Legea nr. 10/2001

SPEŢĂ RELEVANTĂ MARTIE 2020

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECŢIA I CIVILĂ

TitluLegea nr. 10/2001

Tip speţăSENTINŢĂ CIVILĂ

Număr speţă496

Data speţă20.03.2020

Domeniul asociatReconstituiri

Conţinut speţăSENTINŢA CIVILĂ NR. 496

Data: 20.03.2020

Autor: Balaci Mariana Roxana

Domeniul asociat: Reconstituiri

Obiect: Civil - legea 10/2001

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 5139/105/2017, la data de 03.07.2017, reclamantul A.B. a chemat în judecată pârâţii Primarul Municipiului P....., Municipiul P..... prin Primar şi Primăria Municipiului P....., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor să emită dispoziţie de restituire în natură a imobilului constituit din teren în suprafaţă de 340 mp situat în P..... şi atribuirea de măsuri reparatorii prin echivalent conform art. 10 din Legea 10/2001 republicată, pentru imobilul locuinţa de serviciu - în prezent demolată - imobil ce a aparţinut autorilor săi.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin cererea notificată nr. xxxxx/14.08.2001 şi nr. xxx/13.02.2002, în calitate de persoană îndreptăţită potrivit dispoziţiilor Legii 10/2001 a notificat Primăria Municipiului P..... solicitând restituirea în natură a imobilului situat în P....., imobil ce a aparţinut bunicilor materni, intrat în mod abuziv în proprietatea statului în baza Decretului nr. 303/1948. Imobilul în speţă a fost dobândit de autorii reclamantului în baza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. xxxx/06.02.1930 şi a actului de vânzare-cumpărare nr. xxxx/12.06.1931. La data naţionalizării destinaţia imobilului era cinematograf şi grădină de vară.

Reclamantul a menţionat că în anul 1932 bunicii săi au obţinut Permisiunea de construcţie din partea Primăriei Municipiului P..... astfel că pe terenul identificat la acea dată ca fiind str. Yyyyy nr. 35 s-a edificat un imobil cu destinaţia de „casă, dependinţe cu parter şi etaj de zidărie cărămidă învelit cu tablă şi ocupând o suprafaţă de 77 mp.”

Ca urmare a apariţiei Legii 10/2001, reclamantul s-a adresat cu cerere înaintată Primăriei Municipiului P....., cerere ce a fost soluţionată parţial de către deţinătorul imobilului cu destinaţia de cinematograf, respectiv R.A.R.F.

De asemenea, a susţinut că instituţia deţinătoare în urma analizării notificării şi a actelor doveditoare depuse a emis decizia 120/22.07.2005 prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului în referinţă situat în P....., str. Yyyyy nr. 32, fost nr. 33-35, compus din construcţie în suprafaţă de 660 mp, iar prin decizia 30/20.02.2006 a fost modificată decizia 120/2005 în sensul atribuirii suprafeţei de teren de 699 mp, aferentă acestui imobil (amprenta la sol a construcţiei restituite prin decizia iniţială). Aceste două decizii au rămas definitive, nefiind contestate.

Construcţia cu destinaţia de locuinţă a fost demolată, astfel încât în momentul de faţă aceasta nu mai poate fi restituită în natură, ci implică acordarea de măsuri reparatorii potrivit Legii 10/2001.

Pe de altă parte, reclamantul a subliniat că grădina de vară ce a constituit parte integrantă a imobilului naţionalizat a rămas în proprietatea pârâţilor, respectiv Primăria Municipiului P....., urmând ca această instituţie să analizeze şi să dispună restituirea în natură a acestui imobil - teren liber de construcţii şi stabilirea măsurilor reparatorii pentru construcţia cu destinaţia de locuinţă imposibil de restituit în natură.

A mai arătat reclamantul faptul că de la data emiterii deciziilor de restituire de către R.A.R.F., anul 2006, şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată nu s-a emis dispoziţie de restituire în natură a imobilului notificat şi, mai mult decât atât, deşi terenul există şi poate fi restituit pârâţii nu au dispus nici un fel de măsură faţă de acest imobil.

Având în vedere că potrivit art. 7 din Legea 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005 se instituie principiul prevalenţei restituirii în natură a imobilelor, reclamantul a apreciat că situaţia actuală a terenului de 340 mp permite retrocedarea acestuia, cu atât mai mult cu cât acesta este în prezent liber şi nu face parte din domeniul public al Municipiului P......

În aceste condiţii reclamantul a apreciat că, în mod total nejustificat, autoritatea deţinătoare a imobilului tergiversează soluţionarea cererii notificate deşi a depus toate înscrisurile doveditoare, imobilul existând în continuare la dispoziţia autorităţilor deşi el trebuia restituit sau cel puţin trebuia finalizată procedura administrativă într-o formă sau alta.

Faţă de cele arătate reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată şi să se dispună obligarea pârâţilor să emită dispoziţie de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 340 mp ce a avut destinaţia grădină de vară, situat în P....., str. Yyyyy nr.32 şi acordarea de măsuri reparatorii pentru construcţia cu destinaţia de locuinţă, în prezent demolată, ce a aparţinut autorilor săi.

În dovedirea cererii de chemare în judecată reclamantul a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, expertiză şi orice alte probe apreciate de instanţă ca pertinente şi utile soluţionării cauzei.

La data de 05.09.2017 pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă până la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/281/2013**, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea cererii pârâţii au arătat că, în fapt, în baza de date a instituţiei figurează formulată potrivit Legii nr.10/2001, o notificare ce are ca obiect imobilul situat în P....., str. Yyyyy nr. 32 (fost nr. 33-35), înregistrată la Municipiul P..... sub nr. 42139/2001. Pentru acest imobil a fost emisă de către R.A. R.F. decizia nr.120/22.07.2005, modificată prin decizia nr. 30/20.02.2006. Potrivit art.1 din decizia nr.120/22.07.2005 emisă de R.A. R.F. a fost admisă cererea reclamantului privind restituirea în natură a imobilului identificat ca fiind Cinematograful C.  situat în municipiul P....., str. Yyyyy nr. 32 (fost nr. 33-35) şi s-a dispus restituirea în natură, în starea în care se află imobilul de referinţă, a suprafeței de 660 mp.

De asemenea, la art. 2 din acelaşi act administrativ se face precizarea că imobilul amintit se afla la momentul emiterii deciziei nr. 120/22.07.2005 în proprietatea privată a statului şi în administrarea R.A. R.F.fiind inclus în inventarul R.A. R.F. - Filiala ......... Potrivit deciziei nr. xxx/20.02.2006 emisă de R.A. R.F. s-a modificat art. 1 din decizia nr. xxx/22.07.2005 care va avea următorul conţinut „Se admite cererea d-lui A.B. ... privind restituirea în natură a imobilului identificat ca fiind Cinematograful C.  în suprafaţă de 660 m.p., cu terenul aferent în suprafaţă de 690 mp situat în P....., str. Yyyyy nr. 32 (fost nr. 33-35), jud. Prahova şi se restituie acestuia în natură, în starea în care se află, imobilul de referinţă.”

Pârâţii au susţinut că potrivit planurilor noi şi vechi, a documentelor aflate în arhiva instituţiei şi a actelor de proprietate depuse de reclamant în susţinerea notificării referitoare la imobilul situat în P....., str. Yyyyy nr. 33-35 (fost nr. 32) acesta avea destinaţia de cinematograf şi a fost întotdeauna compus atât din construcţia ce reprezintă cinematograful propriu-zis împreună cu terenul situat sub acesta, cât şi din „grădina de vară” utilizată pentru proiecţii cinematografice în aer liber.

De asemenea, au menţionat că potrivit informaţiilor rezultate din analiza planului întocmit în anul 1934 recenzat în anul 1954, referitor la imobilele situate în P..... str. Yyyyy nr. 33 şi nr. 35, coroborate cu informaţiile obţinute din documentele depuse în susţinerea notificării, acestea au fost identificate ca amplasament şi componenţă după cum urmează: imobilul situat în P....., str. Yyyyy nr. 33 compus din teren liber de construcţii iar cel din str. Yyyyy nr. 35 compus din teren şi construcţie cu suprafaţă construită de aproximativ 351,00 mp.

Imobilele sus-amintite au trecut în proprietatea statului în anul 1948, ca atare la momentul preluării imobilul ce purta adresa poştală str. Yyyyy nr. 33 era compus numai din teren liber de construcţii iar cel din str. Yyyyy nr. 35 era compus din teren şi construcţie cu suprafaţa de aproximativ 351,00 mp.

Mai mult, au susţinut că potrivit planului întocmit în anul 1983, aflat în arhiva instituţiei referitor la cele 2 imobile precizate, imobilul din str. Yyyyy nr. 33 era compus numai din teren liber de construcţii iar imobilul situat în str. Yyyyy nr. 35 era compus din teren şi construcţie de aproximativ 351,00 m.p. Totodată se poate observa că forma şi amplasamentul construcţiei de la adresa poştală str. Yyyyy nr. 35, nu au fost modificate în perioada 1934-1983 aceasta nefiind afectată de modificări constructive pe niciuna din laturile sale, ca atare suprafaţa construită ce purta adresa poştală str. Yyyyy nr. 33-35 era de aproximativ 351,00 mp şi nu de 660 mp.

De asemenea, pârâţii au apreciat că la momentul preluării, hotarul celor 2 imobile pe latura de nord era constituit de str. Yyyyy aşa cum aceasta era figurată pe cele 2 planuri. Astfel, amplasamentul laturii de nord a celor 2 imobile este acelaşi pe hărţile din anii 1934 şi 1983, acesta modificându-se odată cu edificarea construcţiei ce poartă numele „Extensie P+l, bl. K....” deci între anii 1989-1991.

Conform încheierii de Carte Funciară nr. 30284, a fost admisă cererea cu privire la nr. cadastral 134346 şi a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtului A.B., cu nerespectarea Deciziilor de restituire şi limitelor dreptului său de proprietate. Astfel, documentaţia cadastrală întocmită la solicitarea pârâtului este eronată, întrucât nu s-a limitat la ceea ce presupune fostul amplasament al imobilului situat în str. Yyyyy, nr. 33-35 (actual nr. 32), aşa cum rezultă din compararea hărţilor vechi şi a celor noi referitoare la acest imobil.

Pârâţii au arătat faptul că pentru a se încadra în suprafaţa de teren restituită conform deciziei nr. 120/22.07.2005 modificată prin decizia nr. 30/20.02.2006 a R.A.R.F. şi întrucât niciuna din aceste decizii nu a fost însoţită de planuri de situaţie sau relevee, proiectantul autorizat, ing. T. Boieroiu, la întocmirea documentaţiei cadastrale, a procedat la extinderea măsurătorilor şi asupra terenului pe care a fost edificată porţiunea de construcţie ce poartă denumirea de „Extensie P+1, bl. K....”, astfel încât suprafaţa construită să fie de 660 mp.

Au subliniat de asemenea faptul că această construcţie a fost edificată ulterior trecerii în proprietatea statului a imobilului situat în P....., str. Yyyyy nr. 33-35 (actual nr. 32), neexistând la momentul preluării.

Aceasta fiind starea de fapt, pârâţii au precizat că au fost nevoiţi să formuleze acţiunea ce face obiectul dosarului civil nr. xxxx/281/2013**, în vederea anulării documentaţiei cadastrale ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului ce se află sub blocul ce poartă denumirea de „Extensie P+1, bl. K....”, precum şi pentru rectificarea înscrierii din Cartea Funciară. Au subliniat faptul că numai prin soluţionarea acestui litigiu pârâţii vor cunoaşte cu exactitate care este suprafaţa de teren ce poate face obiectul restituirii în natură, astfel cum solicită reclamantul prin acţiune.

Mai mult, au învederat că emiterea dispoziţiei în temeiul Legii nr. 10/2001 se va putea face numai după ce reclamantul îşi va intabula dreptul de proprietate asupra imobilului restituit prin cele 2 decizii emise de către R.A. R.F., ca urmare a soluţionării acelui litigiu, în situaţia în care acţiunea va fi admisă. Astfel, au apreciat că până la momentul soluţionării definitive a cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului civil nr. xxxxx/281/2013**, intabularea dreptului de proprietate în ceea ce priveşte imobilul restituit nu este definitivă, pentru a se putea cunoaşte suprafaţa de teren ce a rămas, care ar putea face obiectul dispoziţiei la obligarea căreia solicită reclamantul prin acţiunea ce face obiectul prezentului litigiu.

Având în vedere toate acestea, cât şi faptul că deciziile anterior amintite nu au fost însoţite de un plan anexă, pârâţii au arătat că au solicitat R.A. R.F. să certifice faptul că porţiunea de teren ce reprezintă „grădina de vară” face parte din suprafaţa de 699 m.p. reprezentând terenul aferent Cinematografului C. restituit reclamantului prin Decizia nr. xxxx/22.07.2005 emisă de R.A. R.F. De asemenea, în lipsa unui plan de situaţie prin care să se identifice imobilul construcţie restituit au solicitat regiei să certifice faptul că porţiunea de construcţie edificată între anii 1989-1991, care nu a aparţinut autorilor reclamantului, nu a făcut parte din suprafaţa de construcţie de 660 mp. restituită persoanei anterior amintită prin decizia de mai sus, nefiind, în nicio perioadă de timp, inclusă în inventarul R.A. R.F. Filiala.....

Totodată au subliniat că s-a solicitat entităţii sus amintită să certifice că partea din construcţie ce reprezintă „Extensie P+1, bl. K...” a fost utilizată de către aceasta în baza unor contracte de închiriere încheiate cu Municipiul P..... începând cu anul 1991 (anul finalizării şi recepţionării acestei părţi de construcţie de către Municipiul P.....).

Pârâţii au mai menţionat că toate aceste aspecte legate de suprafaţa construită a imobilului cu destinaţia de cinematograf, precizările referitoare la porţiunea de construcţie cu suprafaţa de 348,31 m.p. identificată pe planul anexă la prezenta, edificată ulterior trecerii în proprietatea statului a imobilului în cauză şi solicitările de care s-a făcut vorbire anterior, au fost aduse la cunoştinţa R.A. R.F. prin adresele din data de 06.02.2013, 02.04.2013, 22.05.2013, 05.03.2014 şi 28.05.2014 în care s-a solicitat şi luarea măsurilor ce se impun în vederea reglementării acestei situaţii.

Totodată, prin aceleaşi adrese s-a solicitat şi transmiterea unor copii de pe documentele care să ateste cu ce suprafeţe de teren şi construcţie figura în inventarul regiei sus precizate, imobilul situat în P..... str. Yyyyy nr. 33-35 până la momentul restituirii acestuia, copii de pe toate planurile referitoare la acest imobil aflate în arhiva acestei regii şi copii de pe actele administrative nr. XXXXX/19.09.2005 şi nr. XXXX/04.04.2006 emise de aceasta.

Mai mult, au precizat că până în acest moment nu au primit răspuns la niciuna din adresele precizate mai sus. De asemenea au arătat faptul că planurile anexe la deciziile emise de R.A. R.F. sunt absolut necesare în vederea determinării cu exactitate a perimetrului restituit de această regie, în lipsa acestora putându-se afla în situaţia în care pentru aceeaşi suprafaţă de teren să existe două acte doveditoare ale dreptului de proprietate, diferite.

Faţă de temeiurile de fapt şi de drept invocate, pârâţii au solicitat suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, apreciind că soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţia ce se va pronunţa în dosarul civil nr. xxxxx/281/2013**, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În probaţiune pârâţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 16.10.2017 instanţa a încuviinţat pentru părţi, în baza art. 254 alin. 1 raportat la disp. art. 255 şi art. 258 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri, apreciind-o  concludentă şi pertinentă soluţionării cauzei, a luat act că  reclamantul renunţă la proba cu interogatoriu, a prorogat discutarea probei cu expertiză de specialitate după depunerea la dosar a înscrisurilor solicitate pârâţilor, a dispus citarea pârâţilor cu menţiunea de a depune la dosarul cauzei o copie de pe cererea de chemare în judecată din dosarul nr. xxxxx/281/2013** al Judecătoriei P....., la care face referire în susţinerea cererii de suspendare şi, de asemenea, să depună documentaţia constituită în baza notificărilor nr. xxx/14.08.2001 şi nr. xxxxx/13.02.2002, a dispus emiterea unei adrese către R.A. R.F. pentru a comunica documentaţia care a stat la baza emiterii deciziilor nr. xxx/20.02.2006 şi xxxx/22.07.2005.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.12.2017 instanţa a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată şi a acordat termen la data de 07.02.2018.

La termenul de judecată din data de 06.03.2019 instanţa a dispus completarea raportului de expertiză, emiterea unei adrese către R.A. R.F.  pentru a comunica dacă mai deţin alte procese verbale, schiţe sau orice alte documente în legătură cu prezenta cauză şi, în caz afirmativ, să le depună la dosarul cauzei şi să le pună la dispoziţia expertului şi a pus în vedere pârâţilor, prin reprezentant, să depună la dosarul cauzei de la Serviciului Public de Finanțe Locale un istoric de rol fiscal al imobilului.

Prin încheierea de şedinţă din data de 03.04.2019 instanţa a dispus suspendarea cauzei prin acordul părţilor.

În data de 30.09.2019 reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de repunere pe rol în vederea reluării judecăţii.

La termenul de judecată din data de 06.11.2019 instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei, revenirea cu adresă către R.A. R.F. cu precizarea tuturor datele de identificare ale imobilului care există la dosarul cauzei, precum şi revenirea cu adresă către expert pentru a răspunde obiecţiunilor la expertiză formulate de părţi.

În data de 21.11.2019 RADEF a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele preluate abuziv de către stat în perioada 06 martie 1945 – 22.12.1989 se restituie în natură sau prin echivalent.

Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, “(3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel.”

De asemenea potrivit art. 27 alin. din lege, „(1) Dispoziţiile art. 25 sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana juridică notificată deţine numai în parte bunurile imobile solicitate. În această situaţie persoana juridică deţinătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deţine.

(2) Persoana juridică notificată va comunica persoanei îndreptăţite toate datele privind persoana fizică sau juridică deţinătoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat. Totodată va anexa la comunicare şi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deţine aceste date persoana juridică notificată va comunica acest fapt persoanei îndreptăţite.

(3) Comunicarea prevăzută la alin. (2) şi, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(4) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 22 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării prevăzute la alin. (3).

(5) Dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care unitatea notificată nu deţine nici măcar în parte imobilul solicitat, dar comunica persoanei îndreptăţite datele de identificare a unităţii deţinătoare.

(6) Dispoziţiile art. 26 se aplica în mod corespunzător”.

În normele de aplicare ale legii, la pct. 27 se menţionează că în cazul în care persoana juridică notificată nu deţine bunurile imobile solicitate şi în situaţia în care persoana juridică notificată deţine numai în parte bunurile imobile solicitate, caz în care, după ce va emite decizia motivată de restituire pentru partea de imobil pe care o deţine, va proceda la direcţionarea notificării unităţii deţinătoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat sau, după caz, entităţii învestite cu soluţionarea acesteia, aceasta va proceda la direcţionarea notificării entităţii învestite cu soluţionarea acesteia, fie unitate deţinătoare a bunurilor imobile solicitate, fie entitate învestită cu soluţionarea acesteia, după caz

În conformitate cu art. 28, în cazul în care persoana îndreptăţită nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei raza se află imobilul în termen de 30 de zile primăria notificată fiind obligată să identifice unitatea deţinătoare şi să comunice persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia.

Din economia dispoziţiilor rezultă că în ipoteza în care unitatea deţinătoare a imobilului nu a răspuns notificării formulate în termenul legal, instanţa urmează a analiza dacă imobilul se încadrează în enumerarea de la art. 2 şi dacă solicitantul are calitatea de persoană îndreptăţită. După ce se constată îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii se procedează la alegerea formei de reparaţie potrivit distincţiilor prevăzute de lege.

Art. 2 din lege enumeră imobilele ce intră în domeniul său de aplicare. Potrivit normelor de aplicare, „sarcina probei proprietăţii, a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive şi a calităţii de persoană îndreptăţită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi ale art. 23 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăseşte în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element - faptul că imobilul se regăseşte în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă”.

La punctul 4.2. norma precizează că accesul moştenitorilor persoanei îndreptăţite la beneficiul legii implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moştenitor, dacă acestea există, testamente) pentru stabilirea calităţii de moştenitor legal sau testamentar, iar la punctul 4.4. că în toate cazurile stabilirea calităţii de moştenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.

De asemenea, potrivit art. 23 din lege, actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării. În aplicarea şi interpretarea acestui text, normele instituie regula că sarcina probei proprietăţii, a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive şi a calităţii de persoană îndreptăţită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi ale art. 23 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăseşte în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element - faptul că imobilul se regăseşte în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă.

Totodată, potrivit punctului 23.1., prin acte doveditoare se înţelege orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deţinerea proprietăţii de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras carte funciară, act sub semnătură privată încheiat înainte de intrarea în vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la împărţeala sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcţiuni şi la interzicerea construirii fără autorizare şi în măsura în care acesta se coroborează cu alte înscrisuri şi altele asemenea); actele juridice care atestă calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate, testament însoţit de certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor); orice acte juridice sau susţineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [cazurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere şi, după caz, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere; orice acte juridice care atestă deţinerea proprietăţii de către persoana îndreptăţită sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparţinea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol); în cazul în care construcţia a fost demolată, orice act juridic care descrie construcţia demolată; expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptăţită înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale; orice alte înscrisuri pe care persoana îndreptăţită înţelege să le folosească în dovedirea cererii sale; declaraţii notariale date de persoana care se pretinde îndreptăţită, pe propria răspundere, şi care sunt solicitate de unitatea deţinătoare sau de entitatea învestită cu soluţionarea notificării în scopul fundamentării deciziei.

În conformitate cu art. 24, în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. În aplicarea prevederilor alin. (1) şi în absenţa unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar.

În aplicarea acestui articol, normele instituie următoarele reguli: ”24.1. Înscrisurile menţionate la art. 24 alin. (1) din lege sunt considerate acte doveditoare ale dreptului de proprietate.

24.2. Aplicarea prevederilor art. 24 din lege operează numai în absenţa unor probe contrare, fapt ce implică, pe de o parte, condiţia obţinerii de către solicitant a negaţiilor referitoare la actele de proprietate, obţinute ca urmare a cererilor adresate Arhivelor Naţionale şi primăriei în a cărei rază este situat imobilul revendicat, dublate de depunerea unei declaraţii olografe, prin care solicitantul declară pe propria răspundere că nu mai deţine alte înscrisuri, şi, pe de altă parte, coroborarea informaţiilor furnizate de actele normative sau de autoritate, prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în aplicare măsura preluării abuzive, cu celelalte informaţii aflate la dosarul de restituire.”

În esenţă, dispoziţiile legale sus-menţionate instituie în sarcina solicitantului obligaţia de a dovedi existenţa şi întinderea dreptului de proprietate în patrimoniul său sau al autorului la data preluării, că preluarea a fost abuzivă (adică incidenţa art. 2 din lege), calitatea de moştenitor.

În ceea ce privește existența și întinderea dreptului de proprietate, față de aspectele sociale și juridice ale perioadei vizate de Legea nr. 10/2001, dar și ale celei anterioare, legiuitorul a optat pentru o anumită lejeritate în administrarea probatoriului, suplinind sincopele din acte și registre oficiale prin prezumții.

La data de 14.08.2001, reclamantul a transmis, prin executor judecătoresc, către Consiliul Local al Municipiului P....., notificarea înregistrată sub nr. xxx, prin care solicita retrocedarea imobilului din str. Yyyyy nr. 33-35, care a funcționat ca cinematograf și locuință de serviciu personal în prezent pe amplasament fiind o construcție nouă. Arată că imobilul este compus din teren în suprafață de 992,25 mp, clădire în suprafață de 351 mp, inclusiv anexele sociale, aparatura și mobilierul; clădire adiacentă în suprafață de 112,25 mp cu funcția de locuință de serviciu. A precizat că imobilul a aparținut bunicilor V. și G.F. (fila 85 vol. I).

La data de 03.02.2002 a completat notificarea, solicitând restituirea în natură a imobilelor existente și despăgubiri pentru cele demolate (fila 89 vol. I).

Prin decizia nr. xxxxx/22.07.2005 (filele 4-5 vol. III), R.A. R.F. a admis cererea reclamantului privind restituirea în natură a imobilului Cinematograful C.  și a dispus restituirea în natură, în suprafață de 660 mp. La art. II se precizează că la data soluționării cererii, imobilul se afla în proprietatea privată a statului și administrarea R.A. R.F. S-a respins cererea de restituire în natură a utilajelor.

Prin decizia nr. xxxx/20.02.2006 (filele 6-7 vol. III), s-a modificat decizia nr. xxxx, în sensul că s-a dispus și restituirea în natură a terenului în suprafață de 699 mp.

În preambulul deciziei nr. xxxxx se menționează referatul întocmit de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001. În cuprinsul acestuia (filele 8-12 vol. III) se precizează următoarele:

1.Imobilul notificat – cunoscut ca cinematograful C.  - este compus din teren în suprafață de 992,25 mp, clădire parter în suprafață de 351 mp, inclusiv anexe sociale, clădire în suprafață de 112,25 mp cu destinația de locuință de serviciu.

2.Persoanele în proprietatea cărora se afla imobilul la momentul preluării de către stat: V. și G.F.

3.Clădirea construită în anul  1914, înainte de 1940 a fost închiriată Fabricii de bere Azuga, având destinația de berărie, în perioada 1940-1948 a fost amenajată ca cinematograf. În perioada 1989-1992 s-a construit un foaier și spații pentru birouri în suprafață totală de 348,31 mp care au intrat în proprietatea R.A.G.L. P....., restul clădirii fiind proprietatea R.A. R.F. se mai precizează că are destinația a fost schimbată, pentru spațiile de 448 mp (sală) și 344 mp (terasă) situate în incinta cinematografului și a terasei anexe, fiind încheiat un contract de închiriere cu CTHRI SRL, care expiră la data de 03.10.2006.

4.Imobilul este proprietatea privată a statului, administrat de R.A.D.E.F.

5.Notificările depuse de către solicitant la Primăria Municipiului P..... au fost redirecționate către R.A.R.F.

6.Față de dovada calității de persoană îndreptățită, s-a propus restituirea în natură.

Prin urmare, la momentul emiterii deciziei de retrocedare, în referat se recunoaște existența sălii în suprafață de 448 mp, a unei terase de 344 mp și a unei terase anexe, astfel încât nu pot fi reținute susținerile R.A.R.F. din cadrul adresei nr. 7385/15.12.2017 (filele 2-3 vol. III), potrivit cărora s-a restituit și grădina de vară. De asemenea s-a recunoscut existența a 2 clădiri distincte, una în suprafață de 351 mp și cealaltă, de 112,25 mp.

La nivelul anului 2005 R.A.R.F. figura în evidențele fiscale doar cu suprafața de 699 mp teren aferent cinematografului, însă în anexa la decizia nr. xxxx/10.02.1960 emisă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al orașului P..... este menționată suprafața de 996 mp.

În concluzie tribunalul constată că în fapt suprafața de teren folosită de R.A.R.F. era mai mare decât cea retrocedată prin deciziile sus-amintite. Cu privire la diferența de aproximativ 300 mp, nu au fost administrate dovezi din care să rezulte eventualele modificări de regim juridic şi în special că imobilul a fost preluat de la altă persoană decât solicitantul sau autorii săi. În sistemul legislației retrocedărilor imobilelor preluate abuziv, neconcordanțele din acte se interpretează în favoarea solicitantului, având în vedere modul în care s-a produs transferul de proprietate în perioada regimului comunist, un argument în acest sens reprezentându-l art. 23 din norme precitat. 

Prin actul de vânzare nr. 3575/10.06.1931 (filele 13-14 vol. I), V. și G.F. cumpără de la S.J. imobilul din Calea Yyyyy nr. 33, având ca vecini BA pe o latură de 40 m (la est), moștenitorii defunctului D și Camera de Comerț pe o lungime de 42 m (la vest), str. ....., pe o lungime de 10,50 m (la sud) și Calea Yyyyy pe lungime de 15 m (la nord). Imobilul era alcătuit din teren, construcție de zid și alte îmbunătățiri.

La data de 03.02.1930, V. și G.F. dobândesc dreptul de proprietate asupra imobilului din str. Yyyyy nr. 35 (teren, local de berărie și alte dependințe), cu următoarele vecinătăți: nord – str. Yyyyy, sud – str. ......, D.F. la est, S.D. la mijloc, cu restul proprietății vânzătorului A.G. spre str. Yyyyy (filele 28-30 vol. I). În schița figurată în josul actului (fila 209 vol. II), pe latura din str. Yyyyy este menționată o lungime a berăriei de 10 m, iar a casei rezervate 8,50 m; total: 18,50 m. Înspre str. F. lungimea laturii este de 16 m, iar la vest S.J.; coroborând cu contractul din 1931, rezultă o lungime de 40 m. Vânzătorul și-a rezervat dreptul de proprietate asupra construcției veche cu etaj care poartă numărul 35bis.

Potrivit înscrisului aflat în copie la fila 12 vol. I, la data de 16.07.1932, primăria a acordat permisiune proprietarului imobilului de la nr. 35 să construiască o casă cu parter și etaj în suprafață de 77 mp, așezată în curtea de serviciu.

Din Foaia de date pentru cartea funciară (fila 203 vol. II) rezultă că la nivelul anului 1938, la adresa str. Yyyyy nr. 33-35, pe numele V. și G.F., imobilul avea destinație de sală de cinematograf și grădină cinema; de asemenea exista și o locuință pentru personal, alcătuită din bucătărie, 3 camere, closet și o curte mică.

Prin polița de asigurare nr. 913397/14.06.1938 s-au asigurat o clădire în suprafață de 351 mp având destinația de berărie și una de 112,25 mp.

Din suplimentul nr. 914019/27.06.1940 la poliția de asigurare nr. 913397 rezultă că imobilului din str. Yyyyy nr. 33-35, proprietatea lui G.F., avea destinația de cinematograf (fila 32 vol. II).

Din actele enumerate, tribunalul reține că anterior naționalizării, în patrimoniul autorilor reclamantului se aflau atât clădirea cinematografului (fostă berărie), cât și o locuință pentru personal, în suprafață de 112,25 mp.

În prezent această construcție nu mai există, concluzia care se desprinde este că a fost demolată, probabil pentru construirea platformei betonate în suprafață de 116 mp și a ghenei acoperite, nerestituite potrivit planului de situație din anul 2006.

Prin Decretul nr. 303/1948 pentru naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice s-au naționalizat întreprinderile de filme cinematografice, prevăzute în anexă, întreprinderile anexe sau ajutătoare, instalații, materiale (art. 2); orice birou, local, grădină, locuință, magazie sau încăpere anexă sau accesorie afectate întreprinderilor de cinematografie trece în proprietatea statului (art. 6 alin. 3).

În anexă era trecut și cinematograful C.  P...... La fila 46 vol. II se află copie de pe fișa nr. 42 întocmită de Societatea de stat R. pentru cinematograful C.  din str. Yyyyy nr. 35.

Prin decizia nr. 112/10.02.1960 emisă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al orașului P..... (filele 105-107 vol. III), se stabilesc suprafețele necesare drept curte în care se include teren construit și neconstruit pentru terenurile aferente clădirilor industriale și comerciale. În anexă, la cinema C.  se specifică suprafața totală de 996 mp, neexistând nicio depășire a curții (la rubrica respectivă este figurată o liniuță).

La termenul de judecată din 06.03.2019 a fost depus planul topocadastral întocmit de SC GD SA pentru RARF, avizat de primărie, verificat și recepționat de către O.C.P.I. Prahova, în care figurează sediu filială și cinematograf în suprafață construită de 645,7 mp și grădină de vară în suprafață de 343,9 mp, precum și un grup sanitar de 11,7 mp (fila 178 vol. III).

În schița întocmită de SC TSG SRL, beneficiar Consiliul local, pentru înscrierea în cartea funciară, înregistrat la O.C.P.I. sub nr. xxxx/01.09.2003 (fila 49 vol. II), imobilul din str. Yyyyy nr. 32, figurat ca 1Cc, aflat între coordonatele 1, 2,….., 36 are suprafața de 630 mp (fila 50), învecinându-se cu terasă restaurant. În Fișa corpului de proprietate (fila 139 vol. II), terenului respectiv în suprafață de 630 mp i s-a atribuit numărul cadastral xxxxx.

Prin încheierea nr. xxxxx/06.07.2012, s-a întabulat dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului compus din teren în suprafață de 699 mp și construcții. Planul de amplasament și delimitare (fila 99 vol. III) corespunde ca formă și poziționare cu schița menționată în paragraful precedent, cu o diferența de 69 mp.

În cauză a fost dispusă o expertiză cu obiectivele: 1. Să se transpună în teren deciziile nr. xxx/20.02.2006 şi xxxx/22.07.2005. 2. Să se precizeze dacă prin cele două decizii s-a restituit imobilul proprietatea autorilor reclamantului în întregime, astfel cum acesta a fost identificat în actele de proprietate de la filele 13-18 din vol. I dosar, respectiv actele de vânzare nr. 3575 şi 1016. 3. Să se transpună în teren actele de proprietate ale autorilor reclamantului şi să se precizeze în baza căror acte își formulează concluziile. 4. Să se menţioneze ce planuri, schiţe a avut în vedere la întocmirea schiţei anexa la raport. 5. În ipoteza în care între proprietatea iniţială şi suprafaţa retrocedată prin deciziile nr. 30 şi 120 există o diferenţă să figureze aceasta diferenţă distinct pe schiţa de plan. 6. Să se menţioneze dacă prin transpunerea actelor de proprietate, respectiv cele două decizii de retrocedare şi suprafaţa din teren există diferenţe, iar in caz afirmativ să se precizeze cauzele acestor diferenţe. 7. Să se precizeze dacă la întocmirea schiţelor a avut în vedere si documentaţia cadastrală aferenta imobilului retrocedat.

Concluziile expertului desemnat de instanță au fost următoarele:

1. Conform deciziei nr. xxx/22.07.2005 şi nr. xxx/20.02.2006 reclamantului i s-a atribuit 660 mp construcţie şi 699 mp teren situaţi în mun. P....., str. Yyyyy nr. 32, jud. Prahova. Pentru acest imobil a fost făcut planul de amplasament şi delimitare cu numărul cadastral xxxxxxxx. Acest plan l-a transpus pe planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 3) cu linie haşurată.

2. Nu a fost restituită proprietatea autorilor reclamantului în întregime, astfel cum acesta a fost identificat în actele de proprietate de la filele 13-18 din vol. I din dosar, respectiv actele de vânzare nr. xxxx şi xxxx. În aceste acte proprietatea avea în partea de sud cu vecinătate strada F. o lăţime de 26,50 m. Lungimile conform acestor acte sunt de 40 m, 42 m şi nespecificată. Conform planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 3) imobilul (numărul cadastral xxxxx + „grădina de vară a Cinematografului C. ”) ar avea în partea de sud o lăţime de 26,40 m, lungimea pe partea de vest ar fi de 37,86 m şi lungimea pe partea de est ar fi de 44,30 m.

3. A transpus în planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 3) actele de proprietate ale autorilor reclamantului, linia de culoare albastră. Nu a putut transpune cu acurateţe actele de proprietate ale autorilor reclamantului întrucât în acte nu sunt specificate toate distanţele. Actele care au stat la baza formulării concluziilor iniţiale sunt actele de vânzare nr. 3575 şi 1016.

4. La întocmirea planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 1) pentru raportul de expertiză iniţial a avut în vedere planul realizat de SC GD SA, plan avizat de Oficiul Judeţean de Cadastru Prahova şi de Direcţia Tehnică a Primăriei mun. P...... A constatat că există o inadvertenţă între planul realizat de SC GD SA şi planul de situaţie scara 1: 200 (Anexa nr. 1). A refăcut planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 1) pentru a fi în concordanţă cu planul realizat de SC GD SA, prin planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 2). Conform acestei refaceri suprafaţa măsurată a terenului „grădina de vară a Cinematografului C.  este de 311 mp.

5. Între proprietatea iniţială şi suprafaţa retrocedată prin deciziile nr. 30 şi 120 există o diferenţă. Această diferenţă a figurat-o distinct pe planul de situaţie scara 1:200 (Anexa nr. 2) şi planul de situaţie scara l:200 (Anexa nr. 3) ca fiind suprafaţa terenului grădina de vară a Cinematografului C.  şi este de 311 mp.

6. Prin transpunerea actelor de proprietate, respectiv cele două decizii de retrocedare, şi suprafaţa din teren există diferenţe. Cauzele acestor diferenţe sunt: - nu a putut transpune cu acurateţe actele de proprietate ale autorilor reclamantului întrucât în acte nu sunt specificate toate distanţele; - în partea de sud a proprietăţii autorilor reclamantului exista strada Fierari, stradă desfiinţată în prezent.

7. La întocmirea planului de situaţie a avut în vedere si documentaţia cadastrală aferentă imobilului retrocedat cu numărul cadastral 134346 situat în mun. P....., str. Yyyyy nr. 32, jud. Prahova.

Tribunalul a completat obiectivele expertizei, astfel:

1. Expertul să transpună dispozițiile de restituire în baza documentelor (dacă există) încheiate la momentul emiterii dispoziției sau ulterior de către RARF, adică în funcție de alte schițe decât cele din documentația cadastrală și decât cele de la primărie.

2. Expertul să poziționeze pe tot terenul pe care reclamantul pretinde că le-a aparținut autorilor săi, ce construcții sunt și cui aparțin și dacă există teren restituibil (completare a raportului ce acoperă și obiectivele formulate de către pârâți).

Răspunsul expertului a fost următorul:

1. A transpus dispozițiile de restituire (decizia xxxx/2005 modificată prin decizia xxxx/2006) în baza documentelor încheiate la momentul emiterii dispoziției sau ulterior de către RARF , adică în funcție de alte schițe decât cele din documentația cadastrală și decât cele de la primărie (Planul SC GD SA vizat de Primarul și secretarul mun. P.....).

În baza acestor transpuneri a făcut planul anexă nr. 5, în care a arătat:

-limita imobilului retrocedat, conform deciziilor nr. 120/22.07.2005 și nr. 30/20.02.2006 precum și a planului SC GD SA situată între punctele 16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-7-6-5-4-3-2-1-16 = 699 mp.

-construcții situate pe fostul teren al reclamantului (fost sediu filială+fost cinematograf C. +grup sanitar)

-suprafața „ grădina de vară a Cinematografului C.  situată între punctele 1...16 = 311 mp (teren ce face obiectul actualului dosar).

2. A poziționat pe tot terenul pe care reclamantul pretinde că le-a aparținut autorilor săi, construcțiile existente. Fost sediu filială+fost cinematograf C.  pe terenul retrocedat și grupul sanitar pe terenul care face obiectul actualului dosar. Conform planului SC GD SA vizat de Primarul și secretarul mun. P..... construcțiile au aparținut RARF București. Acum construcțiile (fost sediu filială+fost cinematograf C.) aparțin actualului reclamant.

Există teren restituibil, respectiv „grădina de vară a Cinematografului C. , situată între punctele 1...16 din planul anexă nr. 5, în suprafață de 311 mp (teren ce face obiectul actualului dosar).

Prezent personal la termenul de judecată, expertul a arătat că pe terenul restituibil nu există decât un grup sanitar dezafectat, terenul în suprafață de 311 mp neavând legătură cu extensiile la blocurile despre care vorbește primăria.

Coroborând probele analizate, concluzia este că autorii reclamantului au avut în proprietate nu doar suprafața de teren de 699 mp restituită prin deciziile emise de R.A.R.F., ci și suprafața de 311 mp identificată de raportul de expertiză, reprezentând grădina de vară și că respectivul teren poate fi restituit în natură, nefiind edificate construcții care nu pot fi demolate.

Potrivit Planului de situație întocmit la data de 30.08.2006 și refăcut în 2009 și 2011 (fila 154 vol. III), anexat chiar de intimată la Obiecțiunile la expertiză depuse la data de 09.01.2019, terenul ar avea suprafața de 996 mp. Însă la fila 178 vol. III se regăsește planul topocadastral întocmit de SC GD SA pentru R.A.R.F., avizat de primărie, verificat și recepționat de către O.C.P.I. Prahova, în care figurează sediu filială și cinematograf în suprafață construită de 645,7 mp și grădină de vară în suprafață de 343,9 mp, precum și un grup sanitar de 11,7 mp, suprafața totală a terenului fiind 1040 mp.

Revenind la planul de situație 1:500, chiar în cuprinsul acestuia se recunoaște că suprafața de teren avută de autorii săi era mai mare decât cea retrocedată, însă precizându-se că diferența (110,40 mp+116 mp+18 mp+9,60 mp) nu ar putea fi restituită deoarece este ocupată de extensie P+1, de o platformă betonată, de Cinema ”P.” și de Casa Cărții.

Împrejurarea că la data emiterii deciziilor de restituire de către R.A.R.F. nu au fost întocmite măsurători și nu s-a procedat la identificarea corectă a terenului nu îi este imputabilă reclamantului. Dacă în procesul de restituire respectiv au fost comise erori, corijarea acestora se poate face într-un cadru procesual care să vizeze cenzurarea deciziilor respective.

Prin transpunerea actelor de proprietate ale autorilor și a celor două decizii de restituire, expertul tehnic judiciar desemnat în prezenta cauză a ajuns la concluzia că o diferență de suprafață de 311 mp și care ar reprezenta grădina de vară poate fi restituită deoarece este liberă de construcții. Pârâta susține că suprafața respectivă este inclusă în deciziile de restituire argumentând în baza Planului de situație din data de 30.08.2006. Însă în cuprinsul acestuia, la capitolul Observații 1 se prevede că linia subțire întreruptă reprezintă conformația inițială a imobilului, menționându-se o suprafață restituită de 742 mp.

Așa cum s-a arătat anterior, expertul a  transpus dispozițiile de restituire (decizia 120/2005 modificată prin decizia 30/2006) în baza documentelor încheiate la momentul emiterii dispoziției sau ulterior de către R.A.R.F., adică în funcție de alte schițe decât cele din documentația cadastrală și decât cele de la primărie (planul SC GD SA vizat de Primarul și secretarul mun. P.....), terenul în suprafață de 311 mp reprezentând grădina de vară nefiind inclus în cele două dispoziții de restituire emise de R.A.D.E.F.

Este adevărat că în Anexa nr. 3 (fila 150 vol. III), în Completare raport de expertiză tehnică judiciară depus pe data de 04.12.2008 se constată că o porțiune din terenul retrocedat potrivit dispozițiilor R.A.R.F. nu se regăsea în limita de proprietate rezultată prin transpunerea în teren a actelor de proprietate ale autorilor reclamantului, însă, așa cum tribunalul a menționat, rectificarea eventualelor erori nu se poate face în acest cadru procesual și nu prin respingerea cererii pentru o altă porțiune pentru care reclamantul face dovada îndeplinirii condițiilor legale.

G.F. a decedat la data de 16.05.1959 (extras uz oficial fila 10 vol. II), iar V. F. – la data de 17.08.1969 (extras uz oficial fila 12 vol. II). S.I.V., fiica acestora și mama reclamantului a decedat la data de 17.08.1981 (fila 11 vol. II), iar tatăl reclamantului la data de 25.02.1992 (fila 4 vol. II). Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. xxxx/19.12.2002 (fila 40 vol. II), reclamantul este unicul moștenitor al bunicilor și mamei sale.

Așadar reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită atât la restituirea în natură, cât și la măsuri reparatorii prin echivalent în ceea ce privește construcţia locuinţă de serviciu în prezent demolată.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001, ”(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condiţiile prezentei legi.

(2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau măsuri compensatorii în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România.

(3) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a entităţii investite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în măsuri compensatorii în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a entităţii investite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării.

(4) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.”

În ceea ce priveşte modalitatea de restituire, tribunalul constată incidenţa art. 10 alin. 1 şi 10: „În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile ramase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

[...]

10) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (6), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau măsuri compensatorii în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România.”

De asemenea potrivit art. 26 alin. 1, dacă restituirea în natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptăţite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de măsuri compensatorii în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită.

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România a instituit o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de restituire.

Potrivit art. 1, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III.

De asemenea art. 21 stabileşte că în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.

Legiuitorul a instituit astfel o anumită procedură, în care a stabilit competenţe specifice pentru fiecare instituţie în parte. Dacă în ceea ce priveşte restituirea în natură sau restituirea prin echivalent constând în compensarea cu bunuri şi servicii, procedura se opreşte la unitatea deţinătoare care şi emite dispoziţia de retrocedare, respectiv decizia sau dispoziţia de compensare cu alte bunuri şi servicii, în privinţa măsurilor compensatorii prin puncte, propunerea unităţii notificate se înaintează Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor care emite decizia.

Pe cale de consecinţă nu se poate decât constata dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcţia locuinţă de serviciu în prezent demolată, urmând ca pârâţii să întocmească documentaţia necesară în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent.

În raport de consideraţiile expuse, tribunalul va admite acţiunea precizată, va constata calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului teren în suprafaţă de 311 mp situat în municipiul P....., str. Yyyyy nr. 32, identificat în raportul de expertiză, completat, întocmit de expert GG prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16, va obliga Primarul Municipiului P..... să emită dispoziţie de restituire în natură a imobilului sus-menţionat, va constată calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcţia locuinţă de serviciu în prezent demolată şi va obliga pârâţii la întocmirea documentaţiei necesare în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă va obliga pârâţii la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei onorariu expert și va lua act că onorariul avocaţial va fi solicitat pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare