulat «Definiţii» din contractul de cesiune de creanţe dintre K.. I.. P.. Investments SA şi A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA.. din data de 22.12.2017 (care în mod evident nu este depus în întregime fiind imposibil să aibă doar 2 pagini cu un text neterminat), «Portofoliul de creanţe reprezintă multitudinea creanţelor ce constituie obiectul Contractului si al cesionarii specificate în Anexa scrisă nr. 1, luate în calcul conform situaţiei la data de 30 noiembrie 2017».

Aşa cum se poate observa, Anexa 1 care ar trebui să conţină creanţele concrete preluate de cesionarul . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. nu este depusă la dosar, neexistând astfel vreo dovadă că în mod concret contractul de credit a fost sau nu cesionat de la K. I. P. Investments L. SA către .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA.

Mai mult, calitatea de creditor faţă de aceştia trebuie determinată nu doar în raport de faptul că între K.. I.. P.. Investments L.. SA şi . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. nu există vreo dovadă a preluării în concret a contractului acestora de credit, ci şi prin prisma faptului că nici din cesiunile anterioare nu rezultă fără niciun echivoc faptul că contractul a fost cu adevărat cedat, motiv pentru care atât timp cât nu există dovada că aveau în portofoliu creanţa acestora, societăţile de recuperări creanţe ce s-au succedat nu aveau posibilitatea de a ceda această creanţa mai departe.

Astfel, arată că la dosarul de executare nu există nicio dovadă a faptului că contractul de credit a fost cesionat în mod concret de la BCR către K... I.. I.. RO SA. Aşa-zisul contract de cesiune ce se regăseşte la dosarul de executare cuprinde doar două pagini deşi din numerotare ar reieşi că ar avea 28. La pagina 2 din acest contract se regăseşte din nou un articol intitulat «Definiţii», din care rezultă în al 2-lea alineat faptul că «Creanţele cedate sunt enumerate în Anexa 1 la prezentul contract întocmită în format electronic şi în format scris (...)». Este de prisos să menţioneze că nici de această dată nu se regăseşte Anexa 1 de care se face vorbire în contractul de cesiune.

De asemenea, arată că nu există vreo dovadă a cesiunii concrete a contractului de credit de la K.. I... Investments RO SA către K.. I.. P... Investments L...SA. În acest sens arată că în contractul de cesiune dintre cele 2 societăţi se regăsesc disp. art. 11.10 care prevede «Anexele 1-3 sunt parte din prezentul contract». Evident nu se regăsesc nicăieri aceste Anexe. De aceasta dată nici nu cunosc ce cuprind aceste anexe întrucât contractul de cesiune din nou este incomplet, fiind trimise executorului judecătoresc doar prima şi ultima pagină, respectiv pagina ce începe cu definiţiile şi pagina nr. 10.

Aşadar, arată că nu există la dosarul de executare nicio dovadă a faptului că contractul acestora de credit încheiat cu BCR a fost în mod concret, în mod neechivoc, cesionat de la BCR către K... I...I... RO SA, nicio dovadă a cesiunii concrete de la aceasta către K... I... P... Investments L.. SA şi nicio dovadă a cesiunii de la aceasta către . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. întrucât:

- Nu este depus la dosarul de executare întreg contractul de cesiune de la BCR către K.. I... Investments RO SA, ci doar primele 2 pagini şi nu este depusă Anexa 1 care ar trebui să cuprindă în mod concret contractele de credit cesionate;

- Nu este depus la dosarul de executare întreg contractul de cesiune dintre K... I... Investments RO SA şi K... I.. P... Investments L... SA, ci doar 2 pagini (prima şi ultima), fără Anexe, fără cuprinsul contractului.

- Nu este depus la dosarul de executare întreg contractul de cesiune dintre K.. I... P... Investments L... SA şi .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA, ci doar 2 pagini, fără Anexa 1 care trebuie să cuprindă contractele de credit efectiv preluate.

Faptul că nu au fost depuse decât câte 2 pagini aleatorii din contractele de cesiune mai sus menţionate denotă atât o rea-credinţă evidentă, cât şi faptul că nu se poate dovedi din contextul paginilor respective vreo calitate de creditor a vreuneia din aceste societăţi de recuperări creanţe faţă de aceştia.

Menţionează că instanţa nu a analizat nici argumentul privind faptul că pârâta nu este bancă pentru a calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere (în cererea de executare silită se precizează că se solicită debitul plus dobânda, comisioane aferente şi dobânda legală).

Amintesc astfel disp. art. 55 alin. 3 din OUG nr. 50/2016, „pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor şi a dobânzilor penalizatoare”.

De asemenea, potrivit prev. Legii nr. 58/1998 a instituţiilor bancare: art. 1 "Activitatea bancară în România se desfăşoară prin Banca Naţională a României şi prin bănci. Prin lege se poate autoriza desfăşurarea activităţii bancare şi de către alte persoane juridice, cu respectarea principiilor prezentei legi. Art. 2 - Prezenta lege se aplică băncilor, persoane juridice române, constituite ca societăţi comerciale, precum şi sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine."

În atare situaţie, orice bancă ar putea încheia mii de contracte de creditare sub un acoperiş şi faţadă legală şi ar cesiona toate contractele de credit către recuperatorii de creanţe, astfel eludându-se legea şi orice persoană fizică/juridică ar putea încheia contracte de credit bancar. Atâta vreme cât cesionarul "recuperatorul de creanţe" nu face dovada că este înregistrată în scopul de desfăşurare a activităţilor bancare, este evident că aceasta nu ar dreptul să perceapă dobânzile bancare instituite prin lege.

Concluzionând, pentru toate motivele mai sus arătate, solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei civile mai sus menţionate şi ca urmare admiterea contestaţiei la executare aşa cum a fost ea completată, anularea executării silite însăşi, anularea tuturor actelor de executare silită, inclusiv anularea încheierii de încuviinţare a executării silite, dispunerea întoarcerii executării silite şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată atât din fata primei instanţe, cât şi cele din apel. Solicită de asemenea restituirea taxei judiciare de timbru conform OUG nr. 80/2013.

Intimata . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA., legal citată, nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentinţa apelată în raport de motivele de apel şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentei contestaţii la executare, astfel cum a fost completată la fila 32 dosar prima instanţă, constă în anularea încheierii de executare silită din 18.09.2019, anularea actelor de executare din dosarul ...../2019 al Biroului executorului judecătoresc S.. I.. M... şi întoarcerea executării silite.

Primul motiv de apel privind prescrierea dreptului al executare silită este întemeiat.

 Titlul executoriu în prezenta cauză constă în contractul de credit ..., din  26.11.2012, prin care apelanţii contestatori C... A.. D.., în calitate de împrumutat și C.. C.. D.., în calitate de coplătitor, au obţinut  un credit pentru nevoi personale în cuantum de 27.000 de lei pe o perioadă de 60 de luni de la B.C.R. S.A. Conform graficului de rambursare a creditului, contestatorii trebuiau să achite ultima rată la data de 27.11.2017.

Cererea de executare silită a fost formulată de intimata A... la 22.07.2019, depunând o serie de contracte care atestă transmiterea creanţei.

Creditoarea îşi justifică dobândirea creanţei prin ataşarea la dosarul de executare silită  a contractului 07.12.2015, prin care creditoarea B.C.R. S.A., a cesionat creanţe către S.C. K... I... I..... RO S.A., care, la rândul său, a cedat  în luna decembrie 2015 creanțe către K... I... P... I... (L...) S.A.. Ulterior, la data de 29.12.2017, această ultimă creditoare a cedat către intimata din prezenta cauză, .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA o serie de creanţe.

Întrucât la data de 29.12.2017 noul creditor A... a notificat pe apelanta C..A.. D.. pentru plata creanţei de 20.217, 77 lei din contract, se prezumă că şi creanţa din contractul apelanţilor a fost supusă cesiunilor succesive.

 Din art. 706 alin. 1  Noul Cod proc.civ., aplicabil executării silite începute la cererea din 22.07.2019, prevede că termenul de prescripţie al executării silite este de 3 ani, iar în art. 709 CPC se prevăd cazurile de întrerupere executare silită.

ART. 709 CPC prevede”  Întreruperea prescripţiei prevede:

(1) Cursul prescripţiei se întrerupe:

1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

2. pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

3. pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori;

4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

5. pe data depunerii cererii de reluare a executării;

6. în alte cazuri prevăzute de lege.”

În cauză creanţa din contract a fost declarată scadentă anticipat cel mai târziu la data de 07.12.2015,  când creditoarea B.C.R. S.A., a cesionat întreaga creanță către S.C. K.. I.. I... RO S.A.. În cererea de executare silită se indică de către noul creditor că BCR a declarat exigibilitatea anticipată a creanţei şi a accesoriilor.

 Astfel că termenul de 3 ani de prescripţie pentru a cere executarea silită  a început să curgă cel mai târziu de la data cesiunii întregii creanţe 7.12.2015 şi s-a împlinit la data de 07.12.2018.  Astfel că cererea de executare silită din 22.07.2019, s-a realizat cu mult după expirarea termenului de prescripţie.

Notificarea din data de 29.12.2017 nu are valoarea unui act întreruptiv de prescripţie, cum reţine prima instanţă, motivat de faptul că nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele din art. 709 CPC (nefiind o recunoaştere a debitorului, o cerere de executare silită, un act de executare silită).

Această notificare a fost întocmită în baza art. 1578 Cod civil care prevede că de la notificare debitorul este ţinut să plătească noului creditor.

Nu se indică faptul că această notificare are efect întreruptiv de executare silită.

Întrucât notificarea nu are efect întreruptiv faţă de art. 709 CPC, întrucât nu este un act de executare sau o cerere de executare silită, nu determină o recunoaştere a creanţei de către debitori, se va reţine că termenul de prescripţie s-a împlinit la 7.12.2018, astfel că la data începerii executării silite dreptul era prescris.

Motivul de apel privind lipsa calităţii de creditoare a intimatei este neîntemeiat motivat de faptul că prin notificarea de cesiune din 29.12.2017 se prezumă că în portofoliul dobândit există şi acest contract.

Motivul de apel privind neanalizarea de către prima instanţă a motivului din contestaţia la executare, faptul că intimata nu putea calcula accesorii, este întemeiat, întrucât prima instanţă nu a analizat acest motiv.

Acest motiv al contestaţiei este neîntemeiat întrucât potrivit art. 1568 lit. a şi b Cod civil prin cesiune se dobândesc de către cesionar toate drepturile principale, drepturile de garanţie şi accesorii.

În temeiul art. 706 CPC coroborat cu art.712 CPC se va admite contestaţia la executare.

În temeiul art. 480 CPC se va admite apelul şi se va admite contestaţia la executare.

În temeiul art. 45 lit. f din OUG 80/2013 se va dispune restituirea către contestatori a taxei judiciare de timbru aferente contestaţiei la executare de 1000 lei, achitată în prima instanţă, şi de 500 lei achitată în apel.

În temeiul art. 453 CPC va obliga intimata .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. să achite apelanţilor cheltuieli de judecată din apel de 500 lei, reprezentând onorariu avocat şi din primă instanţă de 550 lei, reprezentând onorariu avocat şi taxă judiciară de timbru aferentă întoarcerii executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de C.. C.. D.. şi C.. A.. D.. împotriva sentinţei civile nr. 1335 din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Huşi pe care o schimbă în tot astfel:

 Admite contestaţia la executare formulată de contestatorii C.. C. – D.., CNP: ..... ?i C. A. – D., CNP: ...., ambii cu domiciliul în mun. H...., B-dul ................. în contradictoriu cu intimata .. A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA, cu sediul în V..., Piata .....şi cu sediul procesual ales în mun. B......., str. ..........

Anulează  încheierea de executare silită din 18.09.2019 a Judecătoriei Huşi, executarea silită şi toate actele de executare în dosarul nr. ...../2019 al Biroului executorului judecătoresc S. I. M. şi dispune întoarcerea executării silite.

Dispune restituirea către contestatori a taxei judiciare de timbru  aferente contestaţiei la executare de 1000 lei, achitată în prima instanţă, şi de 500 lei achitată în apel.

Obligă intimata . A... W......P.. 2 N..... F... I... Z... SA. să achite apelanţilor cheltuieli de judecată din apel de 500 lei, reprezentând onorariu avocat şi din primă instanţă de 550 lei, reprezentând onorariu avocat şi taxă judiciară de timbru.

Definitivă.

Pronunţată azi, 22.07.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare