Admite în parte acţiunea, anulează transferul patrimonial intervenit între debitor, având ca obiect autoturism, obligă pârâtul să restituie averii debitorului suma de 17.470 lei, reprezentând contravaloarea autoturismului la data transferului, respinge ce

Constată că la data de 15.01.2020, reclamantul.................. SPRL desemnat să administreze procedura insolvenţei debitorului ..... SRL a chemat în judecată pârâţii ......... şi ............... prin administrator special .................., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea facturii fiscale nr. ............../05.10.2018, emisă de vânzătorul .................. SRL pentru suma de 5.000 lei inclusiv TVA şi restituirea, în natură, averii debitorului ...................SRL a bunului transferat sau, dacă bunul nu mai există ori există impedimente de orice natură pentru preluarea acestuia de către debitor, restituirea de către eventualii terţi subdobânditori ai bunului, a valorii acestuia de la data transferului efectuat de către debitor.

Totodată a solicitat restituirea, în natură, a fructelor civile pe care dobânditorul şi subdobânditorul de rea-credinţă, le-au dobândit, sau ar fi putut să le dobândească, precum şi  desfiinţarea tuturor eventualelor acte subsecvente de transfer încheiate ulterior de către pârâtul Popescu Virgil-lon, în vederea realizării efectului prevăzut de art. 121 din legea nr. 85/2014 respectiv al recuperării bunurilor care au făcut obiectul actelor de transfer a căror anulare se solicită sau a valorii acestora de la eventualii subdobânditori.

În motivarea cererii a arătat că prin sentinţa nr. .............. din data de 05.02.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj Secţia a II-a Civilă în dosarul nr................./63/2018 s-a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva debitorului ................. SRL şi a fost desemnat în calitate de administrator judiciar provizoriu practicianul în insolvenţă .............. Ulterior, prin sentinţa nr. ............... din data de 12.03.2019 s-a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului, dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare a debitorului ................ şi desemnarea sa în calitate de lichidator judiciar, judecătorul sindic dispunând totodată majorarea termenului stabilit prin sentinţa nr. ............ din 05.02.2019, pentru depunerea raportului prevăzut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 şi a fixat termen pentru depunerea acestui raport la data de 23.04.2019.

Prin raportul prevăzut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 au fost evidenţiate o serie de acte de transfer patrimonial efectuate de către debitor anterior datei deschiderii procedurii de insolvenţă care, în opinia sa, reprezintă acte frauduloase încheiate de către debitorul insolvent în dauna creditorilor săi.

A menţionat că în ultimii ani, societatea debitoare a dezvoltat activităţile de comerţ în magazine specializate, distribuţie băuturi şi cafea, restaurante şi baruri, distribuţia şi comerţul fiind efectuate prin intermediul mijloacelor de transport aflate în patrimoniul acesteia, însă, urmare analizei efectuate, a constatat că la data deschiderii procedurii de insolvenţă, o parte semnificativă din activul patrimonial (terenuri, construcţii, echipamente tehnologice, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mobilier şi mijloace de transport), esenţiale în derularea activităţii şi a operaţiunilor comerciale, nu se mai aflau în patrimoniul debitorului ..................., fiind înstrăinate către terţi, foşti angajaţi, membri ai familiei administratorilor statutari şi către societatea afiliată .....................SRL.

Astfel, analizând registrele de mijloace fixe s-au identificat 143 de bunuri ieşite din patrimoniul societăţii în perioada ianuarie 2017 - ianuarie 2019 cu o valoare de intrare în cuantum de 3,5 mii lei şi o valoare netă contabilă în cuantum de 2 mii lei. Principalele ieşiri de active imobilizate sunt: terenuri şi construcţii localitatea Secui (Teren + sediu prod. gheata si atelier mecanic sat ................, comuna Teasc), mijloace de transport -14 buc, echipamente tehnologice- 93 buc. (vitrine frigorifice, frigidere, dulapuri, aparate cafea, cuptoare, generatoare, alte echipamente din industria de comerţ/horeca etc), aparate şi instalaţii-12 buc (boxe, calculatoare, sisteme sonorizare etc), mobilier - 22 buc.

Activele au scăzut în perioada 2016-2019 pe fondul descărcării pe pierdere a stocurilor, diminuarea fiind urmată de stoparea activităţii în anul 2018 şi a valorificărilor de active.

Reclamantul a precizat că din ansamblul mijloacelor de transport ce au ieşit din patrimoniul debitorului, face parte şi autoturismul .............., caroserie ............. culoare gri, serie  şasiu ................. serie motor ................., an fabricaţie 2009 şi având nr. de înmatriculare ..............., iar prin cererea introductivă de instanţă, a solicitat anularea actului de transfer patrimonial prin care a fost înstrăinat acest bun, respectiv factura fiscală nr. ............/05.10.2018 pentru suma de 5.000 lei inclusiv TVA.

A susţinut totodată că în cauză sunt incidente cazurile de anulare reglementate de art. 117 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), lit. c) şi lit. g) din legea nr. 85/2014 şi a precizat că aceste operaţiuni de transfer au operat în interiorul perioadei suspecte, respectiv în data de 05.10.2018, transferul fiind efectuat cu fix 4 luni înainte de deschiderea procedurii (05.02.2019).

De asemenea a mai arătat că deşi au fost încheiate mai multe contracte individuale de vânzare-cumpărare, operaţiunea în ansamblul ei prezintă un caracter unitar, ceea ce denotă  intenţia concertată a părţilor contractante de a scoate active din patrimoniul societăţii pentru a evita executările silite demarate de către creditorii societăţii, actele de transfer neputând încadrate în situaţia de excepţie prevăzută de art. 117 alin. (3) din legea nr. 85/2014.

A învederat că preţul vânzării a fost de 5.000 lei inclusiv TVA în condiţiile în care pe piaţă, conform site-urilor de specialitate ww.olx.ro şi www.autovit.ro, un autoturism similar (aceeaşi marcă şi tip) din anul 2009 se vinde cu preţuri cuprinse între 3600-6450 euro, în funcţie de starea acestuia, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 117 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 85/2014.

Totodată, în cauză sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute la art. 117 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014, conivenţa pârâtului ................. şi concernul fraudulos al celor două părţi rezultând din faptul că vânzarea s-a efectuat la un preţ dezechilibrat şi nu s-a petrecut în condiţii normale, ci în imediata apropiere a deschiderii procedurii de insolvenţă.

În ceea ce priveşte temeiul juridic reprezentat de dispoziţiile art. 117 alin (2) lit. g) coroborat cu art. 117 alin. (1) din legea nr. 85/2014, reclamantul a precizat că  operaţiunea de transfer patrimonial care a fost efectuată de către debitor cu pârâtul, în ansamblul ei, la amploarea care a fost realizată, se circumscrie foarte bine celor două modalităţi de reorganizare prevăzute la art. 133 alin. (5) lit. E şi F din Legea nr. 85/2014.

Referitor la incidenţa prevederilor art. 117 alin. (4), lit. g din Legea nr. 85/2014, a menţionat că acest caz de anulare se referă la actele încheiate cu soţul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv, ai persoanelor fizice enumerate la art. 117 alin. (4) lit. a)-f) din Legea nr. 85/2014. Dată fiind incidenţa prezumţiei reglementată de art. 122 alin. (3)1 din Legea nr. 85/2014, lichidatorul judiciar nu este ţinut să probeze frauda debitorului, iar legea nu impune dovedirea fraudei concurente a cocontractantului.

Conform actului constitutiv al societăţii debitoare şi a înregistrărilor din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj, asociaţii ................. sunt ...............  şi .................... ce deţin fiecare câte  11.200 părţi sociale, reprezentând 50% din capitalul social, cu o valoare de 112.000 lei, aceştia fiind rude de gradul II pe linie colaterală (fraţi), reclamantul presupunând astfel că pârâtul Popescu Virgil-lon este rudă până la cel mult gradul patru inclusiv cu aceştia.

În drept a invocat dispoziţiile art. 117 alin. (2) lit. b), lit. c), lit. g) şi art. 117 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

În scop probatoriu a depus în copie factura fiscală nr. .............../05.10.2018, cartea de identitate a vehiculului ce a făcut obiectul vânzării, factura fiscală nr. ............./08.10.2018, certificat furnizare informaţii emis de ORC Dolj privind debitorul, .............. Craiova, adresa nr. ................ din data de 05.03.2019 emisă de .................Dolj, adresa de solicitare documente nr.1172/16.04.2019 primită de administratorul special, tabelul definitiv al creanţelor şi dovada publicării în BPI a acestuia, raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului, extras anunţuri vânzări autoturisme cu aceeaşi marcă şi din acelaşi an de pe site-urile de specialitate.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta ........... prin administrator special Popescu Mihail a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 117 alin. 1 şi alin. 2 lit. b, c şi g din Legea nr. 85/2014.

În motivare a arătat că în condiţiile în care debitorul a încasat preţul, anterior deschiderii procedurii de insolvenţă, nu este dovedit caracterul fraudulos al operaţiunii de vânzare cumpărare ce face obiectul prezentei cereri.

A menţionat că întrucât în anii 2017 şi 2018 debitorul s-a confruntat cu dificultăţi financiare, acesta a încercat redresarea activităţii prin valorificarea unor bunuri din patrimoniu, bunuri ce nu erau esenţiale în derularea afacerii, sumele de bani încasate de debitor fiind înregistrate în contabilitatea societăţii şi utilizate exclusiv pentru achitarea creanţelor cu precădere a creanţelor salariale, iar valoarea bunului a cărui înstrăinare se solicită a fi anulată, este nesemnificativă, în raport cu valoarea întregului patrimoniu al debitorului.

Mai mult, debitorul a înstrăinat către pârâtul ........... doar un singur bun mobil, astfel că nu poate fi reţinută susţinerea reclamantului privind existenţa unei conivenţe frauduloase între vânzător şi cumpărător; întrucât bunul a fost înstrăinat la valoarea lui de piaţă, superioară valorii rămase neamortizate în contabilitatea debitorului, fiind vorba de un bun rulat, second-hand, astfel că proba cu expertiza tehnică specialitatea evaluatorie solicitată de reclamant prin cererea de chemare în judecată, nu prezintă relevanţă.

Totodată a susţinut că trebuie ţinut cont, pe de o parte, de suma efectiv stabilită de părţi prin contractul de vânzare, iar pe de altă parte, de o eventuală contraprestaţie considerată echitabilă, precum şi de natura bunului, faptul că este second-hand, folosit deja de debitor şi faptul că valoarea de vânzare a acestuia este chiar mai mare decât valoarea la care bunul era înregistrat în contabilitate la momentul tranzacţionării.

A arătat că în condiţiile în care reclamantul nu a dovedit în ce fel a încercat debitorul să ascundă sau să întârziere starea de insolvenţă prin vânzarea unui bun mobil către o persoană fizică, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 117 alin. 2 lit. g) din Legea nr. 85/2014, acţiunea fiind astfel nefondată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 85/2014.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul ............ a solicitat respingerea acţiunii, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

În motivare a arătat că a fost cumpărător de bună-credinţă, iar la data de 07.12.2018  a înstrăinat bunul ce face obiectul acţiunii, către .............. astfel cum rezultă din contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. ............. din 07.12.2018, pentru suma de 4.000 lei.

 A menţionat  că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului cu privire la intenţia sa de a leza interesele creditorilor prin diminuarea frauduloasă a patrimoniului, în condiţiile în care a cumpărat un singur bun de la societatea debitoare, astfel că nu se poate vorbi de existenţa unei conivenţe între părţile care au încheiat transferul de bunuri, a cărui anulare se solicită.

Mai mult, a precizat că operaţiunea de vânzare-cumpărare a avut loc înainte de formularea cererii de deschidere a procedurii de către creditori, bunul fiind înstrăinat la valoarea lui de piaţă, superioară valorii rămase neamortizate în contabilitatea debitorului, fiind vorba de un bun second-hand.

Totodată a susţinut că trebuie ţinut cont, pe de o parte, de suma efectiv stabilită de părţi prin contractul de vânzare, iar pe de altă parte, de o eventuală contraprestaţie considerată echitabilă, pârâtul apreciind că preţul de piaţă nu poate fi determinat urmare analizării  site-urilor de profil specializate în vânzarea de autoturisme.

În drept a invocat dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 85/2014.

În scop probatoriu a depus în copie contractul de înstrăinare dobândire a unui mijloc de transport.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat, lichidatorul judiciar .............. a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâţi, arătând că potrivit înscrisului depus la dosar de pârâtul ................, autoturismul a fost înstrăinat de debitor la data de 05.10.2018 pentru suma de 5.000 lei inclusiv TVA, iar ulterior, la data de 04.12.2018, pârâtul ................... l-a înstrăinat către subdobânditorul ..................., pentru suma de 4.000 lei.

Raportat la data certă a transferului iniţial, 05.12.2018,  reclamantul a precizat că acesta a avut loc cu patru luni înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, în cauză neavând relevanţă faptul că procedura insolvenţei s-a deschis la cererea creditorilor, întrucât debitorul se afla în vădită stare de insolvenţă, înregistrând datorii către salariaţi, furnizori şi bugetul de stat.

Mai mult, în perioada în care s-au efectuat transferurile patrimoniale, administratorii statutari ai debitorului, aveau cunoştinţă de numeroasele executări silite şi acţiuni în pretenţii pornite de creditori împotriva  debitorului .................

A solicitat înlăturarea apărărilor formulate de pârâtul .................. prin administrator special ................., potrivit cărora a încercat redresarea activităţii societăţii prin valorificarea unor bunuri neesenţiale în derularea afacerii, iar banii încasaţi au fost folosiţi pentru achitarea creanţelor salariale, în condiţiile în care, potrivit tabelului definitiv al creanţelor, acestea au un cuantum de 8.359,00 lei.

Totodată, reclamantul a menţionat că a identificat plăţi în numerar în cuantum de 336 mii lei care nu au fost justificate de reprezentanţii debitorului, iar în urma analizării plăţilor efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii insolvenţei, s-a constatat că nu s-a desfăşurat activitate prin conturile bancare pe fondul popririlor instituite, soldul iniţial din casierie era de peste 150 mii lei, activitatea de exploatare economică s-a restrâns şi ulterior a fost stopată, iar în perioada octombrie 2018-ianuarie 2019 s-au valorificat active.

De asemenea, a mai arătat că reaua-credinţă a pârâtului ................, în sensul că acesta a avut intenţia de a micşora valoarea patrimoniului debitorului şi a frauda creditorii, precum şi conivenţa acestuia cu concernul fraudulos al celor două părţi contractante, rezultă, în primul rând din faptul că vânzarea s-a făcut la un preţ dezechilibrat şi nu s-a petrecut în condiţii normale, ci în imediata apropiere a momentului deschiderii procedurii insolvenţei, iar în al doilea rând, faptul că acelaşi bun a fost valorificat după aproximativ 2 luni de la prima înstrăinare, către terţul subdobânditor ........................

A susţinut că nu poate fi reţinută nici apărarea potrivit căreia, bunul a fost înstrăinat la valoarea lui de piaţă, superioară valorii rămase de amortizat, în condiţiile în care, această valoare nu reprezintă un criteriu se stabilire a valorii de piaţă a unui bun; principalele metode utilizate de către experţii evaluatori ANEVAR în stabilirea valorii de piaţă a bunurilor sunt: abordarea prin piaţă, abordarea  prin cost şi abordarea prin venit.

Având în vedere că lichidatorul judiciar a depus la dosar completare la cererea de chemare în judecată în sensul introducerii în cauză a subdobânditorului, cerere formulată şi prin răspunsul la întâmpinare, instanţa a dispus citarea pârâtei ...................

Deşi legal citată pârâta ................. nu a formulat întâmpinare.

În scop probatoriu, în cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică evaluatorie, solicitată de lichidatorul judiciar, pentru a se stabili valoarea de circulaţie a bunului la data efectuării transferului şi fără constrângerea stării de insolvenţă şi compararea ei cu preţul plătit de dobânditor, cât şi stabilirea valorii de circulaţie a bunului la data celui de-al doilea transfer de proprietate.

Raportul de expertiză a fost întocmit  de expertul evaluator Cozma Elvira Lucia şi depus la dosarul cauzei la data de 14.12.2020, fără a se formula obiecţiuni împotriva acestuia.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanţa constată că prin sentinţa nr. 73 din 05.02.2019 au fost admise cererile formulată de creditorii ..................pentru deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului ....................... şi s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva acestuia, fiind numit administrator judiciar ..........................

Conform raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au determinat insolvenţa debitorului (filele 57-89), în perioada ianuarie 2017-ianuarie 2019 au ieşit din patrimoniul debitorului 143 bunuri cu o valoare de intrare de 3,5 milioane lei şi o valoare netă contabilă în cuantum de 2 milioane lei, printre care şi 14 mijloace de transport.

Potrivit aceluiaşi raport, activitatea societăţii a scăzut în anul 2018, iar ulterior a fost stopată, în anul 2018 având loc vânzarea a zece mijloace de transport.

Conform tabelului definitiv al creanţelor debitorului ................. publicat în BPI nr. .............../07.01.2020 (filele 50-56), instanţa constată că valoarea totală a creanţelor înscrise la masa credală este de 4.989.542,91 lei.

Observând factura fiscală nr. 730 din 05.10.2018 (fila 16) instanţa reţine că  autoturismul marca Volkswagen ................,  a fost înstrăinat pârâtului ................ pentru suma de 5.000 lei, iar potrivit listei matricole ataşată adresei emisă de Primăria Craiova, (fila 36), vânzarea a fost înregistrată în evidenţele fiscale fiind menţionat transferul dreptului de proprietate de la .............. la cumpărătorul  .................

Ulterior, conform contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport din data de 04.12.2018, pârâtul ................. a vândut autoturismul către pârâta ..................., preţul fiind de 4.000 lei (fila 110).

Potrivit art. 117 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 85/2014 practicianul în insolvenţă poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea operaţiunilor în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii.

Scopul acestor dispoziţii care reglementează disproporţia vădită de valoare între prestaţiile asumate de debitor şi de terţul cocontractant este acela de a proteja creditorii prin readucerea în patrimoniul debitorului a bunului transferat în patrimoniul terţului printr-o tranzacţie frauduloasă încheiată în afara desfăşurării normale a activităţii curente a debitorului, pentru a fi valorificat în cadrul procedurii insolvenţei, pentru acoperirea creanţelor creditorilor sau, dacă recuperarea în natură a valorii transferate nu mai este posibilă, restituirea de către terţul cocontractant a unei sume echivalente de bani.

Dezechilibrul vădit devine un indiciu cert că, în detrimentul averii debitorului, partenerul său comercial şi-a creat o situaţie privilegiată, un avantaj exagerat. Debitorul nu-şi poate permite efectuarea unor asemenea acte în care  prestaţia sa să fie depăşită vădit de cea primită, altfel spus debitorul nu poate fi generos cu niciun contractant, mai ales că în perioada suspectă aici, fiind de 6 luni anterioară deschiderii procedurii, debitorul vedea germenii unei crize în sensul că fondurile erau în scădere, astfel că încheierea unei asemenea operaţiuni este un lux nepermis pentru un comerciant aflat în situaţia debitorului.

Frauda debitorului este prezumată de legiuitor în acest caz. Prin încheierea actului, debitorul urmăreşte sau cel puţin acceptă posibilitatea vătămării creditorilor în beneficiul celui cu care a contractat şi căruia îi transferă o valoare patrimonială disproporţionat de mare în raport cu prestaţia efectiv primită de el.

Valoarea prestaţiilor avută în vedere este cea de la momentul încheierii contractului.

În cauză, debitorul a vândut pârâtului .............., cu 4 luni înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, autoturismul marca ................., pentru suma de 5.000 lei. După două luni pârâtul ............... a vândut autoturismul către pârâta Onica Andreea Camelia, preţul fiind de 4.000 lei.

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză (fila 161) valoarea autoturismului la data primului transfer era de 17.740 lei (3800 euro), iar la data celui de-al doilea transfer patrimonial valoarea acestuia era de 17.470 lei (3760 euro).

Coroborând probele administrate în cauză instanţa constată că transferul patrimonial intervenit între debitor şi pârâtul .............., consemnat în factura fiscală nr. 730 din 05.10.2018, având ca obiect autoturismul ........... ....... seria ................. a avut loc în perioada suspectă de 6 luni anterior deschiderii procedurii, iar la momentul încheierii tranzacţiei, a existat o disproporţie vădită între valoarea de piaţă a bunului stabilită prin raportul de expertiză şi cea stabilită de părţi, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 117 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 85/2014, astfel că va dispune anularea transferului patrimonial intervenit între debitorul ............. şi pârâtul ................., consemnat în factura fiscală nr. 730 din 05.10.2018, având ca obiect autoturismul Wolkswagen ........... seria ..................

Având în vedere soluţia dată cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 117 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 85/2014, instanţa apreciază că nu se mai impune analiza cererii prin prisma celorlalte dispoziţii legale invocate de către lichidatorul judiciar ca temei de drept pentru anularea transferului patrimonial, respectiv art. 117 alin. (2)  lit. c), lit. g) din Legea nr. 85/2014.

Dispoziţiile art. 120 din Legea nr. 85/2014 reglementează efectele admiterii unei acţiuni în anulare promovată în temeiul art.117 din lege. Astfel, în cazul anulării unui transfer patrimonial, terţul dobânditor are obligaţia să restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai există ori există impedimente de orice natură pentru preluarea acestuia de către debitor, valoarea pe care acesta o avea la data încheierii actului juridic prin care s-a realizat transferul patrimonial.

În cauză, autoturismul  ce a făcut obiectul transferului patrimonial nu se mai află în patrimoniul pârâtului ................., acesta fiind vândut către pârâta ....................., astfel că pârâtul va fi obligat să restituie averii debitorului suma de 17.740 lei, reprezentând contravaloarea autoturismului la data transferului.

În ceea ce priveşte apărările formulate de administratorul special şi pârâtul ..........., în ceea ce priveşte starea autoturismului, acesta fiind deja folosit, astfel că valoarea la care a fost înstrăinat reprezintă valoarea de piaţă superioară valorii rămase neamortizate în contabilitate, aspecte de natură a înlătura concluzia existenţei unei disproporţii vădite a prestaţiilor părţilor contractante, instanţa apreciază că acestea nu sunt întemeiate, având în vedere că bunul a fost evaluat de către expert cu luarea în considerare a anului de fabricaţie, respectiv vechimea bunului, kilometri parcurşi şi starea tehnică a acestuia, metoda de evaluare fiind prin compararea vânzărilor. Cât priveşte valoarea cu care bunul era înregistrat în contabilitate, aceasta nu a fost precizată şi nici nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte care era aceasta.

Nici apărarea conform căreia bunul vândut nu era esenţial pentru desfăşurarea activităţii, iar suma încasată a fost folosită pentru achitatrea creanţelor, nu va fi reţinută, având în vedere că din probele administrate nu rezultă că transferul patrimonial a fost efectuat de către debitor în cursul desfăşurării normale a activităţii sale curente, iar preţul stabilit reprezintă valoarea de piaţă a bunului.

Întrucât admiterea acţiunii nu este condiţionată în acest caz de reaua credinţă a terţului dobânditor, nu va fi reţinută nici apărarea formulată de pârâtului ................, în ceea ce priveşte buna sa credinţă.

În ceea ce priveşte actul subsecvent, respectiv transferul patrimonial încheiat între pârâtul ............. şi pârâta .............., instanţa reţine că potrivit art. 121 din lege, lichidatorul judiciar va putea introduce acţiune în anulare şi împotriva terţului subdobânditorului, dar numai dacă sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute la aliniatul 1, respectiv subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil a fi anulat.

Dacă aceste două condiţii nu sunt îndeplinite se va aduce în averea debitorului valoarea bunului din momentul transferului, valoare ce se va recupera de la dobânditor care a înstrăinat bunul către subdobânditor.

Potrivit raportului de expertiză, valoarea autoturismului la data realizării celui de-al doilea transfer patrimonial, este mult mai mare decât preţul plătit de pârâta .............., însă având în vedere că prin probele administrate în cauză lichidatorul judiciar nu a făcut dovada că aceasta cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil a fi anulat, instanţa va respinge cererea având ca obiect anularea actului subsecvent încheiat între pârâtul ........ şi pârâta ............, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art.121 din Legea nr. 85/2014.

În consecinţă, având în vedere considerentele mai sus expuse, instanţa va admite în parte acţiunea formulată de lichidatorul judiciar.

Domenii speta

Spete similare