Suspendarea executarii actului administrativ - conditii

Prin sentinţa X din 12 ianuarie 2021, pronunțată la data de 14.01.2021 de Tribunalul O în dosarul nr. X/104/2020, s-a respins cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate formulată de reclamantul I F G în contradictoriu cu IPJ O. S-a respins cererea formulată de reclamant de introducere în cauză a altor subiecte de drept, în temeiul art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul I F, pe care a criticat-o pentru motivele aferente art. 488 alin. l pct. 5, pct. 6 și pct. 8 CPC, pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, admiterea cererii formulate de suspendare a executării actelor administrative contestate.

Prin decizia nr.X din data de 04.03.2021 s-a admis recursul declarat de reclamantul I F G, împotriva sentinței nr.X din 14 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul O în dosarul nr.X/104/2020, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului  O. S-a casat sentința, s-a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pentru a pronunţa această decizie instaţa a reţinut următoarele:

În cauza dedusă judecății, recurentul-reclamant I F a solicitat suspendarea executării procesului-verbal X/SR/BC/20.03.2020 emis de Comisia de analiza a fiselor postului și a dispoziției nr. X/29.10.2020 a Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului O până la soluționarea definitivă a cauzei, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea contenciosului administrativ.

Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaționale, atât în sistemul de protecție instituit în cadrul Consiliul Europei, cât şi în ordinea juridică a U.E.

Legea română corespunde recomandării Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei nr. R/89 din 13 septembrie 1989, pentru că prevede în art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 atribuția instanței de contencios administrativ de a ordona măsuri vremelnice de suspendare a executării actului administrativ, atunci când drepturile sau interesele legitime ale particularilor sunt impuse unui risc iminent de vătămare, în scopul evitării exercitării abuzive a prerogativelor de care dispun autoritățile publice în contextul puterii lor discreționare.

Suspendarea executării actului administrativ este o măsură provizorie de protecție a drepturilor şi intereselor legitime ale subiectelor potențial vătămate prin aplicarea actului, până la momentul la care instanța competentă va evalua legalitatea acestuia.

Potrivit art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ contestat, se cer a fi îndeplinite cumulativ condițiile referitoare la existenta cazului bine justificat, circumscris unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucura actul administrativ atacat, respectiv la iminenta pagubei care s-ar crea prin executare, astfel cum sunt acești termeni definiți prin art. 2 lit. s și t din Legea nr. 554/2004.

Îndeplinirea condițiilor cazului bine justificat şi a iminenței unei pagube sunt supuse aprecierii judecătorului care, deși nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenței dreptului, va trebui totuși sa analizeze condițiile legale prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească şi drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.

Pornind de la aceste aspecte de ordin teoretic, Curtea a constatat ca instanța de fond nu a analizat toate argumentele invocate de reclamant ca fiind de natura a crea îndoiala asupra legalității procesului-verbal X/SR/BC/20.03.2020 și a dispoziției nr. X/29.10.2020 a Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului O și nici pe cele relative la producerea unei pagube iminente, ignorând astfel dispozițiile art. 9 alin. 2, art. 14 alin. 6 și art. 22 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă.

Astfel, cu privire la aparenta nelegalitate a procesului verbal X/SR/BC/20.03.2020, reclamantul a invocat dispozițiile art. 2 alin.4 din anexa 1 la OMAI nr. 140/2016 relativ la existenta situațiilor temeinic justificate pentru a interveni modificarea fisei postului, precum si absenta totala din procesul verbal, raportat la prevederile art. 6 alin.4 raportat la alin.1 si 2 din OMAI 140/2016, a menționării activităților obligatorii, aspecte care nu au fost examinate de instanță.

In egala măsură, atunci când a analizat aparenta de legalitate a procesului verbal, tribunalul a expus considerente străine de natura si datele cauzei, in condițiile in care reclamatul nu a invocat si nici nu a deținut anterior o autorizație de acces la informații clasificate clasa secret de stat, nivel strict secret, iar dispoziția suspusa examinării nu dispune vreo retragere a unei astfel de autorizații anterioare sau a unui aviz pozitiv, care sa fi stat la baza unei asemenea autorizații anterioare de acces la informații clasificate secret de stat, nivel strict secret.

De asemenea, instanța a făcut referire la împrejurarea ca dispoziția atacata ar fi menționat ca ORNISS a avizat negativ accesul la informații clasificate al reclamantului, iar acest fapt a fost comunicat de GGIPI, astfel ca recurentul reclamant putea cunoaște „structurile competente” care nu i-au acordat avizul/autorizația, deși in mod evident dispoziția atacata nu indica nicio structura si nu cuprinde nicio mențiune privitoare la ORNISS sau DGIPI si respectiv la adresa S/X/26.10.2020. 

Pe de alta parte, tribunalul a realizat o veritabila analiza a argumentelor de fond ale paratului IPJ O, expuse in întâmpinare sau extrase din răspunsurile GDPI si ORNISS la procedurile prealabile, pe care le-a validat, încălcând astfel prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 privitoare la analiza sumara a aparentei de nelegalitate si lipsind de garanția de imparțialitate soluția asupra fondului.

In ceea ce privește condiția pagubei iminente, Curtea a constatat ca tribunalul nu a analizat apărările concrete (diminuarea efectiva a veniturilor in mod brusc, imprevizibil si de natura a-i afecta existența sociala si economica) si probele reclamantului, sentința fiind practic nemotivată si sub acest aspect.

Noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanța de judecată să examineze în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, astfel încât partea interesată să poată aștepta un răspuns specific și explicit la mijloacele decisive pentru soluționarea procedurii în cauză.

Or, în condițiile in care tribunalul nu a analizat toate argumentele reclamantului, soluția exprimata prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală.

A fost încălcat, astfel, dreptul recurentului-reclamant la un proces echitabil și s-a cauzat acestuia o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea prevederilor art. 498 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv casarea în totalitate a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanța pentru a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la argumentele părților si circumstanțele speței.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ  şi Fiscal sub nr. X/104/2020/a1*.

Prin cererea înregistreată pe rolul Tribunalului O – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal  sub nr. X/104/2020, reclamantul I F-G, prin Sindicatul National al Politistilor şi Personalului Contractual din Mai – Biroul Executiv Teritorial O, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Politie al Judetului O, a solicitat  ca prin hotararea ce se va  pronunta să se dispună: anularea procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020 al comisiei de analiza a fiselor postului prin care s-a modificat fisa postului reclamantului în ceea ce priveste nivelul de secretizare din “secret de serviciu” in “secret” si care a stat la baza emiterii fisei postului nr.  X/sr/bc/20.03.2020; anularea tuturor actelor subsecvente procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020, implicit a dispozitiei nr. X/29.10.2020 a Şefului Inspectoratului de Politie al Judetului O, prin care s-a dispus punerea la dispozitie a reclamantului  incepand cu data de 29.10.2020; repunerea părţilor în situatia anterioara emiterii actelor administrative contestate, respectiv obligarea pârâtului IPJ O  la reintegrarea reclamantului în  functia detinuta anterior, cea de ofiter specialist II in cadrul Serviciului Rutier Biroul drumuri nationale si europene; obligarea la plata diferentelor de drepturi banesti ce au rezultat din pierderea functiei detinute anterior, de la data 29.10.2020 până la data reintegrarii efective.

Totodată, reclamantul, în temeiul art. 15 rap la art. 14 din Legea nr. 554/2004, a solicitat  suspendarea executarii actelor administrative contestate (procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020, dispozitiei nr. X/29.10.2020 a Şefului Inspectoratului de Politie al Judetului O)  până la solutionarea definitiva a fondului cauzei, cu obligarea pârâtului la plata plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, s-a arătat că până la data de 29.10.2020, reclamantul a fost incadrat ca ofiter specialist II in cadrul IPJ O – Serviciul Rutier Biroul Drumuri Nationale si Europene.

În baza dispozitiei Şefului IPJ O nr. X din 03.03.2020, a fost constituita comisia de analiza a posturilor, care la data de 20.03.2020, potrivit  convocatorului X/20.03.2020, s-a intrunit in vederea reanalizarii, modificarii si actualizarii fiselor posturilor de ofiter specialist II si ofiter principal II – Serviciul Rutier Biroul Drumuri Nationale si Europene.

Ca urmare a intrunirii, această comisie de analiza a fiselor postului a emis procesul-verbal X/20.03.2020, prin care a procedat la modificarea fiselor posturilor sus aratate, unica modificare fiind aceea ca titularul postului “sa detina sau sa obtina autorizatie de acces la informatii clasificate cu caracter “secret”, fiind emisa astfel, noua fisa a postului inregistrata sub X/20.03.2020.

Această noua fisa a postului nu a suferit modificari cu privire la atributiile postului de ofiter specialist II.

În alta ordine de idei, unica modificare adusa a fost aceea de ridicare a nivelului de acces la informatii clasificate, de la  “secret de serviciu” la “secret”, fără să fi survenit necesitatea indeplinirii unor atributii suplimentare fata de care sa se impuna obtinerea autorizatiei de acces la informatii cu caracter “secret”.

Ulterior, prin adresa structurii de securitate a IPJ O  nr. X/08.04.2020, i-a fost adusa la cunostinta obligatia de a se  prezenta la sediul Serviciului Judetean de Protectie Interna O ( aceasta fiind autoritatea desemnata de securitate-ads care efectueaza verificarile de securitate in vederea avizarii accesului la informatii clasificate) in vederea sustinerii interviului de securitate, demarandu-se practic procedura de avizare pentru noul nivel de secretizare (“secret”), prevazuta de HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

Art. 141 – HG 585/2002

(1) acordarea certificatului de securitate - anexa nr. 12 - şi autorizaţiei de acces la informaţii clasificate - anexa nr.X, potrivit nivelului de secretizare, este condiţionată de avizul autorităţii desemnate de securitate.

(2) în vederea eliberării certificatului de securitate/autorizaţiei de acces conducătorul unităţii solicită în scris orniss, conform anexei nr. 14, efectuarea verificărilor de securitate asupra persoanei care urmează să aibă acces la informaţii secrete de stat.

(3) solicitarea menţionată la alin. (2) va fi însoţită de formularele tip, prevăzute la anexele nr. 15, 16 şi 17, potrivit nivelului de secretizare a informaţiilor, completate de persoana în cauză, introduse în plic separat, sigilat.

(4) in funcţie de avizul comunicat de autoritatea desemnată, orniss va aproba eliberarea certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces şi va încunoştinţa oficial conducătorul unităţii.

(5) după obţinerea aprobării menţionate la alin. (4), conducătorul unităţii va notifica la orniss şi va elibera certificatul de securitate sau autorizaţia de acces, conform art. 154.

Art.142

certificatul de securitate sau autorizaţia de acces se eliberează numai în baza avizelor acordate de autoritatea desemnată de securitate în urma verificărilor efectuate asupra persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia.

Art.148

(1) structura/funcţionarul de securitate are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei selecţionate formularele tip corespunzătoare nivelului de acces pentru care se solicită eliberarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces şi să acorde asistenţă în vederea completării acestora. 

(2) în funcţie de nivelul de secretizare a informaţiilor pentru care se solicită avizul de securitate, termenele de prezentare a răspunsului de către instituţiile abilitate să efectueze verificările de securitate sunt:

c) pentru acces la informaţii secrete - 30 de zile lucrătoare.

Art.149

ORNISS are obligaţia ca, în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării, să transmită ads competente cererea tip de începere a procedurii de verificare - anexa nr. 19, la care va anexa plicul sigilat cu formularele tip completate.

Art.150

(1) după primirea formularelor, instituţia abilitată va efectua verificările în termenele prevăzute la art. 148 şi va comunica, în scris - anexa nr. 20, la orniss, avizul privind acordarea certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

(2) în cazul în care sunt identificate riscuri de securitate, ads va evalua dacă acestea constituie un impediment pentru acordarea avizului de securitate.

(3) în situaţia în care sunt semnalate elemente relevante din punct de vedere al protecţiei informaţiilor secrete de stat, în luarea deciziei de acordare a avizului de securitate vor avea prioritate interesele de securitate.

Art.151

(1) în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea răspunsului de la autoritatea desemnată de securitate, orniss va decide asupra acordării certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii secrete de stat şi va comunica unităţii solicitante - anexa nr. 21.

(2) adresa de comunicare a deciziei orniss se realizează în trei exemplare, din care unul se transmite unităţii solicitante, iar al doilea instituţiei care a efectuat verificările.

(3) dacă avizul este pozitiv, conducătorul unităţii solicitante va elibera certificatul de securitate sau autorizaţia de acces persoanei în cauză, după notificarea prealabilă la orniss - anexa nr. 22 .

Reclamantul a arătat că întreaga procedura de obtinere a autorizatiei de acces la informatii clasificate, derulata intre institutiile prevazute de HG 585/2002, este secreta si practic lipsita de transparenta pentru persoana evaluata – în speţă reclamantul - neputand cunoaste nici elementele ce au stat la baza unui aviz negativ.

În continuare, dupa mai bine de 6 luni de la data modificarii fisei postului şi, respectiv, de la momentul declansarii procedurii de verificare prevazuta de HG  585/2002, fără vreo instiintare prealabila cu privire la rezultatul acestei proceduri, a fost emisa de catre seful IPJ O  Dispozitia nr.  X/29.10.2020  potrivit careia, in conformitate cu prevederile art. 27 ind. 21 alin. 1 lit. d si alin. 3, art. 27 ind. 22 lit. a si art. 27 ind. 23 alin 1 si alin. 3 din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului  s-a dispus  “punerea la dispozitia unitatii, pe o perioada de maxim 6 luni, intrucat nu i-a fost acordat avizul necesar exercitarii functiei, de catre structurile competente, respectiv autorizatia privind accesul la informatii clasificate clasa “secrete de stat”, nivel “secret”.

Aşadar, nefiindu-i comunicat si nici adus la cunostinţă presupusul aviz negativ al “structurilor competente”, reclamantul a  aflat despre neacordarea autorizatiei de acces prin însăşi actul de punere la dispozitie.

Ca şi motive de nelegalitate, reclamantul a arătat următoarele:

 Relativ la  procesul verbal de analiza a fiselor postului inregistrat sub nr. X/SR/BC/20.03.2020:

a) potrivit art. 2 din anexa 1 la OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale MAI:

– “Fișele posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se întocmesc, modifică sau completează în termen de 30 de zile de la înființarea sau reorganizarea unității.".

Alin. 4 - prin excepție de la alin. (1) și (2), pentru modificarea sau completarea fișelor posturilor, analiza postului se poate dispune în situații temeinic justificate. "

Aşadar, modificarea fişelor postului se face de regula cu ocazia reorganizarii unitatii şi în  mod exceptional, doar in situatii temeinic justificate, ceea ce impune o motivare clara si precisa, care sa se regaseasca si in cuprinsul procesului verbal de analiza, avand in vedere dispozitiile art. 6 alin. 4 din anexa 1 la OMAI  nr. 140/2016.

Observand continutul acestui act administrativ, se poate constata cu usurinta lipsa oricarei motivari privind necesitatea modificarii fisei posturilor de ofiter specialist II si ofiter principal II – Serviciul rutier biroul drumuri nationale si europene.

b)  conform art. 6 alin. 4 din anexa 1 la OMAI  nr. 140/2016 :

 “activitatea comisiei de analiza se consemneaza intr-un proces-verbal”.

Totodata, potrivit art. 6 alin 2 din aceeasi anexa :

“La culegerea datelor necesare analizei si modificarii fisei postului prevazute la art. 6 alin. 1 lit. c, comisia de analiză a postului utilizează în principal următoarele documente:

i) actele normative care au generat întocmirea, modificarea sau completarea fișei postului, precum și orice document cu incidență directă pentru o analiză completă a postului.”

Prin urmare,  reclamantul solicită să se constate că  procesul-verbal nu respecta dispozitiile art. 6 si alin. 4 rap. la art. 6 alin. 2 lit. i din anexa 1 la O.MAI nr. 140/2016, intrucat in cuprinsul acestuia nu se regasesc niciun fel de mentiuni cu privire la:

- activitatea efectiv desfasurata de comisie cu privire la analiza fisei postului, ce se impunea a fi consemnata in mod obligatoriu conform art. 6 alin. 4 din anexa 1 la O.MAI  nr. 140/2016,actele normative ce au generat modificarea, ori alt document cu incidenta directa pentru o analiza completa a postului.

-motivul determinant al modificarii fisei posului.

Mai mult decat atât, chiar prin Dispozitia Şefului IPJ O  nr. X/03.03.2020  de constituire a comisiei de analiza, au fost adresate comisei atentionări si indicatii clare in sensul respectarii de catre aceasta a prevederilor art. 1 alin. 2 si art. 6 alin. 4 din anexa 1 la O.MAI  nr. 140/2016.

Prin urmare, este lovit de nulitate acest  proces - verbal de analiza a fisei postului, câtă vreme nu cuprinde nicio consemnare a motivelor ce au determinat modificarile dispuse ori a activitatii propriu-zise de analiza si cu atat mai mult in contextul existentei unor dispozitii legale care prevad obligativitatea acestor mentiuni.

c) Prin raspunsul pârâtului  nr. X/04.11.2020, se arata că “la baza modificarilor din fisa postului X/20.03.2020 a stat lista functiilor care necesita acces la informatii clasificate a IPJ O, astfel cum aceasta a fost inclusa in programul de prevenire a scurgerii de informatii clasificate detinut de unitatea noastra si intocmit potrivit anexei 10 din HG 585/2002”

De observat că:

acest temei nu a fost nici macar mentionat in cuprinsul procesului-verbal de analiza a fisei postului;

potrivit notelor de subsol din anexa 10 din HG 585/2002 invocata de parata - **listele respective vor fi actualizate, cu indeplinirea procedurilor legale de avizare, in raport de necesitati (extinderea sau limitarea accesului unor persoane la informatii clasificate, in functie de modificarea atributiilor de serviciu), reiesind astfel ca ridicarea nivelului de acces depinde de modificarea atributiilor.

În concluzie, pentru modificarea fisei postului cu privire la extinderea accesului la informatii clasificate ( in speta, ridicarea nivelului de la “secret de serviciu” la “secret”) se impunea mai intai modificarea atributiilor de serviciu, intrucât un nivel superior de acces la informatii, implica altfel de responsabilitati, modificari care nu se regasesc in fisa postului nou emisa.

d) Nu în  ultimul rand, reclamantul a arătat că fişa  postului nou emisă  nu a fost inregistrata la secretariatul unitatii (IPJ O), astfel cum este prevazut de art. 3 al. 1 din anexa 1 la O.MAI  nr. 140/2016, aceasta fiind inregistrata la secretariatul serviciului rutier, dupa cum rezulta din raspunsul paratei IPJ O anexat prezentei.

Relativ  la Dispozitia nr. X/29.10.2020 a Şefului IPJ O:

Analizand continutul acestui act administrativ, reclamantul solicit să se constate că  aceasta dispozitie nu contine elemente esentiale care sa permita efectuarea controlului judecatoresc, aceasta fiind nemotivata sub aspectul temeiului faptic prin raportare la temeiul legal al luarii masurii de modificare a raportului de serviciu.

 Prin acest act se retine că:

“În conformitate cu prevederile art. 27 ind. 21 alin. 1 lit. d si alin. 3, art. 27 ind. 22 lit. a si art. 27 ind. 23 alin 1 si alin. 3 din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului (…) O.MAI  nr. 140/2016 (privind activitatea de management resurse umane in unitatile de politie ale MAI) procesul- verbal al sedintei de conducere nr. X din 29.10.2020, adresa structurii de securitate nr. X/29.10.2020 inregistrata la serviciul resurse umane sub nr. 94901 din 29.10.2020.

Cu data de 29.10.2020, inspectorul de politie I G F-G (…) se pune la dispozitia unitatii, pe o perioada de maxim 6 luni, intrucat nu i-a fost acordat avizul necesar exercitarii functiei, de catre structurile competente, respectiv autorizatia privind accesul la informatii clasificate clasa “secrete de stat”, nivel “secret”.

Aşadar, rezulta ca dispozitia a fost emisa pentru si pe baza :

- unui temei de drept indicat

- unui proces verbal de conducere cu nr si data, dar fara a se indica provenienta;

-o adresa a unei structuri de securitate, fara a fi nominalizata respectiva structura;

-pentru neacordarea avizului necesar exercitarii functiei, de catre “structurile competente”,  fără a se preciza care sunt acestea.

a). Cu privire la adresa structurii de securitate (nr. X/29.10.2020) , pe care se intemeiaza dispozitia atacata, reclamantul a precizat că structurile de securitate constituite la nivelul inspectoratelor de politie nu sunt abilitate de lege sa acorde avize.

Rezultă, astfel, că  nu acest document constituie temeiul legal pentru emiterea dispozitiei, respectiv al neacordarii avizului necesar exercitarii functiei.

Prin urmare, câtă vreme nici IPJ O şi nici structura de securitate a IPJ O  nu sunt abilitate de lege sa acorde avize, dispozitia contestata a fost emisa: fie fără probe, fie vizează o alta situatie, nementionata dealtfel in cuprinsul dispozitiei, fie, neacordarea avizului este consecinta emiterii unui alt act si de catre o alta structura.

Aşadar, nu ne aflam doar in situatia unor lacune in expunerea motivelor ce au determinat punerea la dispozitie, ci si a neindicarii efective a actelor care au determinat in concret neacordarea autorizatiei de catre “structurile competente”.

b) din formularea “structuri competente” se intelege, in lipsa altor mentiuni, ca exista cel putin doua structuri care nu ar fi acordat avizul necesar exercitarii functiei, insa dispozitia atacata nu mentioneaza nicio alta entitate, fiind imposibil de dedus din restul mentiunilor, care sunt aceste structuri.

Motivarea trebuia sa fie una efectivă, respectiv completa, precisa, iar nu dedusa sau subinteleasa, in speta avand o fundamentare legala insuficienta intrucat nu cuprinde mentiuni clare cu privire la emitentii actelor indicate si nici cu privire la actele prin care s-a dispus neacordarea avizului necesar exercitarii functiei.

A motiva, implica a face cunoscute cu claritate elementele de fapt si de drept care permit intelegerea si aprecierea legalitatii sale de catre orice persoana, dar mai ales sa permita judecatorului sa exercite un control efectiv asupra elementelor de fapt si de drept ce au servit drept baza a luarii unoei masuri precum punerea la dispozitie.

c) Mai mult decât atât, nu s-a indicat in concret nici unitatea la dispozitia careia reclamantul a fost pus ca urmare a modificarii raportului de serviciu, mentiune necesara avand in vedere ca dispozitiile art. 27 ind. 21 alin. 4 din Legea nr. 360/2002 prevad si posibilitatea punerii la dispozitia altei unitati decat cea din care face parte politistul.

Prin urmare, reclamantul solicit să se constate că  lipsa tuturor elementelor aratate mai sus echivaleaza in fapt cu nemotivarea masurii de punere la dispozitie, nefiind clare nici actele si nici cauzele care au dus la modificarea raportului de serviciu.

Dispozitia prin ea insasi releva că înscrisurile indicate de pârât ( “proces - verbal de conducere, adresa structurii de securitate”), pe baza carora s-a emis aceasta, nu sunt clare, precise, nici macar in limita indicarii in concret a autoritatilor care le-a emis, iar simpla indicare a temeiului de drept nu suplineste aceasta lipsa, astfel incat aceasta este nula.

Un act adminstrativ de natura celui contestat trebuie sa contina mentiuni clare si precise care sa garanteze prin el insusi legalitatea si nu prin acte extrinseci, neindividualizate in concret.

De aceea, raportandu-ne la motivarea “ intrucat nu i-a fost acordat avizul necesar exercitarii functiei, de catre structurile competente” este insuficienta, mai ales ca printre actele enumerate ca stand la baza emiterii acestei dispozitii nu se regaseste mentionat un numar de aviz negativ si nici emitentul acestuia.

Motivarea actului administrativ constituie o garanție împotriva arbitrariului si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi sau situații juridice individuale si subiective.

d)Cu privire la neacordarea avizului necesar exercitarii functiei, pentru acces la informatii clasificate clasa “secrete de stat” nivel “secret”, nefiind indicate in concret structurile competente, sunt pus in situatia de a demara proceduri administrative de contestare cu autoritati/structuri despre care banuiesc ca ar fi emitentii acestui aviz/autorizatii.

În acest sens, reclamantul a arătat că s-a  adresat in temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 atat D.G.P.I.-S.J.P.I. O, cât şi  O.R.N.I.S.S., intelegand sa conteste atât legalitatea, cât şi temeinicia actelor administrative emise de acestea in legatura cu acordarea accesului la informatii clasificate, in ciuda necunoasterii continutului acestor acte.

Prin urmare, in functie de raspunsul acestora la plangerea prealabila adresata, reclamantul îşi rezervă  dreptul de a completa actiunea in sensul largirii cadrului procesual si solicitarii anularii actelor administrative emise de acestea.

Aceste acte nu i-au fost comunicate, luând la cunostinta de existenta unui aviz negativ prin comunicarea Dispozitiei  X/29.10.2020, respectiv odata cu masura punerii la dispozitie, fără a fi anuntat anterior cel putin despre rezultatul verificarilor de securitate.

Faţă de toate acestea, reclamantul a solicitat admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

În raport, de cele invocate prin prezenta, dar si de motivele expuse prin cererea anexata, reclamantul a solicitat suspendarea executarii actelor administrative contestate, până la solutionarea definitiva a fondului cauzei, respectiv a:-procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020, a Dispozitiei nr. X/29.10.2020 a Şefului Inspectoratului de Politie al Judetului O. 

În drept, s-au invocate dispoziţiile  art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1 si art. 18 alin. 1 si 2 din Legea nr. 554/2004, precum si toate celelalte dispozitii enumerate in cuprinsul prezentei.

În dovedire, reclamantul a solicitat încuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care solicită depunerea de catre pârâtul IPJ O  a tuturor actelor ce au stat la baza emiterii  procesului-verbal X/SR/BC/20.03.2020 al comisiei de analiza a fiselor postului prin care s-a modificat fisa postului, a celor ce au stat la baza emiterii  dispozitiei  X/29.10.2020;  nota de fundamentare pentru modificarea fiselor postului a sefului serviciului rutier; a Dispozitiei Şefului Inspectoratului de modificare a fiselor postului in ce priveste raporturile serviciu privind noul nivel de acces, emisa ca urmare a  procesului-verbal X/sr/bc/20.03.202, toate documentele emise de aceasta in legatura cu avizarea pentru noul nivel de acces; orice alte probe a caror necesitate va reiesi din dezbateri.

În temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a formulat şi cerere de suspendare a unui act administrativ, solicitând ca prin hotararea ce se va  pronunta să se dispună:  suspendarea executarii dispozitiei nr. X/29.10.2020 a sefului inspectoratului de politie al judetului O, prin care s-a dispus punerea la dispozitie a reclamantului incepand cu data de 29.10.2020,  pana la solutionarea definitiva a cauzei; suspendarea executarii procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020 al comisiei de analiza a fiselor postului prin care s-a modificat fisa postului acestuia in ceea ce priveste nivelul de secretizare din “secret de serviciu” in “secret” si care a stat la baza emiterii fisei postului nr.  X/sr/bc/20.03.2020;  obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

În fapt, prin Dispozitia Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020 “in conformitate cu prevederile art. 27 ind. 21 alin. 1 lit. d si alin. 3, art. 27 ind. 22 lit. a si art. 27 ind. 23 alin 1 si alin. 3 din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului (…) OMAI nr. 140/2016 (privind activitatea de management resurse umane in unitatile de politie ale MAI.), procesul verbal al sedintei de conducere nr. X din 29.10.2020, adresa structurii de securitate nr. X/29.10.2020 inregistrata la serviciul resurse umane sub nr. X din 29.10.2020,” s-a dispus : cu data de 29.10.2020, inspectorul de politie I G F-G (…) se pune la dispozitia unitatii, pe o perioada de maxim 6 luni, intrucat nu i-a fost acordat avizul necesar exercitarii functiei, de catre structurile competente, respectiv autorizatia privind accesul la informatii clasificate clasa “secrete de stat”, nivel “secret”.

Prin actiunea in anulare, reclamantul a arătat că  aceasta dispozitie a fost emisa ca urmare a unei complexe proceduri de modificare a fisei postului reclamantului, materializata prin  procesul-verbal X/20.03.2020 al comisiei de analiza a fiselor postului, in sensul ridicarii nivelului de acces la informatii clasificate de la “secret de serviciu” la “secret”.

Întrucat situatia de fapt si motivele de nelegalitate a actelor administrative contestate au fost expuse pe larg, prin raportare la conditiile prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executarii actelor administrative,  reclamantul s-a rezumat în  cele ce urmeaza la:

- aparenta de legalitate a Dispozitiei Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020 si

- aparenta de legalitate a  procesului verbal de analiza X/SR/BC/20.03.2020.

Sub aspectul indeplinirii conditiei cazului bine justificat:

Relativ la dispozitia nr. X/29.10.2020 a sefului IPJ O:

Făcând  o analiza sumara, specifica prezentei proceduri,  dispozitia atacata apare ca fiind nemotivata sub aspectul temeiului faptic prin raportare la temeiul legal al luarii masurii de modificare a raportului de serviciu, lipsindu-i elemente esentiale care sa permita efectuarea controlului judecatoresc.

Prin raportare la mentiunile din cuprinsul dispozitiei, rezulta ca aceasta a fost emisa pentru si pe baza :

- unui temei de drept indicat;

-unui proces verbal de conducere cu nr. si data, dar fără a se indica provenienta;

-unei adrese a unei “structuri de securitate” ( nr. X/29.10.2020) , fără a fi nominalizata respectiva structura;

-pentru neacordarea avizului necesar exercitarii functiei, de catre “structurile competente”,  fără a se preciza care sunt acestea.

Întrucat structurile de securitate constituite la nivelul inspectoratelor de politie nu sunt abilitate de lege sa acorde avize, rezulta astfel ca acest document - adresa nr. X/29.10.2020- este imposibil sa constituie temeiul legal pentru emiterea dispozitiei, respectiv al neacordarii avizului necesar exercitarii functiei.

Câtă  vreme nici IPJ O şi  nici structura de securitate a IPJ O  nu sunt abilitate de lege sa acorde avize, dispozitia contestata apare ca fiind emisa: fie fara probe, fie vizeaza o alta situatie, nementionata dealtfel in cuprinsul dispozitiei, fie, neacordarea avizului este consecinta emiterii unui alt act si de catre o alta structura.

Astfel, ne aflam nu doar in situatia unor lacune in expunerea motivelor ce au determinat punerea la dispozitie, ci si a neindicarii efective a actelor care au determinat in concret neacordarea autorizatiei de catre “structurile competente”.

În ceea ce priveste aceste “structuri competente”, in lipsa altor mentiuni, se intelege ca exista cel putin doua structuri care nu ar fi acordat avizul necesar exercitarii functiei, insa in dispozitia atacata nu se mentioneaza care ar fi acestea, fiind imposibil a fi deduse.

Motivarea actului administrativ reprezinta o obligatie generala, reprezentand o conditie de legalitate a externa a actului, obiectivul sau fiind acela de a prezenta in mod clar si neechivoc toate elementele de fapt si de drept, respectiv a rationamentului institutiei emitente.

Lipsa tuturor elementelor aratate mai sus echivaleaza in fapt cu nemotivarea masurii de punere la dispozitie, nefiind clare nici actele si nici cauzele care au dus la modificarea raportului de serviciu.

Dispozitia prin ea insasi releva ca, inscrisurile indicate de parat, pe baza carora s-a emis aceasta, nu sunt clare, precise, nici macar in limita indicarii in concret a autoritatilor care le-a emis, iar simpla indicare a temeiului de drept nu suplineste aceasta lipsa, astfel incat, se impune suspendarea executarii acestui act, aflandu-ne in prezenta cazului bine justificat.

Toate aceste imprejurari mentionate mai sus sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii acestui act administrativ a carui suspendare o solicit, mai cu seama in contextul in care, anterior punerii la dispozitie, nu mi-a fost adus la cunostinta faptul ca a fost emis un aviz negativ al unei “structuri competente”, comunicandu-mi-se direct masura punerii la dispozitie.

Relativ la  procesul - verbal de analiza X/SR/BC/20.03.2020:

Făcând, de asemenea, o analiza sumara a legalitatii acestui act administrativ se poate constata cu usurinta lipsa oricarei motivari privind necesitatea modificarii fisei posturilor de ofiter specialist II şi  ofiter principal II – Serviciul rutier biroul drumuri nationale si europene.

Desi legea impune prin art. 6 alin. 4 din anexa 1 la OMAI nr. 140/2016 obligativitatea consemnarii activitatii de analiza a comisiei constituita in acest sens (“activitatea comisiei de analiza se consemneaza intr-un proces-verbal”) din procesul-verbal X/sr/bc/20.03.2020 lipsesc cu desavarsire mentiunile prevazute de dispozitiile art. 6 si alin. 4 rap. la art. 6 alin. 2 lit. i din anexa 1 la OMAI nr. 140/2016.

Acesta este lipsit de orice motivare, intrucat in cuprinsul acestuia nu se regasesc niciun fel de mentiuni cu privire la:

- activitatea efectiv desfasurata de comisie cu privire la analiza fisei postului, ce se impunea a fi consemnata in mod obligatoriu conform art. 6 alin. 4 din anexa 1 la OMAI  nr. 140/2016  .

-actele normative ce au generat modificarea, ori alt document cu incidenta directa pentru o analiza completa a postului.

-motivul determinant al modificarii fisei posului.

Prin urmare, şi acest act administrativ reflecta o aparenta de nelegalitate, fiind inadmisibil ca un astfel de act administrativ cu efecte determinante asupra raporturilor de serviciu sa nu cuprinda nicio motivare.

Mai mult decat atat, observand raspunsul IPJ O  nr. X/04.11.2020, se poate retine ca “la baza modificarilor din fisa postului X/20.03.2020 a stat lista functiilor care necesita acces la informatii clasificate a IPJ O, astfel cum aceasta a fost inclusa in programul de prevenire a scurgerii de informatii clasificate detinut de unitatea noastra si intocmit potrivit anexei 10 din HG 585/2002”, insa procesul verbal contestat nu cuprinde nicio mentiune cu privire la aceasta lista.

De aceea, reclamantul apreciază că  se impune si suspendarea acestui act administrativ care indica indoieli serioase privind legalitatea emiterii lui si care a avut un rol esential in emiterea dispozitiei nr. X/29.10.2020.

Sub aspectul indeplinirii conditiei pagubei iminente:

Măsura punerii la dispozitie are ca si consecinta diminuarea drepturilor salariale ale reclamantului, fapt ce prejudiciaza in mod direct situatia familiala, perspectiva este ca un astfel de litigiu, pana la o solutie definitiva, dar mai ales in contextul pandemic actual, va dura cel putin 2-3 ani, timp in care este previzibil ca situatia financiara familiala se va inrautati.

Important de retinut este aspectul ca masura punerii la dispozitie este luata pentru o perioada scurta de timp– maxim 6 luni – iar oferirea unui alt post pana la implinirea celor 6 luni ( care sa corespunda competentelor subsemnatului, este incerta) este incerta, depinzand de o conditie viitoare.

Prin urmare, certitudinea obtinerii unui salariu este valabila doar pe perioada celor 6 luni de punere la dispozitie, dupa incheierea acestei perioade fiind previzibila destituirea reclamantului  din politie, neexistand nicio garantie ca i se va oferi un alt post in urmatoarea perioada.

Posibilitatea viitoare de a fi despagubit pentru prejudiciul cauzat este nerelevanta, cata vreme lipsurile la care sunt supus atat acesta cat si familia sa in prezent, dar si incertitudinea unui venit ulterior implinirii celor 6 luni, genereaza o paguba ce nu poate fi reparata.

Nu poate fi neglijata nici suferinta psihica  rezultata din imposibilitatea exercitarii functiei pentru care a fost pregatit.

Prin emiterea unor acte administrative nelegal intocmite si fără vreo justificare evidenta, reclamantul este  pus in situatia de a nu-şi mai putea exercita functia pentru care a fost pregatit.

Reclamantul a arătat că vechimea in cadrul serviciului rutier l-a determinat să se specializeze  pe acest domeniu, efectuand cursuri pentru care a obtinut diploma pentru cercetarea accidentelor de circulatie, fiind singurul lucrator din cadrul serviciului rutier al IPJ O care o detine.

Au fost anexate, în copie:  certificat de căsătorie,  contracte de credit care dovedesc obligatia platii unor rate foarte mari,diploma absolvire curs cercetare accidente de circulatie.

Reclamantul a solicitat  depunerea de către pârât a tuturor actelor ce au stat la baza emiterii actelor contestate; orice alte probe a caror necesitate va reiesi din dezbateri.

În drept, au fost invocate  dispozitiile art. 14 si 15 din Legea 554/2004 si celelalte dispozitii enumerate in cuprinsul cererii.

Analizand continutul acestui act administrativ, reclamantul a solicitat să se constate că  aceasta dispozitie nu contine elemente esentiale care sa permita efectuarea controlului judecatoresc; este nemotivata sub aspectul temeiului faptic si a actelor ce au fundamentat luarea masurii de punere la dispozitie; pur si simplu  nu exista corespondenta intre temeiul faptic precizat si temeiul legal indicat in preambulul dispozitiei ( procesul - verbal al sedintei de conducere nr. X din 29.10.2020, adresa Structurii de securitate nr. X/29.10.2020).

Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean O a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, solicitând respingerea cererii acesta ca neîntemeiată, pentru motivele ce urmează:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită anularea procesului-verbal X/SR/BC/20.03.2020 al Comisiei de analiză a fişelor postului prin care s-a modificat fişa postului acestuia în ceea ce priveşte nivelul de secretizare din „secret de serviciu,, în „secret,, şi care a stat la baza emiterii fişei postului X/SR/BC/20.03.2020.

Solicită, de asemenea, anularea tuturor actelor subsecvente procesului-verbal X/SR/BC/20.03.2020, implicit a Dispoziţiei nr. X/29.10.2020 a şefului I.P.J. O prin care s-a dispus punerea la dispoziţie a reclamantului începând cu data de 29.10.2020, cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară.

Reclamantul solicită, de asemenea, suspendarea executării actelor administrative contestate până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

 Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii  de chemare în judecată pentru următoarele considerente:

In ceea ce priveşte Dispoziţia Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020, pârâtul a arătat că la data de 29.10.2020, a fost emis actul administrativ mai sus menţionat, prin care s-a dispus ca reclamantul, din cadrul Serviciului Rutier - Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, să fie pus la dispoziţia Inspectoratului de Politie Judeţean O - Poliţia Municipiului S - Biroul de Ordine Publică, pe o perioadă de maxim 6 (şase) luni, întrucât nu i-a fost acordat avizul necesar exercitării funcţiei de către structurile competente, respectiv autorizaţia de acces la informaţii clasifícate clasa „secrete de stat,, nivel „secret,,.

In raport de criticile de nelegalitate ale dispoziţiei şefului I.P.J. O, pârâtul a făcut următoarele precizări:

Motivarea actului administrativ constituie o cerinţă de legalitate a acestuia, reprezentând o garanţie împotriva arbitrariului şi se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică situaţii juridice individuale şi subiective, situaţie în care se circumscrie şi prezenta solicitare.

Aşadar, se poate  observa că actul administrativ contestat nu conţine doar acele considerente legate de competenţa emitentului şi de temeiul de drept al acestuia, ci conţine în mod explicit, neechivoc şi în concret elementele de fapt pe care se întemeiază decizia luată/dispusă.

Astfel, din preambulul Dispoziţiei Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020 rezultă, în mod clar faptul că la baza emiterii acesteia a stat adresa Structurii de Securitate nr. X/29.10.2020, cu privire la avizarea negativă a reclamantului privind accesul la informaţii clasificate secrete de stat, în cauză devenind astfel incidente prevederile art. 27 ind. 21 alin. (1), lit. d) şi alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

„(l)Poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie, în vederea numirii într-o funcţie prin aplicarea prevederilor art. 27 *31, în următoarele situaţii:

b) când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autorităţile competente avizele, autorizaţiile sau atestările necesare exercitării funcţiei.

(3) Punerea la dispoziţie în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) şi alin. (2) se constată la data luării la cunoştinţă a respectivelor situaţii.”

Sub aspectul motivării dispoziţiei, se observă că aceasta este adecvată actului emis, prezentând într-o manieră clară algoritmul urmat de instituţia noastră în adoptarea respectivei măsuri, fiind detaliate în mod explicit şi neechivoc motivele care au stat la baza emiterii acestuia, astfel cum au fost acestea comunicate prin adresa Structurii de Securitate nr. X/29.10.2020.

Aşadar, în conţinutul actului administrativ este menţionat faptul că raporturile de serviciu ale ofiţerului de poliţie sunt modificate prin punerea sa la dispoziţia unităţii întrucât nu i-a fost acordat avizul necesar exercitării funcţiei de către structurile competente, respectiv autorizaţia de acces lä informaţii clasificate clasa „secrete de stat,, nivel „secret,,.

Se reţine, în acest sens, că motivarea Dispoziţiei Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020 este una detaliată, corect fundamentată, ce conferă actului transparenţă şi nu o motivare generică, astfel cum dumneavoastră susţineţi, fără niciun fundament.

Prevederile legale incidente domeniului, respectiv dispoziţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare, nu instituie vreo obligativitate în sarcina unităţii pârâte de a comunica decizia neacordării avizului/autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

H.G. nr. 585/2002 reglementează procedurile necesare pentru obţinerea certificatului pentru informaţii naţionale clasificate, context în care în vederea eliberării autorizaţiei de acces se impun a fi completate de persoana în cauză formularele tip prevăzute în anexele nr. 15, 16 şi 17, potrivit nivelului de secretizare a informaţiilor.

Astfel, în cuprinsul formularelor tip (anexele nr. 15, 16 şi 17) se regăseşte şi declaraţia pe care reclamantul a dat-o/însuşit-o, având următorul conţinut:

După cum rezultă, chiar reclamantul şi-a exprimat acordul în scris în sensul ca neacordarea avizului de securitate sa nu-i fie motivată.

Insă, aşa cum anterior a arătat, conţinutul adresei Structurii de Securitate nr. X/29.10.2020, care a stat la baza emiterii actului administrativ individual contestat se regăseşte în motivarea însăşi a deciziei dispuse în cauză.

Totodată, necomunicarea respectivei adrese nu poate constitui un motiv de nelegalitate a actului administrativ individual emis, întrucât validitatea unui act administrativ trebuie analizată prin verificarea dispoziţiilor legale în temeiul cărora a fost emis, precum şi întreaga legislaţie specifică domeniului de aplicare.

Or, motivul invocat de reclamant nu se circumscrie situaţiei mai sus arătate, acesta constituind o proprie apreciere în raportul cu actul administrative contestat, fără a arăta în concret care sunt1 dispoziţiile legale cu încălcarea cărora a fost emis acesta.

Având în vedere situaţia de fapt expusă cu privire la modificările operate în fisa postului X/20.03.2020 în ceea ce priveşte nivelul de acces la informaţii clasificate din „secret de serviciu,, în „secret,, (Cap. B, pct. 3.4.) activitate materializată prin procesul-verbal nr.X/SR/BC/20.03.2020, pârâtul a arătat următoarele:

Fiecare post are asociată o fişă a postului care cuprinde elementele de identificare ale acestuia, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate.

Fişa postului reprezintă deci, principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului MAI, normare a activităţii, precum şi e de reproiectare a postului.

Structura fişei postului şi instrucţiunile de completare ale acesteia sunt reglementate de Anexa nr. 14 la O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane, în unităţile de poliţie ale M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare. Exemplificăm în acest sens următoarele:

- la capitolul B - „Cerinţele postului,, - se înscriu datele referitoare la condiţiile de studii vechime precum şi alte condiţii specifice de ocupare a postului;

- la punctul 3.4 din cadrul rubricii sunt menţionate autorizaţiile speciale pentru exercitarea atribuţiilor postului.

Aşadar, având în vedere aspectele mai sus arătate, observăm că îndatoririle de serviciu sunt reglementate,în principal prin fişa postului, fiind descrise, pe lângă atribuţiile şi drepturile: titularului şi autorizaţiile speciale pe care trebuie să le aibă ocupantul postului în vederea realizării obiectivelor specifice postului respectiv.

În acest sens, observând fişa postului X din 20.03.2020, întocmită la nivelul Serviciului Rutier şi aferentă funcţiei ocupate de reclamant, pârâtul a precizat următoarele:

Cerinţele postului în ceea ce priveşte autorizaţiile speciale pentru exercitarea atribuţiilor sunt descrise după cum urmează: "să deţină sau să obţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate cu caracter SECRET."

În acest context, reclamatul I F G, deţinător al autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de serviciu (astfel cum rezultă din adresa Structurii de Securitate nr. X/29.10.2020), a solicitat avizarea sa pentru acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivel secret urmând procedurile necesare pentru obţinerea certificatului pentru informaţii naţionale clasificate, instituite prin H.G. nr. 585/2002, acesta fiind avizat negativ.

Referitor la modificările operate în fişa postului, precum si actele care au stat la baza respectivelor modificări, menţionează următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (3) din Anexa nr. 1 la O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie a M.A.I., responsabilitatea întocmirii, modificării şi completării fişei postului revine şefului nemijlocit al titularului postului pentru care se întocmeşte fişa respectivă.

În acest context, la baza modificărilor din fişa postului X din 20.03.2020 a stat Lista - funcţiilor care necesită acces la informaţii clasificate a I.P.J. O, astfel cum aceasta a fost inclusă în " Programul de Prevenire a Scurgerii de Informaţii Clasificate deţinut de unitatea pârâtă şi întocmit potrivit Anexei nr. 10 din H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (1), lit. b) din H.G. nr. 585/2002: „ (!) Structura/funcţionarul de securitate are următoarele atribuţii generale:

b) întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării instituţiilor abilitate, iar după aprobare, acţionează pentru aplicarea acestuia;

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 86 alin. (1), lit. h) şi 1) din acelaşi act normative:

„ (1) Conducătorul unităţii care gestionează informaţii secrete de stat este obligat:

h) să supună avizării instituţiilor abilitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi să asigure aplicarea acestuia;

l) să comunice instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor, lista funcţiilor din subordine care necesită acces la informaţii secrete de stat;

Respectiva listă cuprinde, deci, funcţiile de la nivelul unităţii pârâte  care necesita accesarea informaţiilor clasificate, pe clase şi niveluri de secretizare, cu respectarea stricta a principiului "nevoii de a cunoaşte".

Demersul modificărilor listei funcţiilor care necesită acces la informaţii secrete de stat de la nivelul unităţii nostre 1-a constituit Nota-Raport nr. 55106 întocmită de Structura de Securitate la data de 22.01.2020, notă-raport discutată si aprobată de conducerea unităţii în şedinţa de consiliu din data de 30.01.2020.

Aşadar, în urma analizei pertinente şi motivate efectuate la nivelul comenzii unităţii noastre si avându-se în vedere, totodată, respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte, pentru unele funcţii aflate în structura Serviciului Rutier s-a impus „creşterea nivelului de acces la informaţii clasificate,, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, între acestea regăsindu-se şi funcţia ocupată de reclamant la nivelul serviciului respectiv.

Ulterior, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale mai sus arătate, modificările aprobate aduse funcţiilor din cadrul I.P.J. O au fost înaintate, prin funcţionarul de securitate al unităţii, conform adresei S/X/07.02.2020, către autoritatea competent desemnată care stabileşte nivelul de acces la informaţii clasificate, respectiv Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă, fiind avizată favorabil.

În acest context, în conformitate cu dispoziţiile legale cuprinse în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 14 la O.M.A.I. nr. 140/2016, la data de 20.03.2020 membrii Comisiei de analiză a posturilor, constituită la nivelul unităţii în baza Dispoziţiei Şefului Inspectoratului nr. X/03.03.2020, s-au întrunit, potrivit Convocatorului X/SR/BC/20.03.2020, în vederea reanalizării, modificării şi actualizării fişelor posturilor pentru funcţiile de ofiţer specialist II (poziţia 186 dinstatul de organizare al unităţii) şi ofiţer principal II (poziţia 187 din statul de organizare al unităţii) din cadrul Serviciului Rutier - Biroul drumuri naţionale şi europene, activitate materializată în procesul - verbal X/SR/BC/20.03.2020.

Urmare a activităţii mai sus-menţionate, la aceeaşi dată a fost întocmită noua fişă a postului ocupat de reclamant, înregistrată sub X/SR/BC/20.03.2020, acesta semnând, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Anexa nr. 1 la O.M.A.I. nr. 140/2016, o fotocopie a documentului, la data de 23.03.2020.

Totodată, pârâtul a arătat  următoarele:

Reclamantul I F G a ocupat până la data de 29.10.2020, funcţia de ofiţer principal II, din cadrul Serviciului Rutier - Biroul Drumuri Naţionale si Europene, poziţia 186 în statul de organizare al unităţii, dată de la care s-a dispus punerea sa la dispoziţia I.P.J. O pe o perioadă de maxim 6 luni, întrucât nu i-a fost acordat avizul necesar exercitării funcţiei, respectiv autorizaţia privind accesul Ia informaţii clasificate clasa secrete de stat nivelul secret, necesară desfăşurării atribuţiilor de serviciu şi prevăzută la capitolul B. CERINŢELE POSTULUI, secţiunea 3.4 autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor postului.

Condiţiile necesare desfăşurării atribuţiilor de serviciu au fost analizate in baza Dispoziţiei Şefului I.P.J. O nr.303/03.03.2020, de către comisia de analiză a posturilor care s-a întrunit conform Convocatorului X/20.03.2020, fiind modificate fisele posturilor menţionate în Procesul Verbal nr.X/20.03.2020, fiind corelate condiţiile ocupării posturilor cu Planul de prevenire si scurgere a informaţiilor clasificate al I.P.J. O, modificat în şedinţa de comandă a I.P.J O din data de 22.01.2020, conform notei raport X/SS/BEF/22.01.2020.

De menţionat este faptul că odată cu modificarea efectuată pentru funcţia de ofiţer principal II din cadrul Serviciului Rutier - Biroul Drumuri Naţionale si Europene, poziţia 187 în statul de organizare al unităţii, s-a realizat modificarea tuturor fiselor posturilor de ofiţer din cadrul Serviciului Rutier, inclusiv a Şefului Serviciului Rutier si Şefului Biroului Drumuri Naţionale si Europene, constand in mod concret în ridicarea cu o/un clasă/nivel a autorizaţiei privind accesul la informaţii clasificate necesară îndeplinirii atribuţiilor postului.

La baza modificării survenite a stat şi situaţia generată de nota informativă clasificată SECRET nr. X/28.11.2019 a Serviciului Judeţean de Protecţie Internă, fiind pus în imposibilitatea de a o aduce la cunoştinţa tuturor ofiţerilor din cadrul Serviciului Rutier, inclusiv a ofiţerilor din cadrul Biroului Drumuri Naţionale şi Europene, pentru desfăşurarea de activităţi specifice conform atribuţiilor fisei postului, fără a aduce atingere valorilor ocrotite de normele juridice care reglementează circuitul documentelor clasificate si diseminarea conţinutului acestora. Documentul in cauză a fost astfel returnat unităţii emitente.

Totodată, potrivit art.3 din Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, autorizaţia de acces la  informaţii clasificate reprezintă „document eliberat cu avizul instituţiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deţinătoare de astfel de informaţii, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuţiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesitaţii de a cunoaşte.

În continuarea celor expuse anterior, art. 86 din acelaşi act normativ stabileşte în sarcina conducătorului unităţii care gestionează informaţii secrete de stat o serie de obligaţii, din enumerarea cărora, precum şi din ansamblul reglementărilor în domeniu, rezultă fară echivoc faptul că interesul şi, totodată , responsabilitatea luării tuturor măsurilor adecvate de protecţie a informaţiilor respective, de declanşare a procedurilor de verificare, de stabilire a funcţiilor care necesită acces Ia informaţii secrete de stat, sunt circumscrise persoanei juridice şi nu vreunui drept subiectiv al persoanei fizice.

Aceste ultime aspecte referitoare la necesitatea ridicării nivelului de acces la informaţiile clasificate nu numai în privinţa reclamantului, ci a mai multor poliţişti din cadrul structurii de poliţie rutieră din cadrul instituţiei pârâte rezultă din nota-raport nr.X/SR/TC/04.12.2020 întocmită de şeful Serviciului Rutier O.

Pe cale de consecinţă, în lumina aspectelor mai sus arătate, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii  reclamantului, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte suspendarea executării actelor administrative contestate până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei, pârâtul a arătat  următoarele:

Art.14 alin.(l) din legea mai sus enunţată stipulează:

„(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ Unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. în cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate”.

În cauză nu sunt întrunite cumulativ condiţiile impuse de lege pentru ca instanţa de judecată să dispună suspendarea actului administrativ.

Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 impune îndeplinirea cumulativă a două condiţii pentru a se putea dispune suspendarea executării actului administrativ şi anume existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Este cunoscut că printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ esenţial este caracterul de excepţie al acestei operaţiuni juridice prin intermediul căreia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generală a actelor administrative de a fi executorii din oficiu (executio ex officio), ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării lor trebuie să fié legitimată de situaţii speciale şi în limitele acestora.

În ceea ce priveşte condiţia existenţei cazului temeinic justificat, pârâtul solicit să se constate faptul că reclamantul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ atacat, conform art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004.

Prin judecarea cererii de suspendare, chiar dacă instanţa nu cercetează fondul cauzei, pentru a nu da o soluţie arbitrară, este necesar să facă un examen sumar al cauzei, pentru a vedea aparenţa de legalitate a actelor a căror suspendare se cere, în cadrul acestei proceduri reclamantul este obligat să facă dovada cererii sale.

Împrejurarea că împotriva actului administrativ s-a formulat o „cerere prealabilă" adresată unităţii pârâte (urmând, cel mai probabil, ca actul administrativ să fie şi atacat la instanţa de contencios administrativ) nu poate, prin ea însăşi, să creeze o îndoiala serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, exercitarea dreptului de acces la justiţie neputând înfrânge prezumţia de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Astfel, argumentele invocate de reclamant în susţinerea caracterului nelegal al actului administrativ nu sunt suficiente pentru a crea o îndoială serioasă în ceea ce priveşte legalitatea acestuia.

Referitor la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, se impune aprecierea condiţiei dintr-o dublă perspectivă: paguba, care trebuie să fie certă, actuală şi exigibilă (cunoscută sub toate aspectele) şi caracterul iminent al acesteia.

Mai mult, având în vedere definiţiile date de legiuitor „actului administrativ" şi „pagubei iminente", apreciem că reclamantul trebuie să facă dovada raportului de cauzalitate între dispoziţia contestată şi o presupusă pagubă ce ar putea fi suferită.

Recomandarea nr. R(89) 8 /13.09.1989 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei cu privire la protecţia juridică provizorie în materie administrativă, impune cerinţa ca executarea acrului administrativ să fie de natură să producă pagube grave, dificil de reparat.

De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în mod constant că în cadrul unei cereri de suspendare nu este posibilă antamarea fondului. Cu titlu de exemplu, pârâtul a invocat  Decizia nr. 4901/20.12.2007, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu trebuie să conducă la o examinare pe fond a legalităţii actului a cărui suspendare se solicită. "

Prin urmare, constatându-se că nu poate fi reţinută existenţa unor motive care să creeze de la început o îndoială puternică asupra legalităţii actelor administrative contestate şi nici faptul că prin executarea acestora, reclamantul ar suferi o pagubă iminentă şi ireparabilă, pârâtul a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actelor administrative.

Totodată, s-a invocat ca jurisprudenţă sentinţa civilă nr.417/22.09.2020 a Tribunalului O - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ si Fiscal pronunţată în dosarul nr.X81/104/2020, rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Craiova nr.2274/21.10.2020.

În conformitate cu prevederile art.223 alin.(3) din Codul de procedură civilă, s-a solicitat  judecarea cauzei şi în lipsa reprezentantului instituţiei pârâte.

Reclamantul I F-G, prin Sindicatul National al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI a formulat precizare la acţiune, scop în care a înţeles să completeze  motivele cererii introductive cu următoarele aspecte:

Observând preambulul dispoziţiei atacate, se regăsesc  indicate două acte care ar constitui temeiul legal al neacordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate "secrete de stat", în speţă, procesul - verbal al şedinţei de conducere nr. X din 29.10.2020 şi adresa Structurii de securitate nr. X/29.10.2020.

În ceea ce priveşte adresa Structurii de securitate nr. X/29.10.2020, reclamantul a precizat că  structurile de securitate constituite la nivelul inspectoratelor de politie nu sunt abilitate de lege sa acorde/elibereze autorizaţii.

Reclamantul susţine aceasta întrucât, conform art. 28 al. 1 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate,  "Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii (...)".

De altfel, şi din dispoziţiile art. 141 al. 5 si art. 151 al. 3 din HG nr. 585/2002, rezulta ca doar conducătorul unităţii este abilitat sa elibereze autorizaţii de acces la informaţii clasificate, acesta fiind autoritatea decizionala deliberativa.

Concluzionând, indiferent de rezultatul verificărilor de securitate, decizia finala privind acordarea ori neacordarea autorizaţiei de acces trebuia să îmbrace forma unui act administrativ emis de Şeful IPJ O.

Nici procesul - verbal al şedinţei de conducere nr. X din 29.10.2020 nu poate constitui fundamentul legal/actul administrativ care a stat la baza luării măsurii de punere la dispoziţie, întrucât neacordarea unei autorizaţii se decide, conform legii, de către conducătorul unităţii prin act administrativ, şi anume dispoziţie a Şefului I.PJ. O.

Prin urmare, câtă vreme nu a fost indicat temeiul legal/actul decizional privind neacordarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate clasa "secrete de stat", dispoziţia contestata este nelegala, in speţă neexistând corespondenta intre temeiul faptic precizat si temeiul legal indicat in preambulul dispoziţiei.

Reclamantul a solicitat ca aceste apărări să fie avute in vedere şi cu ocazia pronunţării asupra cererii de suspendare, întrucât reprezintă împrejurări de natură să creeze o îndoiala serioasă in privinţa legalităţii, actului a cărui executare solicită a fi suspendată.

La data de 11.01.2021, reclamantul I F, având in vedere aspecte învederate prin întâmpinare de către IPJ si înscrisurile prezentate de intimate, a făcut  următoarele precizări:

Cu privire la cadrul procesual -cererea de anulare a actelor administrative atacate, văzând dispoziţiile HG 585/2002, care indica faptul ca deţinerea autorizaţiei de acces la infonnatii clasificate este indisolubil legata de o procedura administrativa, ce implica Oficiul Registrului National al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) respectiv autoritatea desemnata de securitate (in cazul poliţiştilor este Ministerul de Interne conform art.3 si art.152 din HG 585/2002 respectiv Direcţia Generala de Protecţie Interna- DGPI conform art. 10 din OUG 76/2016) precum si dispoziţiile legii 554/2004 (Art. 161 - Introducerea in cauză a altor subiecte de drept: Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane..), având in vedere si susţinerile intimatei privind neacordarea avizelor de către ORNISS si DGPI ca fiind fundamentul refuzului acordării autorizaţiei de acces, a solicitat introducerea in cauza si a  -ORNISS şi DGPI, întrucât este necesara in cauza, conform art. 18 alin.2 din Legea 554/2004, examinarea legalităţii si temeiniciei si a operaţiunilor administrative derulate de catre aceste entităţi si corespunzător a actelor emise de acestea in legătura cu emiterea actului administrativ -dispoziţia de neacordare a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

Având in vedere aceste dispoziţii, reclamantul apreciază că  se impune judecarea prezentei cauze intr-un cadru procesual complet, cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii in procedura de acordare a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.

In acest cadru procesual, reclamantul solicită a se stabili si nulitatea operaţiunilor administrative, inclusiv aviz negativ si neaprobare a autorizării, intreprinse/emise de DGPI si ORNISS si care se susţine ca au stat la baza dispoziţiei IPJ O de punere la dispoziţie a reclamantului.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

Reclamantul I F-G, prin Sindicatul National al Politistilor şi Personalului Contractual din Mai – Biroul Executiv Teritorial O, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Politie al Judetului O, a solicitat  ca prin hotararea ce se va  pronunta să se dispună: anularea procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020 al comisiei de analiza a fiselor postului prin care s-a modificat fisa postului reclamantului în ceea ce priveste nivelul de secretizare din “secret de serviciu” in “secret” si care a stat la baza emiterii fisei postului nr.  X/sr/bc/20.03.2020; anularea tuturor actelor subsecvente procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020, implicit a dispozitiei nr. X/29.10.2020 a Şefului Inspectoratului de Politie al Judetului O, prin care s-a dispus punerea la dispozitie a reclamantului  incepand cu data de 29.10.2020; repunerea părţilor în situatia anterioara emiterii actelor administrative contestate, respectiv obligarea pârâtului IPJ O  la reintegrarea reclamantului în  functia detinuta anterior, cea de ofiter specialist II in cadrul Serviciului Rutier Biroul drumuri nationale si europene; obligarea la plata diferentelor de drepturi banesti ce au rezultat din pierderea functiei detinute anterior, de la data 29.10.2020 până la data reintegrarii efective.

Totodată, reclamantul, în temeiul art. 15 rap la art. 14 din Legea nr. 554/2004, a solicitat  suspendarea executarii actelor administrative contestate (procesului-verbal X/sr/bc/20.03.2020, dispozitiei nr. X/29.10.2020 a Şefului Inspectoratului de Politie al Judetului O)  până la solutionarea definitiva a fondului cauzei, cu obligarea pârâtului la plata plata cheltuielilor de judecata.

Prin procesul-verbal X/SR/BC/20.03.2020 al Comisiei de analiză a fişelor postului s-a modificat fişa postului reclamantului în ceea ce priveşte nivelul de secretizare din „secret de serviciu,, în „secret,, , acesta fiind actul care a stat la baza emiterii fişei postului X/SR/BC/20.03.2020.

Prin Dispoziţia Şefului Inspectoratului nr. X/29.10.2020, s-a dispus ca reclamantul, din cadrul Serviciului Rutier - Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, să fie pus la dispoziţia Inspectoratului de Politie Judeţean O - Poliţia Municipiului S - Biroul de Ordine Publică, pe o perioadă de maxim 6 (şase) luni, întrucât nu i-a fost acordat avizul necesar exercitării funcţiei de către structurile competente, respectiv autorizaţia de acces la informaţii clasifícate clasa „secrete de stat,, nivel „secret,,.

Instanţa reţine că potrivit art. 14 alin.1 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Din dispoziţia legală menţionată rezultă că pentru suspendarea unui act administrativ în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, pe lângă cerinţa iniţierii procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi întrunite cumulativ alte două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube care astfel poate fi prevenită.

Din interpretarea prevederilor art. 14 din Legea 554/2004, rezultă că pentru admiterea cererii de suspendare a executării este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube care astfel poate fi prevenită.

Astfel, în sensul legii, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor şi previzibil sau perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede în art.2 lit. t şi ş.

Cele două condiţii denotă caracterul de excepţie al măsurii suspendării executării actului administrativ ce presupune dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului contestat, nefiind îndeplinite prin invocarea unor argumente ce tind să demonstreze aparenţa de nelegalitate a actului administrativ.

În cauză, din examinarea actelor dosarului, instanţa constată că cele două condiţii impuse de art. 14 alin.1 din legea nr.554/2004 nu sunt îndeplinite.

Aprecierea existenţei cazului bine justificat care să permită suspendarea executării unui act administrativ se realizează de către instanţa de judecată prin prisma analizei legalităţii sau nelegalităţii aparente a acestuia. 

Din examinarea actului administrativ atacat, instanţa reţine că că acesta a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale, neexistând indicii cu privire la nelegalitatea acesteia.

Prin cazuri bine justificate , conform art. 2 lit. t din legea contenciosului administativ, se înţeleg acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură că creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

În acest context, trebuie subliniat faptul că principiul legalităţii actelor administrative presupune, atât ca autorităţile administrative să nu eludeze dispoziţiile legale, cât şi ca toate deciziile acestora să se întemeieze pe lege. Acest principiu, impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.

Pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.

În speţă, susţinerile reclamantului privind aparența de nelegalitate a actului a cărui suspendare se solicită nu au suport real, în speţă neexistând indicii privind o nelegalitate aparentă a actului sub aspectul nemotivării acestuia.

 Astfel, din examinarea dispoziţiei a cărei suspendare se solicită, instanţa reţine că aceasta a fost emisă în temeiul prevederilor art. 2721 alin. (1) lit. d), alin. (3), art. 2722 lit. a), art. 2723 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 360/2002, reţinându-se în fapt că punerea reclamantului la dispoziţia Inspectoratului de Poliţie Județean O pe o perioadă de cel mult 6 luni, se realizează ca urmare a avizării negative de către autorităţile competente a accesului la informaţii clasificate clasa secret de stat, nivel secret și a retragerii autorizației la informații clasificate clasa secret de stat, nivel strict secret, pe perioada punerii la dispoziţie ofiţerul urmând să-si desfăsoare activitatea la Serviciul Logistic, urmând să îndeplinească sarcinile şi atribuţiile stabilite în scris de şeful unităţii.

Dispoziţia a cărei suspendare se solicită a fost emisă ca urmare a neavizării de către autorităţile competente a accesului la informaţii clasificate pentru clasa secret de stat, nivelul secret, precum și a retragerii autorizației la informații clasificate clasa secret de stat, nivel strict secret , deținută anterior de reclamant. La baza emiterii acestei dispoziţii, s-au aflat procesul-verbal al şedinţei de conducere nr. X/29.10.2020 și adresa structurii de securitate nr. X/29.10.2020 prin care era informat inspectorul șef cu privire la adresa nr. S/X/26.10.2020 a D.G.I.P.I. prin care s-a comunicat faptul că O.R.N.I.S.S. a avizat negativ accesul la informații clasificate secrete de stat pentru reclamant și a revocat decizia de avizare pozitivă în baza căreia fusese eliberată autorizația de acces la informații clasificate.

Tribunalul retine ca accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002. Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din această lege, persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații. De asemenea art. 28 din Legea nr. 182/2002 prevede că accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat - ORNISS, autorizație care se eliberează pe niveluri de secretizare, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani. În această perioadă verificările pot fi reluate oricând. Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 182/2002, neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.

 În sensul Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, noțiunea de "autorizație de acces la informații clasificate" reprezintă documentul eliberat cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște; noțiunea de "certificat de securitate" semnifică documentul eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare; noțiunea de "verificare de securitate" reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse de autoritățile desemnate de securitate, conform competențelor, pentru stabilirea onestității și profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate.

Reţine instanţa că motivele invocate de reclamant nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne cu uşurinţă prezumţia de legalitate a actelor administrative, fiind necesară o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecăţii, o analiză detaliată a acestora în cadrul cererii de suspendare având caracterul antamării fondului cauzei.

La o examinare sumară a legalităţii actelor contestate, pe care o permite soluţionarea cererii de suspendare a executării, nu se identifică indicii de nelegalitate vădită, de natură să justifice suspendarea executării acestora.

Deci, nu există suficiente indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate, fără însă ca prin aceasta, să antameze sau să anticipeze analiza pe fond, a conţinutului şi legalităţii actelor administrative contestate.

Se reţine că cele două condiţii legale, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, nu pot fi analizate decât împreună, deoarece nu se poate vorbi despre un caz bine justificat dacă nu se învederează, în acelaşi timp, iminenţa producerii unei pagube semnificative şi reciproc, prefigurarea unei pagube iminente reprezintă un element esenţial pentru a motiva existenţa cazului bine justificat de admitere a suspendării executării actului administrativ .

Nici condiţia privind paguba iminentă nu poate fi apreciată ca fiind îndeplinită, având în vedere semnificația sintagmei pagubă iminentă - un prejudiciu material viitor şi previzibil, de natură să producă pagube grave ori dificil de reparat.

Astfel, chiar dacă măsura poate conduce la diminuarea salariului, acest lucru nu lipseşte poliţistul de venituri esenţiale, acesta rămânând salariatul unităţii de poliţie, fiind evidentă unitatea în care acesta rămâne angajat din conţinutul dispoziţiei.

Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite în cauză cele două condiţii de admisibilitate impuse de art.14 din legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, instanţa urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.

Data publicarii pe portal: 06.10.2021

Domenii speta

Spete similare