Refuz soluționare cerere. Acțiune inadmisibilă

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Refuz soluționare cerere. Acțiune inadmisibilă

- art. 1 alin. 1 și art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

Analizând legalitatea sentinței din perspectiva modului de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că judecătorul fondului a soluționat acțiunea fără a examina în concret legalitatea unui refuz al pârâtului de repoansonare a unui număr de identificare la solicitarea reclamantului, refuz ce trebuia contestat de persoana pretins vătămată și față de care pârâtul trebuia să-și prezinte apărările prin întâmpinare.

Intimatul-reclamant a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea recurentului-pârât să repoansoneze numărul de identificare (…) ca număr de identificare al autoturismului marca Toyota (…), ori raportat la dispozițiile art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care stabilesc actele administrative ce pot face obiectul contestării și analizei în fața instanței de contencios administrativ, respectiv act administrativ tipic sau asimilat, în această din urmă categorie intrând și refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri privitoare la un drept sau interes legitim, Curtea a constatat că reclamantul nu a supus controlului judecătoresc un refuz al pârâtului de a da curs unei cererii de repoansonare a unui număr de identificare pe autoturismul ce-i aparține în proprietate.

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 378 din 15 iulie 2020

Din examinarea lucrărilor din dosar, Curtea a constatat următoarele:

1.Hotărârea primei instanțe

Prin Sentința nr. (...)/CA din 27.01.2020 Tribunalul (...) a respins excepția de prematuritate (inadmisibilitate), a admis acțiunea precizată și formulată de reclamantul (R) în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă - Registrul Auto Român și, în consecință, a dispus obligarea pârâtei să repoansoneze numărul de identificare șasiu (...) ca număr de identificare al autoturismului marca TOYOTA (...), culoare gri, având numerele de înmatriculare de autoritățile britanice (...), proprietatea reclamantului în vederea înmatriculării acestui autoturism și a obligat pârâta să procedeze la emiterea cărții de identitate a autoturismului cu nr. de identificare mai sus menționat și să elibereze certificatul de autenticitate a autoturismului, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, examinând cu prioritate excepția de prematuritate (inadmisibilitate) invocată de către pârâtă ca urmare a neparcurgerii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004, a reținut că excepția invocată este nefondată. Astfel, obiectul dedus judecății îl reprezintă obligația ,,de a face’’, respectiv obligarea pârâtei să repoansoneze numărul de identificare a unui autoturism proprietatea reclamantului. Prin urmare, prin acțiunea formulată, reclamantul nu a solicitat anularea vreunui act administrativ a cărui revocare să o solicite în prealabil, prin raportare la dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004. Mai mult, reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere de repoansonare a numărului de înmatriculare, atât anterior sesizării de către pârâtă a organelor de cercetare penală, cât și ulterior finalizării anchetei penale și numai ulterior a promovat acțiunea în instanță, astfel încât este nefondată excepția de prematuritate invocată de către pârâtă.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul (R) este proprietarul autoturismului Toyota, culoare argintie, modelul (...)D-4D 4X4, capacitatea cilindrică 2494 cc, cu numărul de înmatriculare al autorităților britanice (...), așa cum rezultă din certificatul de înmatriculare, aflat la fila 16 dosar.

La data de 21.08.2018, reclamantul s-a prezentat la R.A.R cu autoturismul descris mai sus în vederea obținerii certificatului de autenticitate necesar înmatriculării autovehiculului în România, ocazie cu care s-a constatat că, în jurul suportului metalic aflat pe șasiul autoturismului în spatele roții dreapta spate, se afla poansonat numărul de identificare (...), număr care era înconjurat cu un cordon de sudură nespecific constructorului. Urmare a acestei constatări, pârâta a sesizat organele de cercetare penală în vederea cercetării unei presupuse fapte infracționale.

Prin ordonanța organului de cercetare penală din data de 23.08.2018 s-a dispus efectuarea unei constatări criminalistice traseologice asupra autoturismului proprietatea reclamantului, iar prin raportul de constatare criminalistică întocmit, expertul criminalist a concluzionat că numărul de identificare poansonat în spatele roții din partea dreaptă spate are un aspect de poansonare artizanală, suportul purtător prezentând urme de prelucrare mecanică (șlefuire/polizare) și un cordon de sudură, care încadrează numărul.

În vederea stabilirii numărului de identificare original poansonat de producător, la data de 16.10.2018, s-a solicitat sprijinul reprezentanței Toyota în (...), respectiv, (...), căreia i s-a pus la dispoziție autovehiculul în litigiu pentru efectuarea unei constatări.

În urma acestei verificări, în bazele de date ale producătorului, folosind ca și criteriu de căutare numărul motorului identificat pe autoturism s-a stabilit că numărul de identificare poansonat original de către producător pe autoturismul menționat este (...), număr de identificare pentru care nu există vreo semnalare în baza de date interne și internaționale, aspect ce rezultă din referatul organului de poliție, aflat la fila 11 dosar.

Prin ordonanța din data de 13.12.2018, dată în dosar nr. (...)/P/2018 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 334 alin. 1 din Cod penal.

Prevalându-se de dispozițiile art. 12 din O.G. 78/2000, conform cărora ,,Vehiculele rutiere prezentate în vederea omologării individuale sau eliberării cărții de identitate a vehiculului, care nu pot fi identificate de R.A.R din cauza lipsei sau modificării numerelor de identificare a acestora, așa cum au fost ele realizate de către constructor sau de către autoritățile competente, după caz, nu pot obține eliberarea cărții de identitate a vehiculului și nici eliberarea certificatului de autenticitate’’, precum și ale art. 21 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, conform cărora ,,Autovehiculul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ștanțate de constructor nu poate fi omologat în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul și remorca pentru care poliția poate stabili proveniența legală a acestora”, pârâta a refuzat repoansonarea numărului original de identificare al autoturismului și respectiv emiterea cărții de identitate și a certificatului de autenticitate necesare înmatriculării autoturismului reclamantului în România.

Din examinarea textelor de lege menționate mai sus și pe care pârâta își fundamentează apărarea, instanța a reținut că imposibilitatea eliberării certificatului de autenticitate, respectiv a cărții de identitate, intervine exclusiv în situația în care vehiculele prezentate în vederea omologării nu pot fi identificate din cauza lipsei numerelor de identificare, așa cum au fost ele realizate de către constructor. Ori, în cazul reclamantului nu este incidentă această interdicție, întrucât numărul de identificare original al autovehiculului reclamantului a fost stabilit în urma cercetărilor penale întreprinse și respectiv din baza de date a producătorului autoturismului, astfel încât autoturismul supus analizei îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru omologare și înmatriculare în România.

Mai mult, legiuitorul prin dispozițiile art. 21 alin. 1 din H.G nr. 1391/2006 exceptează de la interdicția de omologare în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice autovehiculul pentru care poliția poate stabili proveniența legală a acestora. Ori, în speța de față, s-a stabilit de către organul de cercetare penală, în mod indiscutabil că reclamantul a dobândit în mod legal autoturismul supus analizei din Regatul Unit al Marii Britanii, reclamantul fiind posesorul certificatului de înmatriculare al autoturismului emis în mod legal de autoritățile britanice.

Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile O.G. 78/2000 și ale H.G. 1391/2006, Tribunalul (...), prin prisma dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 a admis ca fondată acțiunea formulată și precizată de reclamantul (R) și să dispună obligarea pârâtei să repoansoneze numărul de identificare șasiu (...) ca număr de identificare al autoturismului marca TOYOTA (...), culoare gri, având numerele de înmatriculare de autoritățile britanice (...), proprietatea reclamantului în vederea înmatriculării acestui autoturism și să procedeze la emiterea cărții de identitate a autoturismului cu nr. de identificare mai sus menționat și să elibereze certificatul de autenticitate a autoturismului, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat recurs recurenta-pârâtă Regia Autonomă - Registrul Auto Român, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că soluția instanței de fond încalcă prevederile legale din domeniu.

În lipsa unui număr de identificare valid, potrivit dispozițiilor legale cuprinse în H.G. nr. 768/1991 privind înființarea și funcționarea R.A.R. - R.A. și în O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată prin Legea 230/2003, cu modificările și completările ulterioare, R.A.R. - R.A. nu este abilitat să stabilească din proprie inițiativă numărul de identificare al autoturismului reclamantului şi nici să îl poansoneze.

Totodată, în ceea ce privește eliberarea certificatului de autenticitate și a cărții de identitate, acte necesare activității de înmatriculare, a precizat că, prin dispozițiile art. 12 și art. 13 din O.G. nr. 78/2000, aprobată prin Legea nr. 230/2003 cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a prevăzut care sunt condițiile legale în baza cărora pot fi eliberate aceste acte. Aceste prevederi legale de care pârâtul trebuie să țină cont în rezolvarea solicitării reclamantului, nu sunt prevederi legale de care R.A.R. - R.A. se prevalează pentru a nu soluționa în mod favorabil cererea acestuia, așa cum reține instanța de fond prin considerentele din cuprinsul sentinței atacate.

Potrivit prevederilor legale anterior menționate, la certificarea autenticității se verifică, printre altele, dacă principalele elemente de identificare ale vehiculului sunt originale și/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate.

Rezultatele cercetărilor penale din cadrul Dosarului penal nr. (...)/P/2018, în raport de care instanța de fond și-a formulat toată motivația și în raport de care reclamantul a solicitat repoansonarea vehiculului marca Toyota (...), culoare gri, cu număr de înmatriculare eliberat de autoritățile britanice (...), nu stabilesc în mod cert, identificarea validă a acestui vehicul. Acestea nu fac decât să stabilească în baza unui singur criteriu de căutare, și anume în baza seriei motorului cu care era echipat vehiculul la momentul controlului, faptul că numărul de identificare poansonat original de către producător pe acesta este (...).

Totodată, a precizat că reclamantul a formulat o nouă adresă, sub denumirea de cerere prealabilă, înregistrată cu număr RAR (...)/13.12.2019, având ca obiect aceleași solicitări care formează și obiectul dosarului nr. (...)/2019, a cărui judecată era încă pe rolul Tribunalului (...). Față de această adresă, Regia Autonomă - Registrul Auto Român a formulat răspunsul transmis pe data de 08.01.2020, în cuprinsul căruia, în urma reanalizării celor stabilite de Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) prin Ordonanța de clasare a cauzei emisă la data de 13.12.2018 în dosarul penal nr. (...)/P/2018, s-a constatat faptul că, potrivit bazei de date EUCARIS, la care pârâtul are acces, vehiculul cu numărul de identificare (...) stabilit ca fiind valid, de către organele de cercetare penală, figurează cu mențiunea “vehicle scrapped (03.66.2015)”, ceea ce înseamnă că acesta este posibil să fi fost dezmembrat în țara de proveniență, Marea Britanie.

Astfel, în condițiile în care acest vehiculul a fost scos din uz, Regia Autonomă - Registrul Auto Român nu poate valida identitatea și, implicit, nu poate elibera documentele necesare înmatriculării vehiculului în cauză. întrucât s-ar încălca prevederile art. 18 lit. b) din Legea nr. 212/21.07.2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz, cu modificările și completările ulterioare, lege ce transpune Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18.09.2000 privind vehiculele scoase din uz.

Aceste argumente răstoarnă reținerea instanței de fond, potrivit căreia „nu există vreo semnalare în bazele de date interne și internaționale” pentru numărul de identificare (...), stabilit pe baza seriei de motor (...) ca fiind cel real în urma cercetărilor efectuate în cadrul dosarului penal nr. (...)/P/2018.

Stabilirea identității vehiculului prezentat de reclamant doar în baza seriei de motor nu poate fi luată în considerare, din moment ce specialiștii RAR au și menționat în cuprinsul Notei de constatare întocmită la data controlului, faptul că “eticheta constructorului este nespecifică, seria de motor este diferită de cea din documentul de înmatriculare”. Astfel, seria de motor în baza căreia s-a stabilit numărul de identificare ca fiind cel real, este diferită față de seria de motor care apare în documentele prezentate odată cu vehiculul. Pentru stabilirea certă a identității vehiculului în cauză, consideră că este necesară identificarea acestuia având în vedere și alte elemente (în afară de motor) care se regăsesc pe vehicul, respectiv seria cutiei de viteze, serii airbag-uri, serii punți etc., activitate ce se poate realiza doar în cadrul unei reprezentanțe autorizate a constructorului.

De asemenea, sunt necesare efectuarea unor cercetări de către organele abilitate având în vedere faptul că vehiculul cu numărul de identificare (...), figurează în baza de date Eucaris cu semnalul “vehicle scrapped (03.06.2015)”. Aceste cercetări sunt necesare cu atât mai mult cu cât vehiculul a fost prezentat cu un alt număr de identificare, respectiv (...), aplicat pe o plăcuță metalică fixată printr-un cordon de sudură pe vehicul, fapt ce ridică multe suspiciuni cu privire la identitatea reală a vehiculului.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul (R), prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În esență, arată intimatul că recurenta se limitează la a formula strict aceleași apărări ca și cele făcute în fața instanței de fond, nu aduce nici un argument în plus față de cele judicios analizate de prima instanță. Aceasta, pe de o parte, enumeră o serie de texte legale care reglementează activitatea instituției, precum și modul în care se face o autentificare a unui vehicul, fără a dovedi în mod concret cum sunt încălcate acestea și fără a dovedi faptul că le-a respectat, iar pe de altă parte, critică Parchetul pentru că nu a verificat alte aspecte care să ateste autenticitatea autovehiculului, atribuții care sunt, de fapt, în sarcina pârâtei.

În aceste condiții, criticile aduse hotărârii instanței de fond, nu pot fi primite.

În urma verificărilor efectuate în vederea înmatriculării, angajații pârâtei au constatat modificarea poansonului, privind numărul de identificare și au sesizat organele de cercetare penală. Recurenta critică activitatea organului de cercetare penală, susținând că verificarea efectuată a fost făcută strict după numărul de motor și sugerând că ar fi fost superficială. Totodată, critică faptul că organele de cercetare penală nu au făcut cercetări și asupra altor elemente de identificare ce apar pe vehicul motivând faptul că atestarea identității unui vehicul, presupune o verificare a mai multor elemente de identificare. Or, nu intră in atribuțiile organului de cercetare penală să ateste identitatea vehiculului, aceasta fiind una dintre atribuțiile recurentei. Verificările efectuate de către organul de cercetare penală au infirmat existența unei infracțiuni. Mai mult decât atât, recurenta nu a criticat soluția organului de cercetare penală.

Afirmațiile conform cărora, eticheta constructorului este nespecifică, seria de motor este diferită și anii de fabricație ai diferitelor elemente componente ale vehiculului sunt diferiți, sunt simple susțineri având în vedere faptul că recurenta pârâtă nu face dovada că ar fi întreprins cercetări în acest sens.

Intimatul a făcut dovada că ambele autoturisme au fost deținute în mod legal, a făcut inclusiv dovada cu modificările făcute de către unitatea service din UK, respectiv a obținut de la producător certificatele de conformitate pentru ambele autoturisme.

Raportat la toată această situație, opinează că soluția instanței de fond este legală și temeinică, motiv pentru care se impune respingerea recursului.

4. Soluția instanței de recurs

Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentul RAR și a motivului invocat din oficiu, a constatat următoarele:

Soluția primei instanțe de admitere a acțiunii formulate și precizate a fost criticată de recurentul-pârât din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Circumscris acestui motiv de casare, Curtea a invocat din oficiu, raportat la dispozițiile art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, inadmisibilitatea acțiunii întrucât instanța de contencios administrativ nu a fost investită cu analiza legalității unui refuz al pârâtului de repoansonare a unui număr de identificare pe autoturismul reclamantului.

Analiza cu prioritate a criticii de nelegalitate a sentinței, invocată de instanța de recurs, se impune raportat la faptul că verificarea legalității obiectului acțiunii în contencios administrativ primează examinării criticilor ce vizează fondul litigiului având ca obiect anularea unui act administrativ tipic sau asimilat.

Astfel, analizând legalitatea sentinței din perspectiva modului de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că judecătorul fondului a soluționat acțiunea fără a examina în concret legalitatea unui refuz al pârâtului de repoansonare a unui număr de identificare la solicitarea reclamantului, refuz ce trebuia contestat de persoana pretins vătămată și față de care pârâtul trebuia să-și prezinte apărările prin întâmpinare.

În acest sens, s-a avut în vedere că intimatul-reclamant a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea recurentului-pârât să repoansoneze numărul de identificare (...) ca număr de identificare al autoturismului marca Toyota (...), autoturism ce în prezent are poansonat artizanal numărul de identificare (...) și numărul de înmatriculare (...) eliberat de autoritățile britanice.

În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că la data de 21.08.2018 a prezentat autoturismul la RAR (...) în vederea obținerii certificatului de autenticitate, necesar pentru înmatricularea mașinii în România, certificat ce nu a fost emis întrucât cu ocazia verificărilor tehnice s-a constat că numărul de identificare poansonat, respectiv (...), a fost fixat artizanal pe șasiul mașinii, că seria de motor este diferită de cea din documentul de înmatriculare, că eticheta constructorului este nespecifică și că elementele componente au ani de fabricație diferiți, respectiv 2010, 2016.

Anterior primului termen de judecată în fața instanței de fond reclamantul a depus o cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să solicite obligarea pârâtului și la eliberarea certificatului de autenticitate și a cărții de identitate a autoturismului, în urma repoansonării unui alt număr de identificare în locul celui care se afla fixat pe șasiu în mod artizanal.

Având în vedere aceste împrejurări, raportat la dispozițiile art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care stabilesc actele administrative ce pot face obiectul contestării și analizei în fața instanței de contencios administrativ, respectiv act administrativ tipic sau asimilat, în această din urmă categorie intrând și refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri privitoare la un drept sau interes legitim, Curtea a constatat că reclamantul nu a supus controlului judecătoresc un refuz al pârâtului de a da curs unei cereri de repoansonare a unui număr de identificare pe autoturismul ce-i aparținea în proprietate. De asemenea, s-a reținut că reclamantul nu a invocat și dovedit că anterior sesizării instanței a depus la recurentul-pârât o cerere de repoansonare, care ar trebui să cuprindă motivele de fapt și de drept în baza cărora este formulată, aspecte ce ar urma să fie examinate într-o eventuală acțiune îndreptată împotriva unui refuz apreciat ca fiind nelegal, cu luarea în considerare și a apărărilor instituției pârâte.

Curtea a reținut că în cursul judecării procesului de către instanța de fond intimatul-reclamant a depus la recurentul-pârât o cerere de repoansonare, care a fost respinsă prin actul având numărul de înregistrare nr. (...)/08.01.2020 (filele 25, 29 vol. II dosar fond), cu motivarea că potrivit bazei de date la care RAR are acces, vehiculul cu numărul de identificare real - (...) figurează semnalat cu mențiuni referitoare la o posibilă dezmembrare, mențiuni ce contravin art. 18 lit. b) din Legea nr. 212/2015 și care împiedică RAR să valideze identitatea și să elibereze documentele necesare înmatriculării vehiculului.

Acest act nu a făcut obiectul acțiunii deduse judecății în prezentul dosar, nefiind suspus analizei instanței de contencios administrativ. În plus, intimatul-reclamant a susținut în recurs că în mod corect a fost admisă acțiunea sa întrucât legea nu interzice a se face un autoturism din componentele a două mașini dezmembrate, însă aceste aspecte nu au fost invocate și analizate la instanța de fond.

În consecință, întrucât în mod nelegal prima instanță nu a verificat legalitatea investirii din perspectiva obiectului acțiunii în contencios administrativ astfel cum este definit de art. 1 alin. 1 și 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în baza art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul formulat de recurentul-pârât RAR, a casat în tot sentința atacată și rejudecând cauza a admis excepția inadmisibilității acțiunii, cu consecința respingerii ca atare a demersului judiciar promovat de reclamant.

Domenii speta

Spete similare