Îndeplinirea condiţiilor care atrag răspunderea disciplinară, conform disp. art. 247 Codul Muncii

Sentinţă civilă 1394 din 03.07.2020


Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr. 7808/63/2019,  reclamantul SINDICATUL U... pentru membrul de sindicat C.G.I. în contradictoriu cu pârâta D.G.A.S.P.C. a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a dispoziţiei de sancţionare nr. 4206 / 27.09.2019 emisă de pârâtă.

Arată că prin Dispoziţia nr. 4206 / 27.09.2019  s-a dispus sancţionarea reclamantei cu reducerea salariului de baza cu 10 % pe o perioada de trei luni.

Reclamanta este angajata D.G.A.S.P.C. D... ca infrmieră în cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă ” S... M... “ C...

În data de 29.08.2019 s-a emis către pârâtă convocarea cu nr.  35621/29.08.2019 prin care reclamanta era chemată în faţa comisiei de disciplină, în data de 30.08.2019, la Camera 30, ca urmare a referatului 14547/28.08.2019.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, convocarea nr. 35621/29.08.2019 îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea 53/2003 republicata, în sensul că se menţionează de ce este chemat salariatul la cercetare, când şi unde are loc întâlnirea cu membrii comisiei, menţionându-se în cuprinsul convocării şi întrebările la care trebuie sa răspundă contestatoarea.

Cu toate acestea, în data de 29.08.2019, cu o zi înainte de data stabilită pentru desfăşurarea propriu zisă a cercetării disciplinare, contestatoarea este chemată la camera 30 şi i se solicită o notă explicativă în cadrul căreia să răspundă exact la întrebările din convocator. Contestatoarea, cu buna credinţă, a acceptat să dea răspunsuri la acele întrebări, cu toate că la acea dată nu era constituită nici măcar comisia de disciplină aşa cum prevede Legea 53/2003. Ulterior, în data de 30.09.2019, nu s-a mai ţinut cercetarea disciplinară şi s-a emis direct dispoziţia atacată în prezentul dosar, cu încălcarea totală şi flagrantă a dreptului la apărare al contestatoarei.

Apreciază că în acest mod s-au încălcat disp.art. 251 Codul muncii, iar măsura astfel luată este lovită de nulitate absolută.

Aşa cum se poate observa, în cuprinsul dispoziţiei atacate nu se arată cine a făcut parte din comisia de disciplină şi nu există un referat al comisiei de disciplina în care să se menţioneze concluziile cercetării disciplinare

Astfel, potrivit Codului muncii, angajatorul mandatează anumite persoane pentru a face cercetarea disciplinară (comisia).

În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului.

Pe fondul cauzei arată că reclamanta contestatoare nu se face vinovată de acuzaţiile aduse acesteia.

În scop probator solicită administrarea probei cu înscrisuri şi efectuarea unei adrese către pârâtă pentru a depune la dosar actele ce au stat la baza emiterii deciziei contestate.

În drept, invocă dips. art. 252 alin 5 coroborat cu disp art. 251 alin 1 Codul .Muncii.

A depus în copie conformă cu originalul Dispoziţia atacată, Nota explicativă din 29.08.2019, carte de identitate, declaraţie, convocator.

Pârâta D.G.A.S.P.C. D... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulată de Sindicatul U... în calitate de reprezentant legal al membrului de sindicat C.G.I. şi  menţinerea ca  temeinică şi legală dispoziţia  D.G.A.S.P.C. D... nr. 4206/2019.

În apărare, intimata invocă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Sindicatului U... pentru membrul de sindicat C.G.I., raportat la disp. art. 28 din Legea 62/2011, întrucât nu există dovada împuternicirii sindicatului dată de către membrul de sindicat.

Arată că  cererea de chemare în judecată este nemotivata în fapt, nefiind aduse nici un fel de critici dispoziţiei contestate.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată pentru următoarele motive:

Susţinerile reclamantei că nu au fost respectate prevederile legale în vigoare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetării disciplinare prealabile este lipsită de temei.

În conformitate cu prevederile Codului muncii, art. 251, alin. (2) salariatul a fost convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea şi i s-a precizat obiectul, data, ora şi locul întrevederii. 

Contestatoarea a  fost anunţată telefonic în data de 29.08.2019 că trebuie să se prezinte în data de 30.08.2019, orele 09.00, la sediul D.G.A.S.P.C. D..., camera 30, în vederea cercetării disciplinare prealabile a presupuselor abateri de la disciplina muncii, rezultate ca urmare a referatului nr. 14547/28.08.2019.

Contestatoarea s-a prezentat în data de 29.08.2019 la sediul intimatei, camera 30 şi a solicitat să i se comunice convocarea la cercetarea disciplinară şi de asemenea, a solicitat să dea notă explicativă la acea dată deoarece nu doreşte să se mai prezinte a doua zi.

Angajatorul a aplicat sancţiunea reclamantei după analizarea împrejurărilor în care s-a comis fapta reţinută în sarcina acesteia, gradul de vinovăţie şi consecinţele acestei fapte, aşa cum rezultă din raportul nr. 14547/28.08.2019.

Astfel, prin raportul nr. 14547/28.08.2019 a fost dispusă cercetarea disciplinară prealabilă a contestatoarei, infirmier în cadrul Centrului de îngrijire şi asistenţă “S... M...”C..., conform prevederilor art. 251 din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), republicată şi modificată.

În data de 30.09.2019, orele 09.00, a convocat-o pe contestatoare la sediul inimatei, camera 30, în vederea cercetării disciplinare prealabile a presupuselor abateri de la disciplina muncii, rezultate ca urmare a referatului nr. 14547/28.08.2019.

Presupusele abateri de la disciplina muncii reţinute în sarcina contestatoarei au fost rezultate din încălcarea atribuţiilor cuprinse în fişa de post nr. 2238/29.09.2016, şi anume:  obligaţia de a supraveghea permanent şi de a răspunde de integritatea fizică a fiecărui asistat aflat în centru; (Atribuţii specifice pct. 2, fişa de post nr. 2238/29.09.2016), obligaţia de a avea o conduită morală faţă de asistaţi dovedind o atitudine respectuoasă şi înţelegătoare faţă de statutul acestora; (Atribuţii specifice pct. 15, fişa de post nr. 2238/29.09.2016).

Din referatul nr. 14547/28.08.2019 au rezultat următoarele: şeful Centrului de îngrijire şi Asistenţă „S... M...” C... a adus la cunoştinţă faptul că în data de 13.08.2019, orele 18.00, atunci când fiica beneficiarei B.V. a venit să-şi viziteze mama, a gasit-o pe aceasta în sccaunul rulant , iar scaunul era legat cu un cordon de mobilă din „motive de siguranţă”. Infirmiera care se ocupa de supravegherea beneficiarei B.V., contestatoarea, stătea întinsă în patul altei beneficiare. Când infirrmierei i s-a reproşat de către aparţinători atitudinea pe care a avut-o faţă de beneficiară, aceasta le-a răspuns „că ar fi bine să şi-o ia acasă sau să vină ei să o îngrijească”.

Conform notei explicative din data de 29.08.2019, a arătat că este membru de sindicat, nu doreşte să fie asistată de către un reprezentant al sindicatului şi îşi cunoaşte sarcinile de serviciu prevăzute în fişa postului.

Din verificările efectuate, intimata a reţinut căci contestatoarea  a recunoscut că în data de 13.08.2019, orele 18.00, în momentul vizitei fiicei beneficiarei Băcioiu Valeria, beneficiara se afla într-un scaun rulant care era legat de mobilă cu un cordon motive de siguranţă dar că nu a legat scaunul rulant, afirmaţie  confirmată prin declaraţia  dată de L.E. din data de 25.09.2019 din care rezultă că beneficiara B.V. se afla în un scaun rulant care era legat de mobilă cu un cordon în momentul vizitei fiicei acesteia. Scaunul era legat mobilă deoarece nu exista personal care să o supravegheze permanent pe d-na Băcioiu Valeria, iar aceasta putea cădea, fapt confirmat şi de D.A.F. şi V.C.

În privinţa incidentului dintre contestatoare şi fiica beneficiarei B.V. acesta este confirmat de declaraţia dată de P.C., asistent medical din data de 14.08.2019, în care se arată că în momentul în care a intrat în camera beneficiarei B.V., fiica acesteia, plângând, i-a reproşat că a găsit-o pe mama ei în scaunul rulant care era legat de mobilă, iar infirmiera era întinsă în pat.

Inimata a reţinut faptul că reclamanta a precizat că îi pare rău că nu şi-a îndeplinit sarcina de supraveghere a beneficiarilor  deoarece în ziua respectivă a avut de îndeplinit şi alte sarcini trasate de şeful de centru, din care enumeră: călcat perdele, schimbat perdele, spălat rufele beneficiarilor, întins rufe, strâns rufe şi aranjat rufele în dulap şi au fost doar patru infirmiere pe tură, fapt confirmat  prin declaraţia dată de D.A.F. din data de 10.09.2019  şi pri declaraţia dată de V.C. din data de 10.09.2019

A concluzionat intimata că reclamanta a avut o atitudine necorespunzătoare faţă de fiica beneficiarei şi faptul că nu şi-a îndeplinit obligaţia de supraveghere a beneficiarei.

 Apreciază intimata că reclamanta a săvârşit, cu vinovăţie, abateri de la disciplina muncii rezultate din încălcarea atribuţiilor cuprinse la pct. 2 şi 15 în fişa de post nr. 2238/29.09.2016.

 Arată că la stabilirea sancţiunii disciplinare aplicabile, angajatorul a avut în vedere împrejurările în care fapta a fost săvârşită , gradul de vinovăţie al salariatului .

În drept, invocă disp. art. 205-208 Cod Procedura Civila şi Codul Muncii, republicat şi

modificat.

Solicită judecarea cauzei chiar şi în lipsă, conform art. 223 şi art. 411 Cod Procedura Civila.

Solicită proba cu înscrisuri.

A depus în copie conform cu originalul: dispoziţia nr. 4206/2019, raportul nr. 16361/27.09.2019, referat nr. 14547/28.08.2019, declaraţie D.A.F., P.C., convocarea, bilet externare spital,  carte de identitate, fişă post nr. 2238/29.09.2016.

Instanţa a pus în vedere  reclamantului să facă dovada împuternicirii dată de membrul de sindicat către sindicat, cât şi pentru a face dovada calităţii de membru de sindicat.

Reclamantul a răspuns solicitărilor instanţei conform înscrisurilor aflate la fila 56 verso şi 57.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, dispoziţiile legale aplicabile în cauză, instanţa reţine următoarele:

Contestatoarea este angajată înc cadrul intimatei , în funcţia de infirmier, conform fişei postului anexată la dosar şi susţinerilor intimatei prin întâmpinare.

La data de 27.09.2019, intimata a emis decizia de sancţionare nr. 4206/2019 prin care contestatoarea a fost sancţionată cu reducerea salariului cu 10% pe trei luni, reţinând ca abateri în sarcina contestatoarei încălcarea atribuţiilor din fişa postului referitoare la obligaţia de supraveghere permanentă şi de a răspunde de integritatea fizică a fiecărui asistat aflat în centru – pct. 2 din fişa postului nr. 2238/29.09.2016 şi obligaţia de a avea o conduită morală  faţă de asistaţi, dovedind o atitudine respectuoasă şi înţelegătoare faţă de statutul acestora – pct. 15 din fişa postului.

Pentru aplicarea acestei sancţiuni intimata a avut în vedere raportul nr. 16361/27.09.2019 referitor la cercetarea disciplinară (f.28) şi referatul nr. 1514542/28.08.2019 (f.37), prin care se aduce la cunoştinţa conducerii faptele imputabile contestatoarei şi luarea măsurilor, în consecinţă.

Contestatoarea critică măsura sancţionatoare, considerând că aceasta a fost aplicată cu nerespectarea prev. art. 251 din Codul muncii, astfel că decizia atacată este lovită de nulitatea absolută. În concret, apreciază că întrucât contestatoarea a fost cercetată cu o zi înainte de data convocării, decizia luată în aceste condiţii este nulă.

Instanţa va respinge contestaţia ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: 

Potrivit dispoziţiilor art. 251 din Codul Muncii"

(1)Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(2)În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este."

Procedura cercetării disciplinare prealabile are mai multe etape: sesizarea angajatorului cu privire la abaterea disciplinară a salariatului; efectuarea de cercetări prealabile de către angajator în vederea verificării temeiniciei sesizării; convocarea salariatului în scris la sediul societăţii pentru a i se prezenta situaţia; întocmirea unui proces verbal cu privire la discuţiile cu salariatul, finalizarea cercetării disciplinare prealabile.

Aşa cum s-a arătat mai sus convocarea salariatului s-a făcut urmare a întocmirii Referatului nr. 14547/28.08.2019.

În urma analizării convocării cu nr. 35621/28.08.2019( f.36) emisă de intimată, se constată că angajatorul a convocat  salariata contestatoare în vederea cercetării disciplinare prealabile, indicându-se obiectul acestei cercetări, data, ora, locul şi presupusele abateri săvârşite, inclusiv întrebările la care urma să răspundă şi drepul de a fi asistată la cercetarea disciplinara de un avocat sau reprezentant al sindicatului. Astfel, salariata a avut  posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare efectivă.

Din actele depuse la dosar şi din susţinerile pârâtei prin întâmpinare, necontestate de către contestatoare, rezultă că la data de 29.08.2019, contestatoarea a fost informată telefonic că pe data de 30.08.2019 este invitată la cercetarea disciplinară. În aceeaşi zi, contestatoarea s-a prezentat la sediul intimatei din propria iniţiativă, unde a primit sub semnătură un exemplar al convocatorului ( f. 36 şi verso.), aceasta solicitând a da nota explicativă în acea zi, fapt ce se confirmă şi prin nota explicativă dată sub semnătură de către  contestatoare.( fila 32 – 34). Ori, elementul esenţial al efectuării cercetării disciplinare prealabile îl constituie audierea (ascultarea) salariatului.

Cercetarea disciplinară a fost parcursă de către intimată aşa cum rezultă din raportul de cercetare disciplinară nr. 16631/27.19.2019, cercetare în cadrul căreia intimata a arătat inclusiv motivele pentru care a înlăturat apărările contestatoarei, existând semnătura persoanelor ce au participat la cercetarea disciplinară.

Pe de altă parte, nerespectarea termenului menţionat în convocare poate atrage nulitatea relativă a măsurii de sancţionare numai dacă salariatul invocă o vătămare a drepturilor sale prin nerespectarea garanţiilor legale instituite în scopul efectuării corecte a cercetării disciplinare.

Or, în cauză, contestatoarea nu a invocat o vătămare a drepturilor sale, cu atât mai mult cu cât aceasta a solicitat ca audierea sa să aibă loc la o lată dată.

Astfel, nu se poate aprecia nulitatea deciziei, întrucât acest fapt s-ar impune numai în lipsa unei cercetări prealabile efective şi a verificărilor privind apărările salariatului .

Sub acest aspect instanţa  apreciază că cercetarea disciplinară efectuată de intimată nu este viciată, fapt ce nu este de natură să atragă  nulitatea deciziei de sancţionare disciplinară a contestatoarei.

Pe fondul cauzei, deşi contestatoarea nu a adus critici, insanţa reţine că decizia de sancţionare este temeinică. Astfel, se reţin ca abateri disciplinare în sarcina contestatoarei încălcarea de către aceasta a două abateri prevăzute în fişa postului: obligaţia de supraveghere permanentă şi de a răspunde de integritatea fizică a fiecărui asistat aflat în centru – pct. 2 din fişa postului nr. 2238/29.09.2016 şi obligaţia de a avea o conduită morală  faţă de asistaţi dovedind o atitudine respectuoasă şi înţelegătoare faţă de statutul acestora – pct. 15 din fişa postului.

Potrivit notei explicative ( f.10 ultimul paragraf)  contestatoarea a recunoscut că nu şi-a respectat obligaţia de supraveghere a beneficiarei arătând că îi pare rău că nu şi-a îndeplinit sarcina de supraveghere a beneficiarilor deoarece în ziua respectivă a avut şi alte sarcini trasate de şeful de centru, din care enumeră: călcat perdele, schimbat perdele, spălat rufele beneficiarilor, întins rufe, strâns rufe şi aranjat rufele în dulap. Atribuţia de supraveghere a unei persoane aflată în nevoie fiind o atribuţie specifică, trebuia respectată cu prioritate, cu privire la celelalte sarcini contestatoarea având la îndemână comunicarea către şeful ierarhic  a imposibilităţii efectuării lor din motivul mai sus arătat.

În ceea ce priveşte a doua presupusă abatere, instanţa reţine că tot prin nota explicativă contestatoarea a arătat că  este adevărat că, în data de 13.08.2019, orele 18.00, în momentul vizitei fiicei beneficiarei B.V., beneficiara se afla într-un scaun rulant care era legat de mobilă cu un cordon; că nu a realizat că scaunul rulant mai este legat de mobilă deoarece a avut alte sarcini de serviciu trasate de către şeful de centru pe care a trebuit să le îndeplinească.

În ceea ce priveşte atitudinea necorespunzătoare a contestatoarei faţă de beneficiară, instanţa reţine că potrivit declaraţiei dată de P.C. (f.38), în calitate de asistent medical, când aceasta a mers să efectueze tratamentul beneficiarei, a găsi-o pe fiica acesteia plângând şi reproşând faptul că  a găsit-o pe mama ei  în căruciorul legat de mobilă, iar contestatoarea era întinsă pe pat  şi îngrijtoarea de curăţenie stătea pe scaun. Întrebate despre această situaţie, au argumenta că au legat căruciorul de mobilă pentru mai multă siguranţă.

Din declaraţiile date de angajatele intimatei L.E., respeciv D.A. , V.C. aflate la dosarul cauzei, rezultă că beneficiara a avut căruciorul legat de mobilă când fiica sa venise în vizită şi faptul că beneficiara are nevoie permanentă de supraveghere, existând riscul de cădere şi accidentare a beneficiarei în discuţie.

Având în vedere aceste considerente instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile care atrag răspunderea disciplinară, conform disp. art. 247 Codul Muncii: calitatea de salariat, vinovăţia contestatoarei (de nesupraveghere a beneficiarului şi atitudine necorespunzăoare faţă de beneficiar şi aparţinători acesteia), prejudiciul (afectarea integrităţii, sănătăţii şi securităţii  asistatului social, implicit afectarea imaginii intimatei, a calităţii activităţii de supraveghere a asistaţilor şi a actului medical în sine) şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

În consecinţă, instanţa va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele acesteia.