Demolare constructii. Calitate

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/07.12.2020 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr. X/311/2020 s-a admis cererea formulată de reclamantul PRIMARUL COMUNEI T, cu sediul în comuna T, judeţul O, în contradictoriu cu pârâtul P N, CNP , cu domiciliul în com. T,  , jud. O.

S-a dispus desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal de către pârât pe raza com. T, jud. O, reprezentând lucrări de montare platformă betonată şi astupare fântână, conform procesului-verbal seria , nr. X/02.12.2019 emis de Primăria com. T, jud. O.

S-a stabilit în sarcina pârâtului un termen limită de executare a măsurilor prevăzute mai sus, respectiv 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţa a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria , nr. X/02.12.2019 (fila 14 dosar) pârâtul a fost sancţionat cu amenda contravenţională în cuantum de 1.000 lei, în temeiul art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991, în condiţiile alin. 2 al art. 26 din aceeaşi lege, reţinându-se faptul că acesta a executat lucrări de construcţii fără a deţine autorizaţie de construire.

Sancţiunea contravenţională principală aplicată, potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. 2, a fost amenda în cuantum de 1.000 de lei, iar ca sancţiune complementară s-a dispus sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare.

Procesul - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nu a fost contestat de pârât.

Potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991, constituie contravenţie următoarea faptă, dacă nu au fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi executant.

Art. 27 alin. (1) din aceeaşi lege stipuleză că preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.

Conform art. 28 alin. (1) din aceeaşi lege, odată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

În aplicarea art. 32 alin. (1) din acelaşi text normativ, în cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei; b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

Alin. (2) menţionează că, în cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1), iar alin. (3) dispune că, în cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.

Chiar dacă răspunderea contravenţională este o răspundere personală, măsura solicitată în temeiul dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, aceea de desfiinţare a construcţiei, nu poate fi dispusă decât faţă de proprietarul construcţiei, condiţie pe care pârâta o îndeplineşte, întrucât nu a contestat calitatea de proprietar al imobilului ce a făcut obiectul litigiului.

Obligaţia de desfiinţare a construcţiei realizate nelegal este o obligaţie propter in rem, care s-a transmis deodată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei.

Având în vedere dispoziţiile legale indicate anterior, instanţa a dispus desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal de către pârât pe raza com. T, jud. O, reprezentând lucrări de montare platformă betonată şi astupare fântână, conform procesului-verbal seria , nr. X/02.12.2019 emis de Primăria com. T, jud. O, cu termen limită de executare a măsurilor prevăzute mai sus, resectiv 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Susţinerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării, chiar adevărate fiind, nu pot fi luate în considerare din punct de vedere legal, având în vedere că acestea exced cadrului normativ care reglementează autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Astfel, chiar dacă lucrarea de conservare a fântânii foarte veche, aflată într-o stare foarte mare de degradare, devenită focar de infecţie (urmare gunoaielor, animalelor moarte aruncate aici etc.), urma să fie făcută din fonduri personale şi consta în reducerea înălţimii până la nivelul solului şi aplicarea deasupra acesteia a unei plăci de beton, iar ulterior întreaga zonă urma să fie modernizată şi igienizată, prin amenajarea de spaţii verzi şi a unei parcări, acestea nu se pot efectua decât cu respectarea legii, iar aceasta impune existenţa unei autorizaţii de construire, ce presupune un act al autorităţii locale competente, întrucât în sensul expus de pârât oricine poate demara orice lucrare pe domeniul public sau personal justificând aceste aspecte, fără ca acestea să fie autorizate de organele competente stabilite de lege.

Prin urmare, nu are relevanţă juridică în acest proces că, premergător acestui demers la autoritatea publică locală, a cerut şi acordul vecinilor (10 persoane) din zona acestui focar de infecţie, conform înscrisului denumit: „Tabel cu persoanele care sunt de acord cu conservarea acestei fântâni prin punerea unei plăci de beton deasupra ei pentru a reduce pericolul – fila filele 26-27 dosar, întrucât acestea puteau fi avute în vedere la analizarea gravităţii faptei contravenţionale reţinute în sarcina pârâtului şi nu în contextul procesual de faţă, prin prisma OG nr. 2/2001, care reglementează la art. 34 din ordonanţă.

Aşa fiind, procesul - verbal din data de 30 octombrie 2017 – fila 28 dosar nu poate constitui motiv de neaplicare a dispoziţiilor legale care reglementează autorizarea lucrărilor de construire, în contextul în care acest act poate fi folosit în determinarea gravităţii faptei comise de pârât din punct de vedere contravenţional, dar nu din perspectiva procesuală de faţă, unde textul legal nu permite analizarea gravităţii faptei, ci doar determinarea urmărilor faptei contravenţionale, respectiv readucerea lucrărilor la stadiul iniţial şi obţinerea ulterioară a autorizărilor necesare.

În mod asemănător se prezintă situaţia şi în legătură cu faptul că Direcţia de Sănătate Publică O (fila 37 dosar), prin adresa nr. X din data de 23.10.2013 ar fi atestat că la cele trei fântâni publice situate pe raza comunei T apa nu este potabilă, datorită contaminării microbiologice şi a depăşirii parametrilor chimici cu nitraţi.

Conform art. 9 C.pr.civ., a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul P N, prin care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, pentru următoarele motive :

În fapt, prin Sentinţă a fost admisă cererea formulată de Primarul Comunei T, judeţul O, s-a dispus desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal de către pârât pe raza com. T, jud. O, reprezentând lucrări de montare platformă betonată şi astupare fântână, conform procesului-verbal seria , nr. X/02.12.2019 emis de Primăria com. T, jud. O şi s-a stabilit în sarcina sa un termen limită de executare a măsurilor prevăzute, de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Consideră că, hotărârea pronunţată este netemeinică şi nelegală întrucât nu s-a făcut o cercetare eficientă şi implicit nu s-a dat o interpretare corectă actelor şi probelor din dosarul cauzei.

În mod greşit prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei T, întrucât cererea de chemare în judecată ar fi trebuit introdusă de Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna T prin Primar, conform dispoziţiilor art. 96 coroborat cu art. 154 alin. (6) din Codul administrativ (fostul art. 62 coroborat cu art. 21 din Legea nr. 215/2001), astfel că unitatea administrativ-teritorială este titulara drepturilor si obligaţiilor ce decurg din Legea nr. 50/1991 în raporturile cu persoanele fizice şi/sau juridice. Prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, sunt norme imperative edictate de legiuitor pentru ocrotirea unei multitudini de interese de ordin general, şi nu particular.

Din interpretarea art. 32 alin. (1) din acest act normativ rezultă că primarul este cel îndreptăţit să stabilească cuantumul amenzii contravenţionale, iar măsurile complementare rămân la aprecierea organelor de control care efectuând verificarea la faţa locului şi având studii de specialitate deţin competenţa de a analiza, de la caz la caz, justeţea uneia sau alteia dintre măsuri.

De asemenea, din coroborarea art. 32 alin. (1) cu art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 rezultă cu certitudine că unitatea administrativ teritorială reprezentată prin primar are calitate procesual activă (şi nu primarul) în cadrul acţiunilor formulate în baza acestui act normativ. De altfel, şi dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ sunt foarte clare în acest sens, respectiv: "(1) Reprezentarea în justiție a unităţilor administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către preşedintele consiliului judeţean; (2) Primarul sau preşedintele consiliului judeţean stă în judecată în calitate de reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, si nu în nume personal."

Prima instanţă a reţinut în sentinţa atacată că a fost sancţionat contravenţional întrucât a executat lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire/desfiinţare şi că, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria , nr. X/02.12.2019 nu a fost contestat.

Or, e adevărat că a fost sancţionat contravenţional pentru cele mai sus expuse şi a ales să nu conteste actul de sancţionare, însă, a fost de acord cu acest fapt doar cu condiţia concesionării acestei locaţii (având ca temei înţelegerile verbale făcute cu conducerea autorităţii locale, precum şi în baza acordului consilierilor locali şi a cetăţenilor din zonă), conform celor inserate în acest proces-verbal.

A solicitat autorităţii publice locale să pună în discuţia Consiliului Local din luna octombrie 2017, aprobarea efectuării unor lucrări de conservare privind o fântâna dezafectată situată la intersecţia str. cu str. din com. T, jud. O. Motivul principal al demersului iniţiat, după ce avusese o consultare (înţelegere) cu cetăţenii din zona limitrofă a acestui obiectiv, a fost faptul că, fântâna se afla într-o stare foarte mare de degradare şi devenise un adevărat focar de infecţie (urmare gunoaielor, animalelor moarte aruncate aici, etc.), dovadă în acest sens fiind şi actele emise de Direcţia de Sănătate Publică O.

De asemenea, a făcut cunoscut autorităţii locale că lucrarea de conservare a acestei fântâni urma să fie făcută din fonduri personale, ce constau în reducerea înălţimii până la nivelul solului şi aplicarea deasupra acesteia a unei plăci de beton, după care, ulterior, întreaga zonă urma să fie "modernizată şi igienizată prin amenajarea de spaţii verzi şi a unei parcări, situaţie care s-a materializat. Mai mult, demersul legal pe care l-a iniţiat s-a concretizat prin întocmirea de către Consiliul Local T a Procesului-verbal din data de 30 octombrie 2017 în care, aşa cum se poate constata, majoritatea consilierilor locali s-au pronunţat în aceeaşi rezoluţie cu acesta.

Prin urmare, având în vedere cele menţionate mai sus, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

În drept: art. 466 - 482 din Codul de procedură civilă, precum şi  celelalte acte normative invocate în apel.

În dovedire: proba cu înscrisuri, precum şi orice alte probe ce se vor dovedi necesare şi utile, pe parcursul soluţionării cauzei.

Apelul a fost timbrat conform dovezii de la dosar.

Intimatul-reclamant PRIMARUL COMUNEI T a depus întâmpinare, prin care precizează următoarele:

1. In ceea ce priveşte motivul de apel privind respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei T în promovarea cererii de chemare în judecata.

Instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei T in promovarea cererii de chemare in judecata in şedinţa din 12.10.2020.

Cu raportare la dispoziţiile art. 26 alin.3 si art.26 alin.5 din Legea nr. 50/1991 R, procesele-verbale de constatare a contravenţiilor încheiate de organele de control al Administraţiei Publice Locale, se înaintează, după caz, „Președintelui Administraţiei Teritoriale în a cărei raza s-a săvârşit contravenţia".

Conform art. 27 alin. l din Legea nr. 50/1991 R, primarii au obligaţia, în funcţie de încălcarea prevederilor legale sa aplice sancţiuni sau sa se adreseze instanţelor judecătoreşti, după caz.

Potrivit art. 32 alin. l din aceeaşi lege organul care a aplicat sancţiunea „va sesiza instanţele judecătoreşti pentru se dispune, după caz, desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal".

Cum, în speţa, procesul - verbal de contravenţie nr. X/02.12.2019 (fila 14 dosar) rezulta ca, a fost întocmit de viceprimar care, conform art. 152 din Codul Administrativ este subordonatul primarului si in situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie in care exercita in numele primarului atribuţiile ce îi revin acestuia.

Din cuprinsul procesului - verbal rezulta ca, viceprimarul a acţionat în numele primarului pe baza delegaţiei nr. X/2019, sens in care calitatea de organ constatator in speţa de fata, aparţine in mod cert primarului, care este identic cu, cel care a solicitat aplicarea disp. art. 32 din Legea nr. 51/1991R.

2. Pe fondul cauzei.

Soluţia instanţei de fond este legala si temeinica, motiv pentru care solicita respingerea apelului ca nefundat.

Apelantul - parat a fost sancţionat cu amenda contravenţionala ca sancţiune principala, iar ca sancţiune complementara sistarea lucrărilor si intrarea in legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare.

Apelantul - parat nu a contestat procesul - verbal nr. X/02.12.2019, astfel ca aceasta a devenit titlu executoriu.

Potrivit art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 R, atâta vreme cat apelantul nu s-a conformat sancţiunii complementare, Instituţia Primarului trebuie să sesizeze instanţa de judecata pentru a dispune, dupa caz fie: lit. a) încadrarea lucrărilor în revederile autorizaţiei, fie b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

Ca urmare, instanţa de fond a dispus desfiinţarea lucrării de montare platforma betonata si astupare fântâna in termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Toate celelalte susţineri din motivele de apel în legătura cu consultările cu cetăţenii din zona limitrofa a fântânii sunt aspecte care nu au legătura cu cauza si care nu influenţează temeinicia si legalitatea hotărârii instanţei de judecata.

Solicita  respingerea apelului ca nefondat.

Probe:  înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Tribunalul, în temeiul art. 476 alin 2 din Codul de procedură civilă, a avut în vedere la soluţionarea apelului probele administrate în faţa instanţei de fond.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Apelantul-pârât P N a criticat Sentinţa civilă nr. X/07.12.2020 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr. X/311/2020, invocând, în esenţă: faptul că instanţa de fond a respins în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei T, întrucât cererea de chemare în judecată ar fi trebuit introdusă de Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna T prin Primar şi nu de primarul Comunei T; soluţia este netemeinică, întrucât a făcut cunoscut autorităţii locale efectuarea lucrării de conservare a acestei fântâni, care urma să fie făcută din fonduri personale.

Cu privire la prima critică, Tribunalul, reţine că, excepţiile procesuale absolute, de procedură sau de fond, sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică şi al căror regim juridic permite invocarea lor de către parte sau de către instanţă în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel, regulă prevăzută expres de art. 247 alin. 1 Cpc.

Astfel, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţie absolută, de fond, a fost invocată de pârât în faţa instanţei de fond, fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin Încheierea din data de 12.10.2020. 

Or, potrivit dispoz art.466 al.4 Cpc: ,,Împotriva încheierilor premergătoare  nu se poate face apel decât  odată cu fondul, afară de cazul  când legea dispune altfel.”

Încheierea de sedinţă din data de 12.10.2020 - prin care s-a respins excepţia respectivă - este o încheiere interlocutorie, ce se încadrează în categoria încheierilor premergătoare susceptibile a fi atacate decât odată cu fondul.

Întrucât nu există un text legal care să prevadă că  apelul împotriva hotărârii finale se consideră a fi exercitat  si împotriva încheierilor premergătoare (în speță, împotriva încheierii de ședință din data de 12.10.2020),  înseamnă că partea trebuie să atace in mod expres încheierea a cărei schimbare sau anulare doreşte şi să formuleze critici concrete împotriva acesteia.

În acest sens, se observă că apelul de faţă este formulat împotriva Sentinței civile X/07.12.2020, iar  instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, prin încheierea de ședință din data de 12.10.2020, încheiere ce nu a fost apelată.

Este real că în apel pot fi invocate direct excepţii procesuale absolute- pentru că acestea nu constituie pretenţii noi, în condiţiile art. 247 alin. 1 Cpc, însă lipsa calităţii procesuale active a reclamantului a fost adusă în discuţie în faţa primei instanţe, care s-a pronunţat asupra sa prin încheierea menţionată.

 Prin urmare, în raport de dispoz. art. 478 alin. 3 Cpc, tribunalul arată că, de principiu, dacă o anumită excepţie absolută sau relativă a fost invocată înaintea primei instanţe, în apel nu mai poate fi reiterată. În alte cuvinte, neregularitatea ce formează obiectul unei excepţii poate fi dedusă analizei o singură dată sub forma excepţiei procesuale. Dacă excepţia a fost invocată în primă instanță, în apel nu mai pot fi făcute decât critici împotriva modului de soluţionare a acesteia de către instanţa respectivă, anume împotriva Încheierii prin care a fost soluţionată excepţia, ceea ce nu este cazul în speţa de față, cum s-a reţinut mai sus.

Chiar trecând peste acest impediment, tribunalul constată că este corectă soluţia primei instanţe de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

Astfel, una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale pasive. Calitatea procesuală, potrivit art.36 Cpc, presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

În cauza de faţă, reclamantul P N a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului Comunei T, întrucât cererea de chemare în judecată privind desfiinţarea lucrărilor executate fara autorizaţie de construire ar fi trebuit introdusă de Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna T prin Primar şi nu de primarul Comunei T.

Tribunalul respinge, ca neîntemeiate, aceste susţineri, reţinând prevederile art. 32 din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora:

(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.

Se apreciază că aceste prevederi legale nu trebuie interpretate restrictiv, în sensul că doar  organul care a aplicat sancţiunea – în speţă viceprimarul Comunei T - va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal, ci este de acceptat faptul că şi alte persoane fizice sau juridice pot fi direct interesate de intrarea în legalitate şi, prin urmare, pot sesiza instanţa cu o cerere privind demolarea construcţiei realizate nelegal.

Or, este evident faptul că Primarul Comunei T, care a formulat acţiunea de faţă, este direct interesat de intrarea în legalitate, faţă de celelalte dispoziţii din Legea nr. 50/1991 referitoare la Autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi, prin urmare, are calitatea de a sesiza instanţa cu o cerere privind demolarea construcţiei în cauză.

Oricum, reclamantul nici nu a invocat faptul că, în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea nr. 50/1991, viceprimarul Comunei T, organul care a aplicat sancţiunea, avea calitatea de a sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal, ci a arătat că trebuia introdusă cererea de chemare în judecată Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna T prin Primar, conform dispoziţiilor art. 96 coroborat cu art. 154 alin. (6) din Codul administrativ (fostul art. 62 coroborat cu art. 21 din Legea nr. 215/2001).

Or, așa cum s-a menționat anterior, în aplicarea prevederilor speciale din art. 32 din Legea nr. 50/1991 este de acceptat faptul că şi alte persoane fizice sau juridice – în cauză  Primarul Comunei T - pot fi direct interesate de intrarea în legalitate şi, prin urmare, pot sesiza instanţa cu o cerere privind demolarea construcţiei realizate nelegal.

Tribunalul respinge şi criticile apelantului în sensul că hotărârea este netemeinică, întrucât a făcut cunoscut autorităţii locale efectuarea lucrării de conservare a acestei fântâni, lucrare ce urma să fie făcută din fonduri personale.

În acest sens, prevederile din Legea nr. 50/1991 sunt clare şi nu au fost respectate de pârât, anume nu a obţinut autorizaţie de construcţie  pentru lucrările efectuate, astfel cum s-a reţinut în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria , nr. X/02.12.2019. În condiţiile în care acest proces-verbal nu a fost contestat de pârât, apărările acestuia referitoare la cererea formulată către Consiliul Local sau privind consultările cu cetăţenii din zona limitrofa a fântânii nu prezintă relevanţă şi nu pot fi analizate în cauza de faţă, aşa cum a motivat pe larg şi prima instanţă.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoz. art. 480 alin. 1 Cpc,  tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul-pârât P N, ca nefondat şi va menţine sentinţa.

În temeiul art. 453 Cpc, va lua act că intimatul reclamant nu solicită cheltuieli de judecată în apel.

Data publicarii pe portal: 02.07.2021

Domenii speta

Spete similare