Acţiune în răspundere patrimonială

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:010.000076

Cod operator

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 76/2020

Şedinţa publică de la 02 Martie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ..........

Asistent  judiciar .................

Asistent  judiciar ....................

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de ..........., privind pe reclamanta DS, în contradictoriu cu pârâtul MC, având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 24.02.2020 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa vând nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 11.04.2016.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă.

Prin cererea formulată la data de ............. şi înregistrată sub nr. ................, pe rolul Tribunalului Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamanta ..............., reprezentată prin inginer AO, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului MC, la plata sumei de 94.770,04 lei, ce reprezintă linsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, actualizată la data plătii din momentul înaintării în instanţă a prezentei acţiuni cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că MC a fost angajatul ................ în funcţia de pădurar, iar cu ocazia unui control în cantonul nr.8 FF aflat în gospodărirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum total de 193,109 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 94770,04 lei.

Volumul de masa lemnoasă lipsă a fost constatat atât în fondul forestier naţional de stat administrat de ..............prin OP (12 cioate cu un volum de 11,868 mc şi cu o valoare de 6023,59 lei) cât şi în fondul forestier naţional, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, aflat în paza noastră în baza contractelor de prestări servicii silvice de pază(243 cioate cu un volum de 181,241 mc şi cu o valoare de 88746,45 lei).

Susține că lipsa de masă lemnoasă menţionată mai sus reiese în mod cert din actul de control nr.1/8/2251/2018,  cu ocazia controlului fiind constatate delicte silvice nejustificate in volum de 193,109 mc cu o valoare de 94770,04 lei.

Prin actul de control menţionat mai sus s-a constatat de către reprezentanţii .............. că paguba în cuantum de 94770,04 lei este produsă din vina angajatului şi în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile art.254, alin.l, din Legea 53/2003.  Potrivit art.254, alin. l din Codul Muncii, salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina şi în legătura cu munca lor.

În ceea ce priveşte modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, alin.2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acţiuni.

Faţă de cele arătate mai sus şi având în vedere faptul că în situaţia gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabileşte o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ținut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, s-a solicitat a se .............., depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune.

În dovedirea celor afirmate au fost depuse la dosar în dublu exemplar actele care au stat la baza constatării prejudiciului şi solicită să se încuviințeze şi alte probe admise de lege, respectiv proba cu expertiză tehnică de specialitate silvicultură, care să aibă ca obiectiv principal stabilirea valorii prejudiciului imputabil intimatului în funcţie de volumul de masă lemnoasă constatat lipsă prin actul de control existent la dosarul cauzei şi constatările ce urmează a fi efectuate  în teren.

Se solicită a se impune a se stabili care este volumul şi valoarea masei lemnoase constatat lipsă prin actele de control în fondul forestier naţional proprietate publică a statului şi care este volumul şi valoarea masei lemnoase constatat lipsă prin actele de control în fondul forestier naţional proprietate privată, pe fiecare proprietar în parte.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, art.254 alin. l din L.53/2003.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul MC a solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi prilejuite cu soluţionarea cauzei (onorariu expertiză, onorariu avocat).

Pârâtul susţine că prin acţiunea dedusă judecaţii, reclamanta a solicitat constatarea unei pagube, cu consecința obligării la plata sumei de 94.770,04 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasa, sumă actualizată la data plăţii.

Susţinerile şi acuzațiile invocate de reclamantă în obiectul acţiunii dedusă judecaţii nu sunt reale, nefiind fundamentate în fapt şi drept.

Învederează instanţei că a fost salariatul reclamantei, în funcţia de pădurar începând cu anul 2008 şi până în luna ianuarie 2018, dată la care reclamanta a dispus încetarea raporturilor de muncă pe motiv de incompatibilitate ce deriva din calitatea sa de salariat al reclamantei şi calitatea de asociat (administrator) la .........., activitatea ca salariat în cadrul reclamantei OS, fiind desfăşurată în cantonul 8 ........, unde a avut pădure în pază, atât de stat, cât şi privată, cu contract individual la persoane fizice şi contract cu persoana juridică .............

A arătat pârâtul că în data de 31.012018, reclamanta i-a desființat contractul individual de muncă (decizia nr. 21/31.01.2018), aşa cum a arătat, pe motiv de in compatibilitate deşi la momentul concedierii încetase şi fusese înlăturat cazul de incompatibilitate (nu mai avea nici calitate de asociat şi nici de administrator la .........., conform certificatelor anexate).

A precizat că înainte de concediere nu a fost realizată şi îndeplinita procedura de lichidare, respectiv de predare a gestiunii avută, nefiind convocat pentru îndeplinirea acestei operațiuni de predare a gestiunii, fiind astfel, lăsat cu arma de serviciu în cauza.

Actul de control invocat de reclamantă ca temei al pretinsei pagube a fost întocmit fără a fi convocat, ori încunoștințat să participe la efectuarea acestui control, iar pe de altă parte acest control s-a efectuat ulterior concedierii sale din 31.01.2018, fără a-i fi opozabil, întrucât predarea cantonului trebuia să se realizeze în condiţiile legii anterior concedierii din data de 31.01.2018, neputându-se face dovada momentului producerii prejudiciului, anterior concedierii sale sau ulterior.

În condiţiile date, actul de control nu-i poate fi opozabil, neputând provoca consecințe juridice în ceea ce îl priveşte, nefiind efectuat în momentul exercitării atributiilor sale pentru a se crea posibilitatea dovedirii raportului de cauzalitate dintre faptă, vinovăția sa şi paguba pretinsă prin actul de control în cauză, consecința fiind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 254 din L.53/2003.

A menţionat că în decursul anului 2017, cantonul aflat sub paza sa a mai avut controale, atât din partea OC şi nu au fost identificate „cioate" pentru o asemenea valoare (94.770 lei) şi în consecinţă nu putea exista o asemenea pagubă în condiţiile în care în cursul anului 2017 nu au existat asemenea pagube (solicit ca reclamanta să depună actul de control aferent anului 2017),

Din conținutul actului de control, rezultă că o parte din cioatele care s-au inventariat, o mare parte din ele sunt bătute (aplicate) cu marca pentagonală de către împuternicitul șefului de ocol prin proprietăți care nu fac obiectul contractului de pază, de exemplu în ua 100,106, 38 acești proprietari neavând contract individual de muncă sau să fie înscriși într-o formă asociativă, iar pe de altă parte aceste proprietăți nu au fost delimitate în teren, ca identificare, conform legilor în vigoare.

În consecinţă, nu pot fi reținute constatările din actul de control în sarcina sa, în condiţiile în care acest control s-a efectuat în momentul când nu mai avea calitatea de salariat al reclamantei, raportat la modalitatea şi împrejurările efectuării controlului în cauză (fără participarea sa la controlul efectuat), fără respectarea procedurii prealabile pentru data şi locul controlului, consecinţă este că actul de control nu-i poate fi opozabil şi nu-i îi este imputabila pretinsa pagubă invocată în obiectul acţiunii.

Ca probatoriu, a arătat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv decizia nr.21/31.01.2018 privind concedierea sa, certificatele constatatoare privind încetarea cazului de incompatibilitate, contractul de pază al subsemnatului şi actul de control din anul 2017, pe care solicită ca instanţa să pună în vedere reclamantei să-l depună la dosar, expertiza tehnică de specialitate silvicultura (aşa cum şi reclamanta a solicitat) şi orice alte probe pe care instanţa va aprecia ca fiind utile cauzei.

A depus în apărare: decizia nr. 21/31.01,2018; certificat constatator; contract de muncă şi act adițional, fișa postului; Revisal.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză specialitatea silvicultură.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma probatoriului administrat, a susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată următoarele,

Prin cererea dedusă judecății reclamanta ............... a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului MC, la plata sumei de 94.770,04 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, actualizată la data plății, din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni cu cheltuieli de judecată.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei reiese că pârâtul MC a fost angajatul ................. în funcția de pădurar, în baza contractului individual de muncă nr. 9468/28.11.2008 și a actelor adiționale ulterioare, până la data de  31.01.2018  când i s-a desfăcut contractul individual de muncă prin decizia nr.21, având în vedere nerespectarea dispozițiilor art.35 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă al .................privind incompatibilitatea, acesta având calitatea de angajat al Romsilva și totodată calitatea de asociat unic al .............

La data de 15.05.2018 a avut loc un control în cantonul nr.8 ............ aflat în gospodărirea acestuia iar cu această ocazie s-a constatat lipsa unui volum total de 193,109 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 94.770,04 lei.

Volumul de masa lemnoasă lipsă a fost constatat atât în fondul forestier național de stat administrat de ............  prin OC  (12 cioate cu un volum de 11,868 m.c. şi cu o valoare de 6.023,59 lei) cât şi în fondul forestier național, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, aflat în paza noastră în baza contractelor de prestări servicii silvice de pază (243 cioate cu un volum de 181,241 mc şi cu o valoare de 88.746,45 lei).

În capitolul III din titlul XI din Codul muncii, art.254 - art.259, este reglementată răspunderea patrimonială a salariatului față de angajator.

Potrivit dispozițiilor art.254 alin.1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale aduse angajatorului, din vina și în legătură cu munca lor.

Din analiza prevederilor art.254 alin. (1) Codul muncii rezultă că pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită şi personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăția salariatului.

Potrivit art.6 alin.1 din O.U.G. nr.85/2006, personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate şi evaluate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

 În conformitate cu art. 20 din Regulamentul de pază a fondului forestier aprobat prin H.G. nr.1076/2009, ,,Pădurarul titular de canton răspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puieții şi lăstarii tăiați ilegal, scoși din pământ, distruși sau degradați, sustrași ori aflați pe teren, nejustificați prin procese-verbale de constatare a contravențiilor şi infracțiunilor încheiate anterior declanșării controlului sau justificați prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instanțelor judecătorești, a fi neîntemeiate, precum şi pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.”

Potrivit art. 2 din Regulamentul de pază a fondului forestier aprobat prin H.G. nr.1076/2009, paza fondului forestier dintr-un canton se execută și se asigură de către pădurarul titular de canton printr-o supraveghere permanentă, luând măsuri speciale în locurile în care se înregistrează frecvent tăieri ilegale de arbori, pășunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic, iar, potrivit art. 3, personalul silvic cu atribuții de pază a fondului forestier are obligația să ia măsuri de prevenire a săvârșirii de fapte care, potrivit prevederilor legale, constituie contravenții sau infracțiuni silvice, să identifice persoanele care le-au săvârșit și să ia măsuri în vederea sancționării acestora și recuperării pagubelor, potrivit legii.

Conform art. 6 din Regulamentul de pază a fondului forestier, pădurarul poartă răspunderea pentru modul în care își desfășoară activitatea de pază a cantonului și are, în principal, următoarele atribuții: a) apără integritatea fondului forestier împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, a tăierilor ilegale de arbori și a sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcțiilor, instalațiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieților și lăstarilor, precum și a oricăror fapte ilegale; b) menține în bună stare bornele de hotar și limitele amenajistice, semnalează în scris șefului ierarhic eventualele încălcări ale limitelor fondului forestier sau ocuparea de terenuri din acest fond fără aprobare legală; c) identifică arborii infestați, rupți, doborâți de fenomene naturale și raportează în scris șefului ierarhic; d) participă la stabilirea prejudiciului produs în raza cantonului prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieților și lăstarilor și acționează pentru identificarea autorilor acestor fapte; e) identifică cioatele arborilor tăiați ilegal și locurile arborilor scoși din pământ și le înregistrează în condica de serviciu; f)încheie acte de constatare a contravențiilor și infracțiunilor silvice și ține evidența acestora în condica de serviciu; g)confiscă sau reține, după caz, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor ilegale, în condițiile prevăzute de lege; h) depune la sediul ocolului silvic, în termen de 5 zile de la data încheierii, actele de constatare a contravențiilor și infracțiunilor silvice;

În fișa postului pârâtului (fila 55 vol. I din dosar) se prevede că pădurarul apără integritatea fondului forestier împotriva sustragerii de lemn și răspunde de pagubele nejustificate legal, produse în cantonul său de pază, pagube constate cu ocazia executării inspecțiilor în cantoane.

În cazul răspunderii patrimoniale a angajaților cu atribuții de pază a pădurilor pentru pagubele produse vegetației forestiere aflate în paza lor, culpa acestora pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de pază se prezumă.

Aceasta rezultă din dispozițiile art.6 alin.2 din O.U.G. nr.85/2006, ce prevăd, în anumite situații, posibilitatea limitării răspunderii patrimoniale a persoanelor cu atribuții de pază a pădurilor, dacă fac dovada că şi-au îndeplinit cu responsabilitate şi cu bună-credință obligațiile de serviciu şi au luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor. 

Totodată, prin excepție de la regula generală instituită de art.272 Codul muncii, conform căreia angajatorului îi revine sarcina probei, Legea nr.22/1969 instituie la art.25 o prezumție relativă de culpă în sarcina gestionarului de fapt sau de drept, în cazul în care s-a stabilit existența unor lipsuri în gestiune, motiv pentru care acestuia îi revine obligația de a răsturna prezumția de culpă, făcând dovada contrară a inexistenței lipsurilor sau a unor cauze obiective care exclud culpa sa.

Așadar, în sarcina pădurarului operează prezumția de culpă pentru modul defectuos în care și-a desfășurat activitatea de pază a cantonului ce i-a fost dat în gestiune.

Chiar și în situația în care, conform prevederilor legale,  pădurarul  şi-a îndeplinit obligațiile de serviciu şi a luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor, nu va fi exonerat de răspundere pentru tăierile nejustificate de arbori, ci, în cazurile şi condițiile prevăzute de lege, va beneficia de limitarea răspunderii patrimoniale în condițiile O.U.G. nr.85/2006 şi Ordinului nr. 769 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor, emis de ...........................

În privința prejudiciului imputat pârâtului, instanța constată că acesta  nu a fost prezent la efectuarea controlului de fond în urma căruia s-a constatat paguba și nu a fost de acord cu prejudiciul constatat, refuzând să semneze actul de control.

Reclamanta a susținut prin cererea de chemare în judecată că lipsa de masă lemnoasă reiese în mod cert din actul de control nr.................., cu ocazia controlului fiind constatate delicte silvice nejustificate in volum de 193,109 mc cu o valoare de 94770,04 lei, tăierile având loc în perioada  vară- toamnă 2017 înainte de căderea frunzei.

În condițiile în care pârâtul nu și-a însușit actul de control și nu participat la deplasarea în teren susținând că nu a fost anunțat conform dispozițiilor legale, s-a dispus efectuarea expertizei în specialitatea silvicultură pentru stabilirea pagubelor, fiind stabilite următoarele obiective :

1.să se stabilească valoarea reală a prejudiciului imputabil pârâtului în funcție de volumul de masă lemnoasă constatat lipsă prin actele de control existente la dosarul cauzei şi constatările ce urmează a fi efectuate în teren;

2. să se identifice prejudiciul separat pentru fondul forestier proprietate publică şi prejudiciul pentru fondul forestier proprietate privată;

3. să se verifice dacă partizile unde au fost identificate cioate au fost reprimite de la proprietari după eliberarea autorizațiilor de exploatare şi înainte de constatarea tăierilor ilegale;

4. să se stabilească care sunt cantitățile de masă lemnoasă sustrase ilegal şi care este valoarea reală a acestora;

5. să se precizeze care este valoarea prejudiciului urmând ca aceasta să fie calculată în două variante, respectiv una cu aplicarea răspunderii patrimoniale a pârâtului şi alta fără aplicarea răspunderii patrimoniale a pârâtului urmând ca instanţa să constate ulteriori dacă sunt întrunite condițiile prev. de OUG 85/2006 cu privire la limitarea răspunderii patrimoniale;

6. să se precizeze daca pădurea ce face obiectul cauzei are grad de accesibilitate, dacă grupurile de pădure sunt dispersate în conformitate cu disp. art. 6 alin 2 lit. b şi c din OUG 85/2006.

Expertul desemnat în cauză s-a deplasat la fața locului în perioada 6-9 mai 2019 și a vizionat terenul în prezența reprezentanților reclamantei, respectiv șeful actual al cantonului silvic nr. 8 ............, pădurarul .............., a pârâtului ....................... și a proprietarilor de terenuri forestiere .....................

 Expertul a constatat că pârâtul a avut în pază în cantonul.................. ce face parte din ................ din cadrul OS .......... și este constituit din păduri proprietate privată și din păduri proprietate de stat.

Pădurile private provin în mare majoritate din Asociația ................ și mai există o suprafață, mai mică, de păduri private preluate în paza în mod individual de la o seamă de proprietari care nu fac parte din asociația menționată. 

Prin contractul de prestări servicii silvice nr. ............ OC se obligă să presteze „paza pădurii și toate serviciile silvice ca activități cu caracter tehnic ce se execută în scopul aplicării regimului silvic” pentru 363 ha fond forestier proprietatea privată a asociației ................., suprafața localizată în .............., conform hărții silvice 1/20000 din amenajamentul silvic al ......................, întocmit în 1997.

Se menționează ca obiect al contractului următoarele u.a : 37%, 38%, 98%, 99%, 102,106,107%,108%,152%,104%,105%,154,153,155,156,157.

Expertul a răspuns la obiectivul stabilit de instanță privind situația inspecțiilor de fond efectuate în anul 2017, arătând că în anul 2017 au avut loc mai multe controale de fond  și parțiale care însă nu au identificat toate tăierile ilegale existente în terenul controlat.

S-a arătat că aceste controale de fond anterioare celui din mai 2018, deși s-au desfășurat pe toată durata anului, dar cu precădere în cea de-a doua parte, nu au dus la identificarea tuturor tăierilor ilegale existente în terenul controlat, fapt nejustificabil chiar dacă se explică parțial prin stilul aplicat în cazul multor tăieri ilegale, respectiv căzănire sau tăiere razant cu pământul și acoperire cu frunze.

Astfel, în perioada 10.11.2017-10.11.2017 a avut loc controlul în u.a 100A%, B% proprietatea ................... de 1,87 ha, când s-au identificat 6 arbori tăiați ilegal pe proprietăți private, tehnician .....................

În perioada 28.09.2017-11.10.2017 la controlul de fond au fost parcurse u.a-urile de la 67-158 și au fost identificate 31 cioate provenite din tăieri ilegale de arbori plus 8 cioate provenite din tăiere fără autorizație, provenite de la arbori marcați pe proprietăți private, .............................., 557,89 ha.

În perioada 04.09.2017-07.09.2017 la controlul de fond au fost parcurse u.a-urile de la 37-40, 99%,100%-112%, 150%-160%, 40 M, 98M, 108M (tehn. ............) și au fost identificate 6 tăieri ilegale de arbori pe proprietăți private 557,89 ha.

În perioada 01.03.2017-13.03.2017 la controlul de fond au fost parcurse u.a-urile de la 37-40, 98A,99, 102-107,110 AB, 151-152, 158, 40M, 98M, 108M (ing .............) și s-au constatat 2 cioate provenite din tăieri ilegale pe proprietatea statului, 564,9 ha.

Expertul a stabilit valoarea prejudiciului în proprietatea de stat ca fiind de 6023,590 lei și valoarea prejudiciului în proprietăți private de 86482, 20 lei.

A mai arătat că procedura de predare-primire a parchetelor de exploatare nu a fost urmată conform instrucțiunilor, nu au fost întocmite procese verbal de predare primire a parchetului spre exploatare, nu există rapoarte ale pădurarului despre stadiul lucrărilor de exploatare și nici ale personalului de la ocol, nu au fost întocmite și nu există documente de reprimire a parchetelor însă acest lucru nu a fost semnalat nici de pădurar și nici de organele de control.

Răspunzând la obiectivul privind verificarea vechimii cioatelor pretinse a reprezenta ilegale, prin raportul de expertiză întocmit la dosarul cauzei, expertul a opinat că vechimea cioatelor nu se poate stabili cu exactitate mai ales când trece o perioadă mai mare de timp.

Susține că este evident că unele cioate sunt mai vechi și este posibil să fie de 2 (doi) sau 3 (trei) ani, iar unele dintre acestea să fie produse în anul 2017, așa cum a precizat și tehnicianul ................., cu ocazia controlului ce s-a desfășurat mai aproape de momentul înfăptuirii delictelor.

Această concluzie se coroborează cu conținutul proceselor verbale întocmite cu ocazia controalelor efectuate în cursul anului 2017 existente la filele 89,90,95,100,101 din volumul II, dar și cu conținutul  notei de constatare din 12.05.2018.

Cu ocazia acestor controale, în cuprinsul proceselor verbale întocmite în acest sens, nu s-a consemnat existența vreunei pagube produse reclamantei prin tăieri ilegale în cursul anului 2017, iar în această situație este  imposibil ca prejudiciul, produs tot în cursul anului 2017, deci în perioada controalelor, să fie imputat pârâtului, aceasta reprezentând dovada îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți angajați ai reclamantei.

Se impune încă o dată a se menționa că începând cu sfârșitul lunii ianuarie 2018 și până la data controlului de fond din luna mai 2018, pârâtul nu a mai avut în pază pădurea din Cantonul .....................

Nu trebuie neglijat însă nici faptul că reclamanta se prevalează în prezenta cauză de propria culpă, prin faptul că permitea acest mod de lucru, fără stabilirea unor reguli clare, apte să creeze un cadru de desfășurare a procesului de muncă eficient şi clar, în concordanță cu volumul lucrărilor şi resursa de personal existente.

Astfel, a permis efectuarea necorespunzătoare a controalelor din perioada anului 2017, deoarece așa cum arată și expertul și se recunoaște și în conținutul notei de constatare din 12.05.2018, tăierile ilegale și care constituie prejudiciul în cauză, provin din perioada vara-toamna 2017, însă la controalele de fond din anul 2017 nu s-a făcut vorbire de tăieri ilegale și nici de paguba.

În speță, se reține că pârâtul a reușit să dovedească, prin probele administrate, că prejudiciul reclamat nu este produs ca urmare a desfășurării defectuoase a activității sale, răsturnând prezumția de culpă, făcând dovada contrară a inexistenței cauzelor obiective care exclud culpa sa.

Astfel, din probatoriul administrat nu s-a putut stabili cu certitudine momentului producerii prejudiciului din cauza modului de lucru al organelor de control care nu au înregistrat la timp și în mod eficient rezultatele controalelor de fond efectuate la terenurile deținute în pază de pârât, și prin urmare și nici existența certă a acestuia,  constatările din procesul verbal de control din luna mai 2018 fiind contrazise de celelalte probatorii administrate inclusiv înscrisurile depuse de reclamantă, astfel că în opinia instanței prejudiciul reclamat reprezintă o sumă incertă care nu este de natură să antreneze răspunderea patrimonială.

Dispozițiile art. 254 alin. (1) din Codul Muncii, potrivit cu care: “Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.”

Din interpretarea logico-gramaticală a acestor norme juridice, în acord cu cele ce se arată în mod constant în doctrină şi jurisprudenţă, rezultă că pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului faţă de angajator, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerinţe:

– să existe o faptă ilicită a salariatului, faptă constând în încălcarea atribuţiilor, sarcinilor sau obligațiilor de serviciu;

– fapta să fi fost săvârşită cu vinovăţie, chiar şi sub forma celei mai simple culpe;

– să existe un prejudiciu material suferit de angajator;

– să existe legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Inexistența, fie şi doar a uneia dintre aceste condiții, face ca răspunderea prevăzută de dispozițiile art. 254 alin. (1) din Codul Muncii să nu mai poată fi angajată.

Se reține că răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariați din vina şi în legătură cu munca lor.

În acest sens, se reține că producerea unui prejudiciu în patrimoniul angajatorului de către un salariat al său este de esența răspunderii patrimoniale, însă pentru a da naștere răspunderii, prejudiciul trebuie să fie cert, atât sub aspectul existenței sale cât și sub aspectul întinderii, al posibilității de evaluare și real, adică să fie efectiv. Este necesar ca prejudiciul să fie actual, direct și să nu fie reparat încă.

În ceea ce privește caracterul de certitudine al prejudiciului, acesta implică determinarea întinderii lui prin evaluarea precisă, pe baza unor fapte economice concrete, fiind necesar ca din probele administrate la dosar să rezulte neîndoielnic existența și întinderea cuantumului pagubei.

Ori, în cauză tocmai caracterul de certitudine al prejudiciului nu a fost dovedit.

În plus, constată instanța că odată cu desfacerea contractului individual de muncă prin decizia nr. 21 din 31.01.2018, nu s-a procedat la o predare primire a suprafețelor avute în pază, aceasta având loc abia după aproximativ 4 luni.

De altfel, se observă că nu a fost respectată din punct de vedere legal procedura preluării cantonului de către noul pădurar, procedura care este stabilită prin Regulamentul de pază a fondului forestier aprobat prin ......................

Astfel este menționat la art. 4  alin. (1) că predarea-primirea cantonului silvic se face pe bază de control de fond, de către șeful ocolului silvic sau împuternicitul acestuia, în urma căruia se încheie procesul-verbal de predare-primire a cantonului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1., la alin.(2) se arată că: odată cu primirea cantonului pădurarul primește condica de serviciu, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, pe care o completează cu evidențele specifice, precum şi harta cantonului.

În cuprinsul articolului 5 sunt prevăzute personalele care trebuie să participe la control în situațiile în care pădurarul titular nu poate participa: (1) În situații deosebite, când din motive întemeiate pădurarul care predă nu poate participa la controlul de fond pentru predarea-primirea cantonului şi la întocmirea procesului-verbal, la control participă, pe lângă personalul prevăzut la art. 4, 2 pădurari de la cantoanele învecinate, precum şi un membru major al familiei pădurarului titular de canton, înștiințat în scris, în timp util, despre acțiunea de predare-primire a cantonului silvic.

(2) Neparticiparea sau refuzul titularului de canton/membrului major al familiei de a participa la predarea-primirea cantonului se va consemna în procesul-verbal şi nu va determina împiedicarea acţiunii de predare-primire a cantonului respectiv. În această situaţie la controlul de fond va participa şi un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) În situaţia în care la data predării cantonului silvic nu există un salariat disponibil pentru preluarea cantonului, şeful ocolului silvic va desemna unul sau mai mulţi pădurari din cantoanele învecinate care să ia în primire cantonul respectiv pe o perioadă de maximum 60 de zile, cu respectarea condițiilor minime de autorizare şi funcționare a ocolului silvic, prevăzute de legislația în vigoare.

Așa cum  rezultă din probatoriul administrat, procedura standard nu a fost respectată existând abateri de la aceasta, respectiv nu a fost înștiințat pârâtul și nici un membru al familiei pârâtului despre efectuarea controlului, la dosarul cauzei nefiind depuse înscrisuri din care să rezulte procedura de înștiințare a acestuia, însă nici nu a participat un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, așa cum prevăd dispozițiile legale sus citate.

Pentru aceste considerente și în temeiul dispozițiilor legale sus invocate, va fi respinsă cererea de chemare în judecată.

În temeiul art. 453 alin.1 C.pr.civ, va obliga pârâta la plata sumei de 2500 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând  onorariu expert.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .................... în contradictoriu cu pârâtul MC cu domiciliul în ................, .........................

Obligă pârâta la plata sumei de 2500 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată, onorariu expert.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Martie 2020 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

Asistent  judiciar,

Asistent  judiciar,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare