: În cazul in care in perioada de probă intervine incapacitatea temporară de muncă, contractul de muncă se suspendă pana la însănătoșirea salariatului, iar perioada de probă se prelungește cu zilele nelucrate de salariat. Tip: Sentinta civila

Asupra cauzei de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată la data de 07.04.2020, contestatoarea D.R.M., în contradictoriu intimata C.N.A.I.R. PRIN DRDP C..., a formulat contestaţie împotriva notificării nr. 1155/ 15.01.2020 solicitând anularea Notificării nr.1155/15.01.2020 ca fiind netemeinică şi  nelegală, reintegrarea in funcţia deţinută anterior, respectiv Şef Birou Pregătire Documentaţii, plata unei despăgubirii egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, corespunzător funcţiei de Şef Birou Pregătire Documentaţii din momentul comunicării notificării şi până la reintegrarea în functia deţinută anterior şi sumele efectiv acordate pe aceasta perioadă, plata de daune interese în cuantum de 0,010/0/zi de întârziere, conform art. 100 din CCM 2019-2020, coroborat cu dispoziţiile art. 176 din Codul de procedura fiscală, de la data la care sumele de la pct.3 trebuiau achitate si pana la plata efectiva a acestora, cu cheltuieli de judecată.

In motivare, arată că este angajata pârâtei, cu contract individual de muncă înregistrat sub nr.17264/1.07.2018, în functia de controlor trafic la ACI Calafat, contract care a fost modificat prin actul adiţional nr.1014/27.07.2018, în ceea ce priveşte sporul pentru vechime în muncă şi prin actele adiţionale nr.1330/21.08.2018 şi nr.1897/23.11.2018 în ceea ce privesc salariul si sporurile.

Invederează că în perioada 02.08.2018-31.05.2019, fost delegata în cadrul Departamentului Achiziţii pe perioade succesive de 60 de zile prin deciziile nr.687/02.08. 2018, nr.876/01.10.2018, nr.1165/22.11.2018, nr.87/30.01.2019 şi  nr.188/05.04.2019.

Ulterior acestor perioade de delegare, s-a emis decizia nr.307/10.06.2019 prin care

s-a decis să preia sarcinile postului vacant de Sef Birou din cadrul Biroului Pregătire Documentaţii pe o perioadă de 6 luni de zile.

Menţionează că a ocupat această funcţie prin preluare de atribuţii doar până la data de 10.09.2019, deoarece începând cu această dată i s-a propus ocuparea funcţiei de şef Birou Pregătire Documentaţii, sens in care s-a încheiat actul adiţional nr.112/10.09.2019 în care  la pct.5 se prevede  o perioada de probă de 120 de zile calendaristice.

In perioada ianuarie-februarie 2020 a beneficiat de concediu medical 07.01-16.01, 17.01-30.01, 31.01, 01.02-05.02, 01.02-21.02, 24.02-28.02), iar in data de 02.03.2020 s-a prezentat la serviciu la sediul din Craiova, semnând condica de prezenţă la începutul si sfârşitul programului de lucru.

In data de 03.03.2020, s-a prezentat la serviciu, la sediul central, la ora 7.30, semnând in condica de prezenta, iar  in jurul orei 8.30, s-a întâlnit in sediul administrativ cu Şefa Serviciului Resurse Umane al DRDP C...- d-na V.C., care i-a facut cunoscut faptul ca in data de 02.03.2020 si in data de 03.03.2020 nu trebuia sa semneze condica de prezenţă, întrucât in perioada in care a fost în concediu medical a fost emisa  Notificarea nr.1155/15.01.2020, care i-a fost adusă la cunoştinţă  în data de 04.03.2020 şi i s-a cerut să o semneze cu dată anterioară, conformându-se în acest sens.

Apreciază că o astfel de notificare este nelegală, motivat de faptul că prin  aceasta  se doreşti modificarea unilaterală a contractului individual de muncă în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi salariu.

In Notificarea atacată se menţionează că îi încetează funcţia de conducere de şef birou Pregătire Documentaţii şi revine pe postul de controlor trafic ACI deţinut anterior numirii in funcţia de şef birou.

Menţionează că nu a fost "numită” în funcţie  ci,  a încheiat cu intimata  un contract individual de muncă pe funcţia de controlor trafic, că a exercitat efectiv această funcţie timp de 3 zile, ulterior fiind delegata la biroul Pregătire Documentaţii pe o funcţie de execuţie, după care  a preluat atribuţiile funcţiei de conducere din cadrul acestui birou, pentru că în cele din urmă să ocupe funcţia de şef birou Pregătire Documentaţii,  in baza încheierii unui act adiţional la contractul individual de muncă.

Considera ca prin notificarea contestata intimata i-a modificat unilateral contractul individual de muncă în ceea ce priveşte elementul contractual felul muncii, fiind trecuta din funcţia de şef birou pregătire documentaţii in funcţia de controlor trafic ACI C..., locul muncii-fiind mutată de la DRDP C... biroul Pregătire Documentaţii la ACI C..., iar drepturile salariale aferente lunii martie au fost calculate la un  salariu mai mic decât cel stabilit prin actul adiţional nr. 112/10.09.2019.

Invocă în acest sens dispoz.art.41 alin.1, 2 şi 3 din Codul muncii, conform cărora  modificarea unilaterala a contractului individual de muncă  este posibilă numai în cazurile  şi în condiţiile prevăzute  de Codul muncii şi numai cu titlu  de excepţie.

Se arată că  toate aceste modificări ale contractului individual de muncă nu au fost negociate de părţi şi nu s-a ajuns la  un acord cu privire la acestea,  considerând că intimata a emis notificarea contestată prin încălcarea art. 8 si 41 din Codul Muncii, nerespectând principiul bunei credinţe in relaţiile de muncă şi nici principiul stabilităţii şi al securităţii raporturilor juridice.

Mai arată că Notificarea nu produce efectele stipulate de art.31 al.3 Codul Muncii, conform cărora  pe  durata  sau la sfârşitul perioadei de probă , contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare  scrisă, fără preaviz la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară  motivarea acesteia.

Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr.653/2011, conform căreia art. 31 din Codul muncii instituie posibilitatea angajatorului, dar şi a angajatului de a evalua condiţiile exercitării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractul individual de muncă, având posibilitatea de a înceta raporturile de muncă  fie la  sfârşitul perioade de proba fie la termenul stabilit, fie chiar anterior.

Or,  din lecturarea notificarii nu rezulta ca intimata a dorit încetarea raporturilor de muncă, aspect permis de dispoz.art.31 alin.3 din Codul muncii, ci a dorit să-i modifice unilateral elemente esenţiale ale contractului individual de muncă, astfel ca această notificare  trebuie interpretată în  sensul  de modificare a elementelor esenţiale ale contractului individual de muncă şi  nu  de încetare a raportului de muncă prin denunţarea unilaterală a contractului de muncă.

Se mai învederează că notificarea trebuia emisă în intervalul de 120 zile calendaristice, întrucât încălcarea  acestui termen duce la consolidarea raporturilor de muncă.

Potrivit prevederilor art.31 alin.3 din Codul muncii, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de munca poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fara preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesara motivarea acesteia, or perioada de proba a contestatoarei a expirat  la data de 08.01.2020, aceasta fiind  data ultima pana la care contractul de munca putea înceta in temeiul preved.art.31 alin.3 din Codul muncii.

Cum, notificarea a fost emisa la data de 15.01.2020 si comunicat la data de 04.03. 2002, considera ca la acest moment, perioada de proba de 120 zile calendaristice expirase, astfel ca raporturile de munca dintre parti nu mai puteau inceta ca efect al notificării, ci ca efect  al concedierii, in acord cu dispozitiile legale.

Mai mult, intimata a avut timp suficient vreme de 120 de zile pentru ca, în toata această perioada sau in ultima zi a perioadei, adică tocmai la sfârşitul perioadei, sa emită notificarea privind încetarea raporturilor de muncă. Faptul ca a ales sa emită notificarea după expirarea perioadei de proba a reprezentat opţiunea personală a angajatorului, însă aceasta opţiune încalcă dispoziţiile legale.

 Referitor la drepturile salariale cuvenite potrivit funcţiei de sef birou pregatire  documentaţii, apreciază ca intimata trebuie sa-i plătească diferenţa de drepturi salariale pe perioada 02.04.32020 si pana la data reintegrării in funcţie, avându-se în vedere faptul ca  ulterior datei de 02.04.2020 contestatoarea a primit un  salariu mai mic decât cel stabilit prin actul aditional nr.112/10.09.2019.

Referitor la capătul de cerere privind plata de daune interese , arata ca prin contractul colectiv de munca încheiat la nivelul paratei s-a negociat si stabilit plata de daune interese in favoarea salariaţilor in condiţiile in care drepturile salariale nu sunt plătite la termen.

Invoca in acest sens, dispoz art. 100 din CCM 2019-2020 conform carora "lntarzierea nejustificata a platii salariului, sau neplata acestuia determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform prevederilor Codului de procedura fiscala la zi", respectiv 0,01%/zi de întârziere şi ale art. 100 din CCM 2017 conform cărora "întârzierea nejustificată a plăţii salariului, sau neplata acestuia determină obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform prevederilor Codului de procedura fiscala la zi".

Se invoca si dispoz. art.229 alin.1 din Codul muncii, ale art.13 alin.1.lit.a şi art.148 din Legea nr.62/2011, precum şi  art. 1 pct. 20 din Legea 207/2015 ” dobânda - obligaţia fiscala accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadentţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale, iar conform pct.33 penalitate de întârziere - obligaţia fiscala accesorie reprezentând sancţiunea pentru neachitarea la scadenta de către debitor a obligaţiilor fiscale principale".

De asemenea, potrivit art.176 alin.1 "penalităţile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv şi ale alin.2. conform cărora "nivelul penalităţii de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere".

Apreciază că, in condiţiile în care părţile contractului colectiv de muncă au negociat, inserat şi acceptat o clauză de stabilire a unor penalităţi pentru întârzieri în plata salariului, acestea trebuie plătite în cazul iîn care angajatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale.

De asemenea, art. 166 al.4 din Codul Muncii prevedere posibilitatea acordării daunelor interese: "intarzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".

 Consideră că, pentru neplata la termen a drepturilor salariale, este îndreptăţită la penalităţi de întârziere de 0,01%/zi, de la data la care aceste sume de bani trebuiau plătite şi până la data plăţii efective a acestora.

In drept, cererea este întemeiată pe dispoz.Codului Muncii şi ale  Legea nr.62/2011.

Se solicită proba cu  înscrisuri şi proba testimonială  cu  martorii FG şi PA.

S-a anexat, în copie: contractul individual de muncă şi actele adiţionale la acesta, deciziile nr.687/02.08.2018, nr.876/01.10.2018, nr.87/30.01.2019, nr.188/05.04.2019, nr. 307/10.06.2019, concedii medicale, notificarea nr.1155/05.01.2020, fişa postului, extras CCM 2019.

Intimata a formulat intampinare, prin care solicita respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Învederează că, ulterior promovării acestei acţiuni, la data de 19.05.2020, contestatoarea a solicitat încetarea raporturilor de muncă şi urmare cercetării acesteia s-a emis decizia nr.303/20.05.2020 prin care a încetat raportul de muncă cu contestatoarea în baza art.55 lit.b din Codul muncii.

Se mai arată că în  urma susţinerii concursului pentru ocuparea postului de  controlor trafic la ACI C..., aceasta a fost admisă pentru ocuparea postului pentru care a candidat,  stabilindu-i-se  locul muncii la ACI C..., funcţia de  controlor trafic şi salariul.

La data de 13.07.2018 a fost emisă decizia nr.603/13.07.2018, fiind încheiat totodată si  contractul individual de muncă nr.17269/13.07.2018.

  Ulterior, prin decizia nr.687/02.08.2018 contestatoarea a fost delegată in cadrul Departamentului Achiziţii pe o perioada de 60 zile,  delegare care s-a prelungit prin deciziile nr.876/01.10.2018, nr.1165/22.11.2018, nr.87/30.01.2019 şi  nr.188/05.04.2019 până la data de 10.06.2019 dată la  care prin decizia nr.307 a preluat sarcinile postului vacant de sef birou pregătire documentatii.

  Prin decizia nr. 561/10.09.2019 contestatoarea a fost numita in functia de sef birou pregatire documentatii pe o perioada de proba de 120 zile.

  Inainte de împlinirea acestei perioade de proba, respectiv in data de 15.01.2019 a fost emisă notificarea nr.1155, contestatoarei  punându-i-se in vedere  faptul ca urmează  ca la revenirea din  concediu medical să revină pe postul pe care  l-a ocupat în urma concursului acela de controlor trafic în cadrul ACI C...

  Considera, ca notificarea  prin care  i s-a comunicat ca la sfarsitul perioadei de proba urmeaza sa revină pe  postul pe care a fost angajata iniţial a fost emisa cu respectarea normelor legale si nu a avut loc o modificare unilaterala a vreunuia din elementele  contractului individual de munca.

  Mai mult, contestatoarea nu putea ocupa postul de sef birou pregătire documentaţii, întrucât nu  avea o vechime de minim 2 ani în domeniul de activitate corespunzător structurii pe care  urma sa o coordoneze conform anexei 2 din CCM CNAIR SA.

S-a anexat, în copie: decizia nr.303/20.05.2020, cerere nr.12703/19.05.2020 de încetare contract de munca, raportul comisiei de cercetare disciplinara nr.7/1976/19.12.2019.

Contestatoarea prin apărător,  a depus la dosarul cauzei  precizare  privind capătul 2 şi 3 de cerere (reintegrarea şi plata drepturilor salariale), în sensul că  solicită admiterea acestora până la data de 20.05.2020, solicitând totodată analizarea notificării nr.1155/15.01. 2020 din perspectiva dispoz.art.8 şi 41 din Codul muncii şi al art.31 alin.3 din Codul muncii.

  A anexat in copie factura nr.1370/09.04.2020.

  Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

  Contestatoarea  a  fost încadrată la unitatea pârâtă cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată în funcţia de controlor trafic ACI C..., în baza contractului individual de muncă nr.17264/01.07.2018.

  Contractul de muncă a fost încheiat sub condiţia unei perioade de probă de 90 de zile calendaristice.

  Prin actul adiţional nr.1014/27.07.2018 s-a modificat elementul "sporul pentru vechime în muncă, iar prin actele adiţionale nr.1330/21.08.2018 şi nr.1897/23.11.2018, s-a modificat salariul şi sporurile.

  Pe perioada 02.08.2018-31.05.2019, contestatoarea a fost delegată în cadrul departamentului Achiziţii pe perioade succesive de 60 zile, asa cum rezulta din deciziile nr. 687/02.08.2018, nr.876/01.10.2018, nr.1165/22.11.2018, nr.87/30.01.2019 şi nr.188/05.04. 2019.

Ulterior perioadelor de delegare, s-a emis decizia nr.307/10.06.2019, prin care s-a decis ca aceasta să preia începând cu data de 10.06.2019 sarcinile postului vacant de şef birou din cadrul biroului Pregătire Documentaţii, pe o perioadă de 6 luni de zile.

Prin decizia nr.  561/10.09.2019, contestatoarea a fost numită în  funcţia de  şef  birou  pregătire  documentaţii .

S-a încheiat în acest sens şi actul aditional nr.112/10.09.2019,  la pct.5, prevăzându-se  o perioada de probă de 120 de zile calendaristice.

Prin notificarea nr.1155/15.01.2020, intimata a adus la cunostinta contestatoarei  faptul ca, începând cu data revenirii din concediu medical, îi încetează funcţia de sef birou pregătire documentaţii în cadrul DRDP Craiova, în conformitate cu  art.31 alin.3  din Codul muncii, coroborat cu art.19 alin.7 din CCM nr.301/25.09.2010, şi faptul ca începând cu aceeaşi dată aceasta revine pe postul de controlor trafic ACI in cadrul C... deţinut înaintea numirii in funcţia de şef  birou Pregătire Documentaţii.

Se reţine că nemulţumirea contestatoarei vizează faptul ca, pe de o parte  notificarea  a fost emisa cu încălcarea prevederilor art.31 alin.3 din Codul muncii, iar pe de alta parte  vizează faptul ca această notificare echivalează cu o modificare unilaterală a contractului individual de muncă în ceea ce priveste functia, locul muncii şi salariul.

Potrivit art. 31 alin.1 din Codul Muncii, ,,pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

Potrivit alin.3, ,,pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.”

Perioada de proba nu este deci, obligatorie, ci reprezinta doar un instrument pentru verificarea completă şi aplicată a competenţelor profesionale ale salariatului, precum şi a abilităţilor comportamentale ale acestuia, după încheierea unui contract de muncă.

Perioada de probă are caracter facultativ şi negociabil, în sensul în care aceasta este o negociere între angajator şi salariat.

De asemenea, perioada de probă începe în prima zi de activitate a salariatului şi continuă până la împlinirea termenului negociat, părţile fiind ţinute de un veritabil contract individual de muncă, cu singura excepţie a posibilităţii părţilor de a înceta acest contract printr-o simplă notificare.

Acest instrument pus la dispoziţie în principal angajatorului, vizează în mod fundamental simplificarea modalităţii încetării contractului de muncă, faţă de condiţiile standard prevăzute în art. 55 şi următoarele din Codul Muncii.

Aşadar natura juridică a dispoziţiilor art. 31 alin. (1), (3) din Codul Muncii constituie un caz distinct de încetare a contractului individual de muncă faţă de art. 61 lit. d) şi art. 75 alin. (2) din Codul Muncii.

Clarificarea naturii juridice a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Codul Muncii se impune a fi analizată şi în contextul art. 1276 Cod Civil care reglementează situaţia de denunţare unilaterală a contractului cu particularităţile sale juridice.

Astfel, clauza de denunţare unilaterală conferă părţilor dintr-un contract dreptul de a denunţa într-un anumit termen contractul astfel încheiat.

De asemenea, este o ipoteză de neexecutare licită a contractului, neproducând efecte asupra prestaţiilor executate sau în curs de executare.

Mai mult, dacă una dintre părţi oricare dintre ele, se dezice de contract, efectul este acela al desfiinţării contractului respectiv, astfel pur şi simplu partea care a făcut uz de clauza de dezicere determină încetarea ca atare a contractului fără ca cealaltă parte să se poată opune sau să poată opri un astfel de efect, aşadar nu este nevoie nici de intervenţia cocontractantului şi mai mult nici a instanţei de judecată.

Clauza de denunţare unilaterală îşi are izvorul în însăşi voinţa părţilor dacă nu este consacrată expres de lege.

Or, în cazul dedus judecăţii, acţiunea contestatoarei vizează chiar interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din codul muncii, care se referă la denunţarea unilaterală a contractului de muncă după împlinirea termenului de probă.

Se reţine că prin decizia nr. 561/10.09.2019, contestatoarea a fost numită în  funcţia de şef birou pregătire documentaţii, iar prin actul adiţional nr.112 încheiat în data de 10.09.2019,  la pct.5, s-a  prevăzut o perioada de probă de 120 de zile calendaristice.

Prin notificarea nr.1155/15.01.2020, intimata a adus la cunoştinţă contestatoarei  faptul că, începând cu data revenirii din concediu medical, îi încetează funcţia de şef birou pregătire documentaţii în cadrul DRDP C..., în conformitate cu  art.31 alin.3  din Codul muncii, coroborat cu art.19 alin.7 din CCM nr.301/25.09.2010, şi faptul că începând cu aceeaşi dată aceasta revine pe postul de controlor trafic ACI în cadrul C... deţinut înaintea numirii în funcţia de şef birou Pregătire Documentaţii.

Cum perioada de proba a expirat la data de 08.01.2020, contestatoarea  apreciază  că, notificarea nr.1155/15.01.2020, nu a fost emisă pe perioada celor 120 zile, fiind emisă cu încălcarea  dispoz. art.31 alin.3.

Instanţa nu retine această critica, motivat de faptul ca la dosarul cauzei au fost depuse de către contestatoare mai multe certificate medicale, care atesta faptul că pe perioada de proba de 120 de zile,  aceasta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă.

Astfel din certificatul medical seria CCMAM nr.1626057, rezultă că pe perioada  07.01.2020-16.01.2020 contestatoarea a fost în concediu medical.

Instanţa reţine ca pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă (a se vedea art.31 alin.(4) din Codul muncii).

Potrivit dispozitiilor art.49 alin.(1) si alin.(6) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul parţilor sau prin act unilateral al uneia dintre părţi.

In cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.

Concediul pentru incapacitate temporară de muncă este un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă, în baza art.50 lit.b) din Codul muncii, perioada în care salariatul este în imposibilitate de a presta activitate din motive independente de voinţa sa.

Prin urmare, in cazul in care in perioada de probă intervine incapacitatea temporară de muncă, contractul de muncă se suspendă pana la însănătoşirea salariatului, iar perioada de probă se prelungeşte cu zilele nelucrate de salariat.

 Aplicând aceste dispoziţii legale la speţa de faţă, instanţa reţine că perioada de probă  a contestatoarei nu a încetat la data de 08.01.2020, aceasta prelungindu-se cu zilele nelucrate de contestatoare până la data de 28.02.2020, notificarea fiind emisă anterior acestei date, respectiv la data de 15.01.2020.

Mai mult, se retine faptul că, incepand cu data de 25.05.2020, contestatoarei i-a încetat contractul individual de munca, conform art.55 lit.b din Codul muncii.

In atare situaţie, se retine ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia notificarea nr. 1155/15.01.2020 nu a fost emisă în termenul legal prevăzut de art.31.alin.3 din Codul muncii

 Instanţa nu reţine nici critica potrivit căreia prin aceasta notificare, contestatoarei i s-a modificat unilateral contractul individual de muncă sub aspectul felului muncii, locului de muncă şi al drepturilor salariale, având in vedere aspectele menţionate anterior.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea principală precizată prin care s-a solicitat anularea notificării nr.1155/15.01.2020 şi conform principiului accesorium sequitur principale, va respinge şi cererile accesorii privind obligarea intimatei la  reintegrarea contestatoarei in funcţia deţinută anterior, de şef birou pregătire documentaţii si plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat corespunzător functiei de sef birou pregătire documentaţii de la data comunicării notificării si pana la data de 20.05.2020 şi a cererii accesorii privind  obligarea intimatei la plata de daune interese în cuantum de 0,01% /zi întârziere, conform art.100 CCM 2019-2020, coroborat cu dispoziţiile art. 176 din Codul de procedura fiscală, de la data la care sumele de la pct.3 trebuiau achitate si pana la plata efectiva a acestora,

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.

Domenii speta

Spete similare