Spor lunar de dificultate membi Comisii de fond funciar

Sentinţă civilă 191 din 18.04.2022


 

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal la nr. X/104/2021, reclamanta B A A a chemat în judecată pârâta Unitatea Administrativ Teritorială V M prin primar, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei să emită Dispoziţia anuală prin care să i se acorde sporul lunar de dificultate, de până la 50%, din salariul de încadrare pentru perioada ultimilor 3 ani, potrivit disp. art.11 din Legea nr. 263/2006 şi pe viitor, pe toată perioada în care va face parte din Comisia pentru stabilirea drepturilor de proprietate funciară şi va desfăşura activităţi în domeniul fondului funciar, pentru următoarele considerente:

În fapt, reclamanta este angajată pe funcţia de secretar general al UAT comuna V M şi potrivit Ordinului nr. 154/08.06.2017, emis de Instituţia Prefectului-Judeţul O, a fost desemnată să facă parte din componenţa Comisiei locale V M pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere.

De asemenea, potrivit Ordinului nr. 148/01.03.2021 a fost actualizată componenţa comisiei, fiind menţinută ca membru în componenţa acesteia, în această calitate desfăşurând o activitate complexă, continuă în privinţa identificării şi stabilirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din domeniul fondului funciar, fapt pentru care trebuie să îi fie acordat sporul de dificultate.

Chiar şi Legea nr. 248/2010 prin disp. art. 7, din Anexa 1, prevede că funcţionarii publici au dreptul la indemnizaţii suplimentare la care sunt desemnaţi să participe în cadrul unor comisii organizate în condiţiile legii.

Relevant în prezenta cauză sunt disp. art. II din Legea 263/2006, care prevăd :

„(1) Salariaţii instituţiilor publice implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaţilor care beneficiază de acest drept şi a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituţiei implicate în aplicarea dispoziţiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietăţii funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor."

De asemenea, potrivit art. 7 din Anexa 1 a Legii nr. 248/2010 :

"(1) Funcţionarii publici au următoarele drepturi prevăzute de alte acte normative, al căror cuantum se suportă de ia bugetul de stat, bugetul local sau, după caz, de la bugetul de asigurări sociale:

a) indemnizaţiile stabilite pentru activităţi suplimentare la care sunt desemnaţi să participe în cadrul unor comisii organizate în condiţiile legii;"

Mai mult, disp. art. I din OUG 136/2006 prevăd:

"După articolul II din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006, se introduce un nou articol, articolul III, cu următorul cuprins:"Art. III. - (1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite, din administraţia publică centrală şi locală beneficiază lunar de un spor de dificultate de până la 50% din indemnizaţia corespunzătoare funcţiei respective sau din salariul de încadrare, în cazul în care sunt implicate în aplicarea următoarelor acte normative:a) Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic ai unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr: 169/1997. cu modificările şi completările ulterioare."

În consecinţă consideră că solicitarea de a i se acorda sporul lunar de dificultate, de până la 50%, din salariul de încadrare pentru perioada ultimilor 3 ani, potrivit disp. art.11 din Legea nr. 263/2006 şi pe viitor, pe toată perioada în care va face parte din Comisia pentru stabilirea drepturilor de proprietate funciară şi voi desfăşura activităţi în domeniul fondului funciar este o solicitare legală şi temeinică, drept pentru care solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Au fost ataşate: in copie actele de care s-a făcut vorbire, cererea prealabila, răspunsul domnului primar al comunei V M si practica judiciara.

În temeiul art. 223, alin.3 şi art. 411, alin.1, pct.2 C.p.c solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare sau alte apărări în cauză.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanţa  reţine următoarele:

În fapt, reclamanta B A A este secretar general al UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE COMUNA V M şi face parte din Comisia Locală V M pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere (filele nr. 6-11).

Prin cererea de chemare în judecată aceasta a solicitat obligarea pârâtei UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA V M, prin primar, la emiterea unei dispoziţii prin care să i se acorde sporul lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare pentru perioada ultimilor 3 ani în baza dispoziţiilor art. II din Legea nr. 263/2006.

În drept,  conform art. II alin. (1) din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, salariaţii instituţiilor publice implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 572 din 03 iulie 2006.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale instanţa constată că sporul lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare cuvenit salariaților instituțiilor publice, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, prevăzut în articolul în art. II alin (1) Legea nr. 263/2006, a avut o perioadă de aplicabilitate limitată de un an calculată de la data intrării în vigoare a acestei legi. În consecință, cererea reclamantei de acordare a acestui spor, fiind formulată peste termenul legal pentru care a fost prevăzut, este neîntemeiată.

Această interpretare rezultă şi din decizia nr. 67/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 369/87/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Interpretarea dispoziţiilor art. II din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, cu completările ulterioare, în sensul de a se lămuri dacă, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. II alin. (1) teza întâi şi art. II alin. (1) teza a doua, se deduce că sporul lunar de dificultate de până la 50% din salariul de bază se acordă membrilor comisiilor constituite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicate, cu modificările şi completările ulterioare, doar pe o perioadă de un an ce curge de la intrarea în vigoare a legii, respectiv doar pentru perioada 3 iulie 2006-3 iulie 2007, sau acest spor se cuvine membrilor comisiilor pe întreaga perioadă de derulare a activităţii specifice în cadrul acestor comisii, doar stabilirea beneficiarilor acestui spor urmând a fi realizată anual de către conducătorul instituţiei.

În această decizie instanţa supremă a arătat că la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost identificată Decizia nr. 4.292 din 22 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 575/45/2009, prin care s-a reţinut că sporul de 50% a avut o aplicabilitate limitată, pe o durată de un an de la data intrării în vigoare a normei legale ce prevedea acordarea respectivului spor de dificultate.

De asemenea, s-a arătat că problema de drept a cărei interpretare se solicită în cauză a constituit obiect al preocupărilor instanţelor judecătoreşti, fiind dezbătută încă din anul 2010, una dintre întâlniri fiind concretizată în Minuta întâlnirii dintre membrii Comisiei "Unificarea practicii judiciare", preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi al Secţiei comerciale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii secţiilor de contencios administrativ şi fiscal şi secţiilor comerciale de la curţile de apel, din data de 24 noiembrie 2010, prilej cu care s-a constatat că orientarea majoritară a practicii judiciare este în sensul că intenţia legiuitorului a fost aceea de a limita la perioada de un an acordarea sporului în discuţie.

De altfel, având a se pronunţa asupra constituţionalităţii acestei dispoziţii legale, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 347 din 17 martie 2009 şi prin deciziile nr. 460 şi 461 din 2 aprilie 2009, că "(...) sporul reglementat prin dispoziţiile de lege criticate nu reprezintă un drept fundamental, ci constituie, potrivit intenţiei legiuitorului, un spor salarial cu caracter stimulatoriu pentru exercitarea anumitor activităţi pe o perioadă determinată. Modalităţile şi condiţiile acordării unor sporuri salariale sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului".

Totodată, din examenul jurisprudenţial rezultă că majoritatea instanţelor de judecată au apreciat că acordarea sporului prevăzut de art. II alin. (1) din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, cu completările ulterioare, a avut un caracter limitat în timp, în acelaşi sens fiind şi Decizia nr. 4.292 din 22 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Aşadar, atât din practica instanţei supreme, cât şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale rezultă că dreptul ce face obiectul litigiului a fost acordat cu caracter temporar doar pentru perioada expres determinată de un an calculată de la data intrării în vigoare a legii nr. 263/2006.

Dispoziţiile Legii nr. 248/2010 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor) la care a făcut referire reclamanta nu sunt aplicabile în cauză.

De asemenea, nici dispoziţiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, la care probabil reclamanta B A A a dorit să se raporteze prin cererea sa de chemare în judecată, nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere că acest act normativ a fost abrogat începând cu data de 01.07.2017, prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 153/2017, iar cererea sa vizează perioada ultimilor 3 ani anteriori formulării cererii de chemare în judecată.

Întrucât în prezent nu mai poate fi acordat dreptul solicitat, instanţa urmează a respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B A-A în contradictoriu cu pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA V M, ca neîntemeiată.

Data publicarii pe portal:23.11.2022