Contestație

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2019:010.000356

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 356/2019

Şedinţa publică de la 17 Mai 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE .........................

Asistent  judiciar ......................

Asistent  judiciar ......................

Grefier ........................

Pe rol fiind judecarea contestaţiei formulată de către contestatoarea MD în contradictoriu cu intimata CCR.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  a răspuns contestatoarea MD, personal, intimata CCR fiind reprezentată de consilier juridic PF, conform delegaţiei aflată la dosarul cauzei.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat că prin compartimentul Registratură s-au depus relațiile solicitate, respectiv copie de pe contractul individual de muncă nr...................

Instanţa în baza dispoziţiilor art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă va proceda la verificarea competenţei.

Contestatoarea MD şi reprezentantul convenţional al intimatei apreciază că prezenta cauză este de competenţa Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj.

Procedând la verificarea competenţei, potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa apreciază că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza de faţă,  în temeiul  dispoziţiilor art. 269 alin.1 şi 2  din Codul muncii, art. 210 din Legea nr. 62/2011 şi art. 2 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul acordă părţilor cuvântul pe probatoriul invocat.

Contestatoarea MD solicită instanţei încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse.

Consilier juridic PF solicită instanţei încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, învederând, totodată, că nu se opune încuviinţării probei cu înscrisurile depuse de contestatoare.

Contestatoarea MD învederează instanţei că nu se opune încuviinţării probei cu înscrisurile depuse de către intimată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească şi a acordat părţilor cuvântul pe fondul cauzei.

Contestatoarea MD, personal, având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată în sensul anulării ordinului 31 din 11.01.2019 emis de președintele CCR. În susţinerea cererii învederează că modificările sau corectarea actului de control întocmit s-a făcut cu scopul de a reflecta acurateţea şi veridicitatea datelor existente la unitatea verificată iar aşa cum a menţionat şi comisia de cercetare disciplinară aceste modificări s-au făcut cu acordul entităţii respective, semnându-se anexele prin care s-a modificat o suprafaţă de teren care făcea obiectul acestei constatări, corecţiile respective nemodificând cu nimic sensul constatării, nu s-au modificat impactul sau responsabilităţile privind încadrarea juridică a faptelor, iar ajustările respective au fost insignifiante fiind vorba de o suprafaţă de 50 m2 la un drum. Arată că modificările au fost efectuate înainte de procesul de valorificare a actului de control, în etapa premergătoare depunerii obiecţiunilor de către reprezentanţii unităţii. Apreciază că aceste modificări au fost efectuate cu bună-credinţă, aşa cum a constatat şi comisia de cercetare disciplinară, bună – credinţă dovedită prin faptul că echipa de audit a colaborat cu directorul adjunct, s-a solicitat îndrumare din partea conducerii superioare a CC şi s-au acceptat sugestii pentru asigurarea bunei fundamentări a constatării respective, modificări ce s-au făcut cu scopul de a solicita un punct de vedere de la finanţatorul lucrărilor respective şi pentru a nu exista neconcordanţe între datele cuprinse în procesul-verbal şi documentele care trebuiau solicitate de la Ministerul Dezvoltării care era finanţatorul lucrărilor la obiectivul de investiţii respectiv. În raport se face referire la faptul că au fost încălcate prevederile regulamentului şi ale procedurii interne, ori comisia de cercetare disciplinară a constatat că în procedura internă nu există reglementată o procedură cu privire la realizarea unor eventuale corecţii asupra actelor de control îndeplinite chiar şi în ipoteza obiectivă a unor simple erori materiale. Aceste simple precizări din normele interne fac referire la perioada de după depunerea obiecţiunilor de către reprezentanţii entităţii verificate. Comisia de cercetare disciplinară a reţinut că nu au fost consemnate aceste modificări într-un document care să explice această situaţie, dar în nici un document intern nu este precizată o asemenea modalitate de lucru. I s-a imputat săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art.37  din Statutul Auditorului, pentru că nu şi-a îndeplinit cu profesionalism atribuţiile de serviciu, deşi tocmai pentru a nu crea o imagine nefavorabilă şi pentru a nu oferi posibilitatea înmânării unor date eronate din procesul-verbal şi-a asumat responsabilitatea de a corecta erorile care s-au creat.

Consilier juridic PF, pentru intimată, solicită respingerea contestaţiei formulată împotriva ordinului nr.31 din 11.01.2019 emis de președintele CCR ca neîntemeiată. În susţinerea cererii, reprezentantul convenţional al intimatei susţine că petenta în calitate de auditor public în cadrul CC a încheiat un act de control regulamentar, ulterior aducând modificări la acest act de control prin înlocuirea unor anexe şi foi din actul de control, modificare ce nu reprezintă o modificare substanţială a prejudiciului constatat, însă fapta de a înlocui aceste acte şi a aduce modificări raportului de control după încheierea misiunii de audit nu este prevăzută în nici unul din regulamentele interne ale instituţiei la care este angajată reclamanta şi prin urmare fapta de modificare a actului de control întocmit, ulterior, după ce această misiune fusese încheiată, constituie abatere disciplinară conform art.38 alin.1 lit.d din Statutul Auditorului public abatere sancţionată conform art.248  alin.1 lit.a din C. Muncii.

În replică, contestatoarea MD învederează că această modificare s-a făcut după înregistrarea actului, dar în timp ce ei erau în verificare la această entitate, având acţiune de verificare în continuare a modului de aducere la îndeplinire a unor măsuri stabilite prin decizia CC la actele de control îndeplinite anterior, deci se afla imediat după încheierea misiunii de audit.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acțiunea înregistrată sub nr........... la data de ................, contestatoarea MD a solicitat anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nr.31 din 11.01.2019 emis de președintele CCR, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară "avertisment scris " în temeiul art. 248 alin. (l) lit a) din Codut muncii (Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) coroborat cu art.26 alin.(1) lit.a) din Codul de conduită etică şi profesională a personalului CCR, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 126/2014.

 În fapt, prin ordinul menționat, în temeiul art. 248 alin. (1) lit a) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificările şi completările ulterioare) coroborat cu art. 26 alin.(l) lit.a) din Codul de conduită etică şi profesională a personalului CCR, aprobat prin Hotărârea Plenului nr: 126/2914, a fost sancționată disciplinar cu „avertisment scris”, reținându-se că este vinovată de încălcarea prevederilor legale prin săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la art. 25 lit. m din Codul de conduita etică şi profesională a personalului CC a României: "Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: m) încălcarea oricăror alte obligații prevăzute de prezentul Cod, de Statutul auditorului public extern şi de celelalte reglementari interne ale CC", raportat la art.37 şi art.38 alin.(l) lit d) din Statutul auditorului public extern din cadrul CC,, art.37 Auditorii publici externi au obligația să îndeplinească cu profesionalism atribuțiile de serviciu și în conformitate cu prevederile legale şi reglementările specifice profesiei; art.38 — alin. (1) Auditorii publici externi au următoarele obligații de natură profesională: d) să respecte şi să îndeplinească toate celelalte obligații profesionale prevăzute atât de Regulamentul de organizare şi funcționare a CC, cât şi în celelalte reglementari interne.

În concret, s-a reținut că "faptele pentru care se aplică sancțiunea sunt reprezentate de modificările aduse în data de 13.07.2018 asupra raportului de audit încheiat la UATC B în data de 29.06.2018, cu nerespectarea cadrului legal şi procedural aplicabil CC".

Contextul şi împrejurările în care s-au efectuat modificările în raportul de audit încheiat la UATC B, a arătat contestatoarea, că au fost următoarele:

În cadrul verificărilor referitoare la "Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor pentru active nefinanciare" pentru obiectivul de investiții "Modernizare drumuri comunale " Comuna B, judeţul Gorj, echipa de audit a constatat plata nelegală a unor servicii de proiectare, dirigenție de șantier şi execuție de lucrări. Se menționează că entitatea verificată nu a avut obiecțiuni cu privire la această constatare nici cu ocazia concilierii constatărilor ce a avut loc în timpul misiunii de audit şi nici cu ocazia semnării - raportului de audit.

După finalizarea acțiunii de audit, dar înainte de întocmirea actelor de valorificare a constatărilor, directorul adjunct al CC Gorj a depistat o eroare măruntă cu privire la lungimea drumului care a făcut obiectul constatării, respectiv o greșeală de 40 ml luată în calcul la stabilirea prejudiciului (prin raportare la 10,257 km reprezentând lungimea proiectată a drumului). Această greșeală a fost adusă la cunoștința auditorilor publici externi care au efectuat auditul, respectiv MD şi PP, care la data respectivă se aflau în continuare în acțiune la UATC B. pentru a verifica modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de CC Gorj în vederea înlăturării abaterilor constatate cu ocazia acțiunilor de audit desfășurate în perioada anterioară.

Astfel, aflându-se în continuare la această entitate şi luând la cunoștință de eroarea menționată, s-a procedat, de comun acord cu conducerea UATC B., la corectarea acesteia în raportul de audit care nu intrase încă în faza de valorificare (raportul de control întocmit de auditorii publici externi este supus procesului de valorificare a constatărilor consemnate în acesta după 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului la registratura entității controlate — pct. 162 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități).

Modificarea a fost efectuată din dorința de corectitudine şi acuratețe a datelor din actul de control, aceasta neducând la modificarea naturii abaterii, încadrării juridice a acesteia sau gravității faptei, prin corecțiile realizate rezultând o diminuare minoră a prejudiciului, așa cum de fapt a reținut si Comisia de cercetare disciplinara prealabilă prin Raportul întocmit.

Măsura de sancționare disciplinară este nelegală şi netemeinică, probă pe care o face cu actele pe care le depune.

Potrivit art. 247 alin. (2) din Codul muncii: "Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legate, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici".

Așa cum s-a precizat mai sus, faptele pentru care s-a aplicat sancțiunea disciplinară menționate în ordinul de sancționare sunt reprezentate de modificările aduse în data de 13.07.2018 asupra raportului de audit încheiat la UATC B. în data de 29.062018, cu nerespectarea cadrului legal şi procedural aplicabil CC".

Din Ordin nu rezultă însă în mod concret ce text de lege şi proceduri au fost încălcate de ea prin fapta comisă (modificarea raportului de audit), pentru a se putea observa dacă nu au fost respectate obligațiile de serviciu, care prin nerespectarea lor s-a dus la încălcarea unor norme legate cum ar fi: regulamente, contract de muncă, statute interne.

Dimpotrivă, Comisia de cercetare disciplinara prealabila a reținut şi subliniat, așa cum rezultă din ordin, că nu există în regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice CC, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități şi în celelalte regulamente interne, o procedură cu privire la realizarea unor eventuale corecții asupra actelor de control întocmite, chiar și in ipoteza obiectivă a unor simple erori materiale.

În aceste condiții, se pune întrebarea firească. Atunci ce cadru legal sau procedural nu a fost respectat, daca nu exista o procedura în acest sens? Oare în acest caz, al lipsei unei proceduri, nu se aplica principiul în baza căruia "ce nu este interzis de lege, este permis?” .

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă a înlăturat apărările făcute în timpul cercetării, motivând că auditorii publici externi nu au informat în prealabil conducerea CC (cu toate că eroarea care a fost corectată, le-a fost comunicată chiar de conducerea respectivă), că aceste corecții nu au fost consemnate într-un document care să explice situația, că nu a existat o adresă de înaintare către entitatea verificată cu privire la aceste corecții, cu toate că modificările s-au făcut într-o manieră transparentă şi cu acordul entității.

Prezentând aceste motive, comisia este într-o totală contradicție, pentru că prin motivarea făcută indică o procedură care trebuia urmată și care nu a fost respectată (informare prealabilă, întocmirea unei note, transmiterea unei adrese), în timp ce aceeași comisie a reținut şi subliniat că nu există nici o procedură în acest sens.

Este evident că înlăturarea apărărilor s-a efectuat fără o motivare legală şi temeinică.

Din cele prezentate şi din cele ce urmează a fi prezentate în continuare, rezultă cu claritate lipsa de vinovăție pentru săvârșirea faptei în cauză.

Astfel, Comisia de cercetare disciplinară prealabilă, prin raportul întocmit, a reținut, pe lângă cele prezentate şi următoarele aspecte în legătură cu fapta care a constituit obiectul sancțiunii disciplinare:

- modificările asupra actului de control au fost efectuate cu bună- credință, din dorința de corectitudine şi acuratețe a datelor din actul de control. Buna -credință a fost dovedită şi prin faptul că auditorii publici externi au colaborat cu directorul adjunct, au solicitat îndrumare din partea conducerii-superioare a Curții de Conturi şi au acceptat sugestii pentru asigurarea unei mai bune fundamentări şi corecte valorificări a constatării, respectiv au inițiat inclusiv demersuri pentru obținerea unui punct de vedere la ministerul de resort (MDRÅP);

- demersul de modificare şi înlocuire a paginilor a fost făcut cu acordul entității, fiind adus la cunoștința ordonatorului principal de credite, care a semnat pentru modificările respective;

- corecțiile efectuate nu au schimbat cu nimic sensul constatării, nu au modificat impactul, responsabilitatea sau încadrarea juridică a faptelor;

- ajustările asupra indicatorilor „sunt insignifiante,, constând într-o diminuare extrem de mică a prejudiciului estimat inițial;

- modificările au fost efectuate anterior producerii unor efecte juridice de către actul de control (in etapa premergătoare obiecțiunilor, înainte de valorificare).

Prin urmare, comisia a reținut că fapta de înlocuire a unor anexe şi pagini în actul de control a fost cunoscută de toți subiecții implicați în semnarea documentului respectiv, neproducând un prejudiciu prin înlocuirea acestora, întrucât reprezentanții entității au cunoscut, au confirmat prin semnătură şi implicit au fost de acord cu schimbarea paginilor din raport şi a anexelor.

Totodată, comisia a reținut ca auditorii publici care au efectuat acțiunea de audit au o vastă experiență în CC şi le-au fost acordate calificativele "foarte bine".

În drept contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.252 alin (5) din codul muncii.

Reclamanta a solicitat admiterea contestației, anularea ordinului nr.31 din 11.01.2019

În dovedirea cererii a anexat următoarele: copia plicului de primire la domiciliul a actelor atașate, adresa de comunicare a Raportului nr.165/10.01.2019 și Ordinului nr.31/2019,  Ordinul nr.31 din 11.01.2019 emis de președintele CCR prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinara; raportul nr.165/10.01.2019 privind procedura de cercetare disciplinara prealabila.

Legal citată, în condițiile art.205 C.pr.civ. și următoarele din C.pr.civ. intimata CCR a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a Ordinului nr.31 din 11.01.2019 emis de Președintele CCR, pentru următoarele:

În fapt, pârâta a arătat următoarele:

Pentru abaterile disciplinare săvârșite de către dna MD, Comisia de cercetare disciplinară a propus aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 26 alin. (l) lit. a) din Codul de conduită, respectiv avertismentul scris.

Sancţiunea aplicată reclamantei, prin emiterea Ordinului nr.31 din 11.01.2019, respectiv cea prevăzută la art. 248 alin. (l) lit. a) din Codul muncii, este una echitabilă raportat la gravitatea abaterii disciplinare.

A solicitat instanţei să înlăture susţinerile reclamantei, ca neîntemeiate, având în vedere considerentele de mai jos:

Reclamanta a susţinut că „… demersul de modificare şi înlocuire a paginilor a fost făcut cu acordul entităţii, fiind adus la cunoştinţa ordonatorului principal de credite, care a semnat pentru modificările respective (...) corecţiile efectuate nu au schimbat cu nimic sensul constatării, nu au modificat impactul, responsabilitatea sau încadrarea juridică a faptelor. Ajustările asupra indicatorilor sunt insignifiante, constând într-o diminuare extrem de mică a prejudiciului estimat iniţial.

Modificările au fost efectuate anterior producerii unor efecte juridice de către actul de control (în etapa premergătoare obiecţiunilor, înainte de valorificare).

1. Directorul CC prin adresa nr...................., înregistrată la CC sub nr.................... şi la Departamentul VI sub nr......................, a adus la cunoștință aspecte din desfăşurarea misiunii de audit efectuate la UATC B. în perioada 21.05-29.06.2018, considerate ca fiind abateri disciplinare, respectiv înlocuirea unor pagini şi anexe din raportul de audit, ulterior finalizării acţiunii.

În completarea adresei nr........., directorul CC Gorj a transmis cu nr. ............. înaintată Departamentului VI si înregistrată la CC sub nr. ..................., sesizarea depusă de SC YC, SC R&N și SC P, prin avocat IN, în care este, de asemenea, sesizată aceeaşi situaţie, respectiv modificarea actului de control iniţial.

Prin adresa nr........., înaintată Departamentului VI înregistrată la CC sub nr.............., directorul CC Gorj a transmis documentele anexate la Obiecţiunile nr. ........... depuse de entitate, prin avocat împuternicit, înregistrate la CC Gorj cu nr.............., Nota cu propunerile de valorificare a abaterilor constatate și consemnate în Raportul de audit financiar nr........., proiectul de decizie întocmit de auditorul public extern MD, Nota nr........... întocmită de echipa de audit privind obiecţiunile formulate de UATCB.

Cu adresa nr..............., Departamentul VI solicită CC reefectuarea verificării abaterii prezentate la pct. 3 (a 1-a 3) din Raportul de audit financiar nr. ----- încheiat la UATCB şi transmite CC, în care sunt prezentate aceleaşi aspecte privind nerespectarea principiilor și valorilor etice prevăzute de Codul etic de către echipa care a efectuat misiunea de audit financiar la UATC B, respectiv auditorii publici externi: MD și PP.

Prin adresa nr.............. înregistrată la Comitetul de etică sub nr............., conducerea Departamentului VI înaintează acestuia documentaţia privitoare la modul de valorificare a acţiunii de control/audit efectuate la UATC B de către echipa de audit a CC Gorj alcătuită din auditorii publici externi MD şi PP, având anexate adresele CC Gorj nr............, nr........... nr. ............

CC Gorj a înaintat Comitetului de etică adresa nr..............., pe care a înregistrat-o sub nr. .........., la care sunt ataşate ............/24.09.2018 transmisă Cabinetului Avocat IN prin care se solicită procesul verbal de constatare nr. ----- în varianta inițială,

- Adresa înregistrată cu nr............. primită de la Cabinet Avocat IN la care sunt anexate: Raportul de audit financiar nr.----- întocmit de auditorii publici externi MD şi PP, nemodificat şi extras din Raportul de audit financiar modificat;

-Raportul de control privind reefectuarea unei acţiuni de verificare în ............./05.10.2018 la CC Gorj.

În data de 22.10.2018, directorul CC Gorj transmite Comitetului de etică adresa nr. .............., înregistrată la CC sub nr. .................. şi la Comitetul de etică sub nr.............., referitoare la ameninţările aduse de auditorul public extern, PP la adresa directorului CC, VT. Ulterior, au fost transmise, prin adresa nr. ................, înregistrată la Comitetul de sub nr. ..........., Completările aduse de directorul CC Gorj, VT, în urma discuţiei telefonice avute în data de 02.11.2018 cu preşedintele Comitetului de etică, în timpul şedinţei de comitet.

În urma documentelor primite de la Departamentul VI de la CC Gorj şi a analizei efectuate, Comitetul de Etică a întocmit şi prezentat Plenului Curţii de Conturi Nota nr..........., privind unele aspecte în legătură cu comportamentul unor auditori publici externi din cadrul CC Gorj.

Prin Nota întocmită, Comitetul de Etică a propus constituirea unei comisii de cercetare disciplinară prealabilă, care să analizeze, în baza aspectelor prezentate în documentele menţionate mai sus, următoarele:

a). „ ulterior depunerii raportului, din discuţiile şi analiza efectuată de directorul adjunct şi echipa de audit, s-au constatat neconcordanţe în calcularea prejudiciilor. Fără să anunţe conducerea camerei, după recalcularea prejudiciilor de la punctul privind calitatea gestiunii economice Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor pentru active nefinanciare, echipa de audit a înlocuit paginile şi anexele procesului-verbal referitoare la aceste constatări.

b). „ comportamentul injurios ameninţările adresate de către auditorul public extern PP în discuţiile avute cu dna director VT în data de 16 octombrie 2018, având drept consecinţă faptul că, începând cu data de 17 octombrie, în emisiunile posturilor de televiziune locale, au început să se facă referiri la activitatea  acesteia. "

2. Comisia de cercetare disciplinară constituită pentru cercetarea faptelor şi acţiunilor întreprinse de către d-na DM şi dl. PP, respectiv contextul în care s-au manifestat acestea a reţinut aspectele menţionate în cele ce succed:

În perioada 21.05.2018-29.06.2018 auditorii publici externi DM şi PP au desfăşurat misiunea de audit financiar la UATCB, jud. Gorj, iar în cadrul verificărilor referitoare la "Angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor - pentru active nefinanciare" - pentru obiectivul de investiţii "Modernizare drumuri comunale" Comuna B judeţul Gorj, au constatat plata nelegală a unor servicii de proiectare, dirigenţie de şantier şi execuţie de lucrări. Aceste constatări au fost instrumentate în timpul misiunii de audit de către dl. PP.

Anterior finalizării misiunii de audit, la sediul CC Gorj s-a desfăşurat o şedinţă de analiză a constatărilor din proiectul raportului de audit, la care a participat echipa de audit, directorul adjunct coordonator al acţiunii directorul CC Gorj. În cadrul acestei şedinţe directorul CC Gorj și-a exprimat dezacordul cu privire la constatare, în mod special asupra componentei de proiectare şi dirigenţie de şantier, iar ceilalţi participanţi la discuţie au indicat faptul că d-na director T nu a prezentat o motivaţie concretă care să susţină opinia divergentă, pe bază de argumente faptice și legale.

Cei doi auditori publici externi au indicat faptul că nu li s-au prezentat argumente pentru punctul de vedere divergent al d-nei director, subliniind faptul că explicaţiile date de director au fost în mod vădit neconforme cu cadrul legal (d.na T ar fi afirmat că serviciile se puteau efectua pe orice suprafaţă, indiferent dacă terenul se afla sau nu în domeniul public al UATC B). De altfel, declaraţiile persoanelor audiate au arătat faptul că între d-na director dl. PP a existat o contradicţie de opinie referitoare la speţa în cauză, în urma căreia d-na T a părăsit şedinţa.

Cei doi auditori au apreciat că nu li s-au prezentat argumente clare privind lipsa de fundament a constatării, astfel că toate aspectele au fost menţinute în procesul-verbal şi raportul de audit încheiate la UATCB pe data de 29.06.2018.

În urma discuţiei de mai sus, din dorinţa de a clarifica toate aspectele necesare valorificării constatării, dl P a contactat telefonic pe dl. vicepreşedinte M, solicitând îndrumare în această speţă. Conform afirmaţiilor celor doi auditori şi directorului adjunct, a rezultat că dl. P a indicat faptul că dl. Vicepreşedinte ar fi sugerat ca într-o atare situaţie să se consulte MDRAP, respectiv să se obţină punctul de vedere al finanţatorului obiectivului de investiţie (obiectivul de investiţii fusese finanţat în cadrul PNDL), cu atât mai mult cu cat documentaţia tehnico-economică pe baza căreia s-a obţinut finanţarea fusese depusă 1a MDRAP.

În procesul de redactare a adresei către MDRAP, directorul adjunct a identificat o eroare de 40 m liniari în calculele şi indicatorii care au stat la baza fundamentării constatării, aducând acest lucru la cunoştinţa echipei de audit, cei "40 metri" reprezintă  porţiunea de drum aferentă unei traversări la nivelul căii ferate, nefiind parte din domeniul public al UATCB.

Din dorinţa de a evita o eventuală neconcordanţă între adresa către MDRAP şi conţinutul raportului de audit, în condiţiile în care auditorii se aflau la entitate într-o altă misiune de follow-up, aceştia au procedat în data de 13.07.2018 la corectarea şi înlocuirea unor pagini anexe din actul de control, cu informarea și acordul reprezentanţilor UATCB; noile anexe au fost semnate bilateral de către auditorii publici externi şi reprezentanţii UATCB, iar primarul UATCB a indicat în clar data semnăturii, respectiv 13.07.2018.

Modificările aduse actului de control nu sunt de fond, ci privesc doar corectarea unor indicatori, explicitarea modului de fundamentare a lungimilor de drum analizate de auditori, respectiv ajustarea cu 0,04 km a lungimii reale a drumurilor modernizate conform fişei cadastrale, de la 9,406 km în actul iniţial la 9,446 km în actul modificat (prin raportare la 10,257 km reprezentând lungimea proiectată a drumului). Modificările aduse actului de control nu au fost de natură să modifice natura abaterii, încadrarea juridică a acesteia sau gravitatea faptei. De altfel, prin corecţiile realizate a rezultat o diminuare minoră a prejudiciului în favoarea entităţii), respectiv de la 226.498 lei în actul iniţial semnat în 29.06.2018, la valoarea de 225.726 lei în varianta corectată în data 13.07.2018.

Deși iniţial reprezentanţii UATCB nu au obiectat cu privire la corecţiile realizate de dna DM şi dl. PP, ulterior, prin obiecţiunile înaintate în data de 19.07.2018, avocatul TM în calitate de reprezentant al ÜATCB a reclamat modificările efectuate în data de 13.07.2018 asupra actului de control, invocând faptul că aceste modificări întăresc convingerea privind "lipsa de pertinenţă, de profesionalism, de imparţialitate a actului de control corelativ, a organelor de control".

Sesizarea depusă ulterior de către SC Y C T prin avocat IN are în mare parte acelaşi conţinut cu obiecţiunile UATCB, în cuprinsul celor două documente regăsindu-se un volum mare de texte identice. De altfel, obiecţiunile transmise de UATC B, prin fax, de avocatul TM poartă în antet la indicativul expeditorului prin fax, "CAB AV IN", respectiv avocatul contestatorului. Ori, în cazul de faţă, cum au arătat cei doi auditori, actul de control era într-o etapă premergătoare valorificării nu producea în mod direct niciun efect asupra constructorului.

De altfel, atitudinea cooperantă a entităţii din timpul misiunii de audit și punctul de vedere transmis Comisiei de cercetare disciplinară, de către UATCB, sunt divergente cu punctul de vedere al avocatului constructorului, respectiv autorul obiecţiunilor UATCB (cel care a transmis obiecţiunile de pe adresa de fax a avocatului constructorului).

În sensul celor de mai sus, trebuie menţionat că abaterea consemnată de auditori în raportul din 29.06.2018 nu face referire la cantităţile de lucrări puse în operă (în sensul identificării unor diferenţe în urma verificărilor în teren), ci la lungimea drumului, respectiv regimul juridic aspectele de natură cadastrală ale obiectivului de investiţii.

Proiectul de adresă întocmit de auditorii publici externi și directorul adjunct nu a fost transmis către MDRAP, iar, ulterior, conducerea CC a dispus o reverificare. În urma verificării situaţiei faptice din teren, respectiv a cantităţilor de lucrări prestate şi decontate de UATC B, în cadrul misiunii de reverificate a concluzionat că "nu au fost constatate plăţi nelegale pentru serviciile de proiectare, serviciile de dirigenţie de şantier pentru lucrările executate la obiectivul de investiţii "Modernizare drumuri comunale lungimea de 10,007 bis, comuna B, judeţul Gorj". A menţionat că cel de-al doilea act de control nu exprimă o poziţie referitoare la fundamentarea constatării din actul de control iniţial, ci constă într-o extindere a verificărilor în sensul identificării şi stabilirii în teren a cantităţilor de lucrări prestate și compararea acestora cu cele din documentele decontate de constructor.

3. Comisia de cercetare disciplinară a reţinut faptul că auditorii publici externi au recunoscut fapta, respectiv, au înlocuit pagini si anexe din actul de control, ulterior emiterii acestuia.

Ca atare a înlăturat apărarea doamnei MD consemnând în raport faptul că modul de modificare și înlocuire a anexelor actului de control sunt în mod evident în afara regulamentelor și procedurilor interne ale CC. Este adevărat că atât RODAS cât şi regulamentele interne nu prevăd o procedură prin care să se poată realiza eventuale corecţii asupra actelor de control întocmite, chiar şi în ipoteza obiectivă a unor simple erori materiale. Acest aspect pune auditorul în situaţia imposibilităţii de a ajusta în mod obiectiv și cu bună credinţă conţinutul actului de control, chiar în ipoteza unui acord bilateral și al interesului vădit al semnatarilor documentului.

Deşi corecţiile operate de auditori au constat în recalcularea unor indicatori și luarea în considerare a distanței de 40 m liniari de drum ce nu intră în domeniul public al UATC B, aceste modificări nu pot fi apreciate ca fiind propriu-zis erori materiale, întrucât au fost operate unele completări minore prin care s-au explicitat indicatorii corectaţi.

Totuşi Comisia a reţinut faptul că aceste corecţii nu au schimbat cu nimic sensul constatării, nu au modificat impactul, responsabilitatea sau încadrarea juridică a faptelor. De asemenea, ajustările asupra indicatorilor sunt insignifiante, constând într-o diminuare extrem de mică a prejudiciului estimat iniţial.

Raportat la modalitatea de acţiune aleasă, Comisia a reţinut atât omisiunea auditorilor publici externi de a informa în prealabil conducerea camerei de conturi, cât și lipsa unei comunicări oficiale cu entitatea despre acţiunea intenţionată. Deşi modificările s-au făcut într-o manieră transparentă asumată în raport cu entitatea auditată, s-a reţinut faptul că aceste corecţii nu au fost consemnate într-un document care să explice situaţia (nu a existat o adresă de înaintare prin care se înaintează noile pagini/anexe, înlocuirea paginilor realizându-se informal cu acordul celuilalt semnatar al documentului).

Cu toate acestea, modificările au fost realizate anterior producerii unor efecte juridice de către actul de control (în etapa premergătoare obiecţiunilor, înainte de valorificare).

 4. În concluzie, Comisia a analizat dacă faptele pretinse ar putea aduce atingere imaginii prestigiului instituţiei şi în ce măsură modalitatea de acţiune a auditorilor reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor şi valorilor etice prevăzute de Codul etic.

Modul de modificare înlocuire a anexelor actului de control sunt în mod evident în afara regulamentelor și procedurilor interne ale CC.

Atâta vreme cât RODAS cât și regulamentele interne nu prevăd o procedură prin care să se poată realiza eventuale corecţii asupra actelor de control întocmite, chiar ipoteza obiectivă a unor simple erori materiale, consideră că astfel de modificări nu pot fi efectuate.

Acest aspect indică, pe de o pate, o nerespectare a regulamentelor de către auditori, iar, pe de altă parte, situaţia în care se află auditorul de a nu putea ajusta în mod obiectiv şi cu bună-credinţă conţinutul actului de control, chiar  şi în ipoteza unui acord bilateral şi al interesului vădit al semnatarilor documentului.

Din motivaţiile prezentate de auditorii publici externi, rezultă foarte clar că aceştia au operat modificările asupra actului de control din dorinţa de corectitudine și acurateţe a datelor din actul de control; demersul acestora de modificare şi înlocuire a paginilor a fost făcut cu acordul entităţilor, fiind adus la cunoştinţa ordonatorului principal de credite, care prin semnarea anexelor a menţionat data pe aceste documente, intenţia acestora fiind una de bună-credinţă, cu scopul de a stabili valoarea reală a abaterii, prejudiciul stabilit micşorându-se față de cel stabilit iniţial.

Prin urmare, fapta de înlocuire a unor anexe şi pagini în actul de control a fost cunoscută de toţi subiecţii implicaţi în semnarea documentului respectiv (echipa de audit şi entitate), neproducând un prejudiciu prin înlocuirea acestora, întrucât reprezentanţii entităţii au cunoscut, au confirmat semnătura şi implicit au fost de acord cu schimbarea paginilor din raport şi a anexelor.

Totuşi, raportat la modalitatea de acţiune aleasă, Comisia a reţinut atât omisiunea auditorilor publici externi de a informa în prealabil conducerea camerei de conturi, cât şi lipsa unei comunicări oficiale cu entitatea despre acţiunea intenţionată.

Modificarea paginilor anexelor s-a realizat în scopul asigurării exactităţii și acurateţei concordanţei datelor din actul de control cu informaţiile din adresa ce urma sa fie transmisă către MDRAP.

Sub aspectul reţinerii ca abatere disciplinară a faptei sesizate, Comisia de cercetare disciplinară a concluzionat că modificările aduse în data de 13.07.2018 asupra raportului de audit încheiat la UATC B în data de 29.06.2018 s-au realizat cu nerespectarea cadrului legal procedural aplicabil Curţii de Conturi, fapta constituind abatere disciplinară conform art.37 şi 38 alin. lit. d) din Statutul auditorului public extern.

În ceea ce priveşte modul de manifestare a abaterii disciplinare și a contextului în care s-au întâmplat faptele sesizate, Comisia a apreciat că abaterea disciplinară a fost săvârşită din culpă, fără o intenţie clară de a încălca cadrul legal procedural și din  dorinţa de a minimiza riscul de prejudiciere a imaginii și prestigiului CC, astfel încât a sancţionat fapta cu avertisment scris.

Faţă de cele menţionate, a apreciat că măsura de sancţionare este temeinică şi legală, motiv pentru care a solicitat instanţei de judecată respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205-208 Cod procedură civilă, Regulamentul privind organizarea desfăşurarea activităţilor specifice CC, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului CC nr. 155/2014 (RODAS), art. 37 38 alin. 1 lit. d) din Statutul auditorului public extern, aprobat prin Hotărârea Plenului CC nr.125/08.05.2014, art.248 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003 cu modificările și completările ulterioare şi art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul de conduită etică şi profesional a personalului CC a României, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 126/2014.

În dovedirea întâmpinării a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat, precum și orice alte înscrisuri ce se vor dovedi pertinente, concludente utile în soluţionarea prezentei cauze.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 28.05.2019, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor invocate de către intimată, reiterând în esență cererile formulate prin acţiunea introductivă.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa constată şi reţine următoarele:

 Prin cererea de faţă, contestatoarea MD a solicitat anularea Ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nr.31 din 11.01.2019 emis de președintele CC a României.

Prin ordinul nr.31 din 11.01.2019 s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare constând în ”avertisment scris”, auditorului public extern MD, în temeiul art. 248 alin. (l) lit a) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare) coroborat cu art.25 lit.m, art.26 alin.(1) lit.a) din Codul de conduită etică şi profesională a personalului CCR, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 126/2014 și art. 37 și art. 38 alin. 1 lit. d din Statutul Auditorului Public Extern din cadrul CC,  menţionându-se că acesta, în data de 13.07.2018, a adus modificări în raportul de audit încheiat la UATC B în 29.06.2018, cu nerespectarea cadrului legal și procedural aplicabil Curții de Conturi.

Temeiul emiterii deciziei de sancţionare contestate în dosarul de faţă îl constituie art.248 pct.1 lit. a din Codul Muncii, conform cu care, „sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:… avertisment scris...”, art. 25 lit.m și art.26 alin.(1) lit.a) din Codul de conduită etică şi profesională a personalului CCR, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 126/2014:"Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: m) încălcarea oricăror alte obligații prevăzute de prezentul Cod, de Statutul auditorului public extern şi de celelalte reglementari interne ale CC" și art. 37 și art. 38 alin. 1 lit. d din Statutul Auditorului Public Extern din cadrul CC: ” Auditorii publici externi au obligația să îndeplinească cu profesionalism atribuțiile de serviciu și în conformitate cu prevederile legale şi reglementările specifice profesiei”; art.38 — alin. (1) Auditorii publici externi au următoarele obligații de natură profesională: d) să respecte şi să îndeplinească toate celelalte obligații profesionale prevăzute atât de Regulamentul de organizare şi funcționare a Curții de Conturi, cât şi în celelalte reglementari interne.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, a înscrisurilor depuse de ambele părți și susținerilor acestora, reiese că în perioada 21.05.2018-29.06.2018 auditorii publici externi DM, reclamanta din cauza de față şi PP au desfăşurat misiunea de audit financiar la UATC B, jud. Gorj, iar în cadrul verificărilor referitoare la "Angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor - pentru active nefinanciare" - pentru obiectivul de investiţii "Modernizare drumuri comunale" Comuna B, judeţul Gorj, au constatat plata nelegală a unor servicii de proiectare, dirigenţie de şantier şi execuţie de lucrări, aspecte consemnate în procesul-verbal de constatare şi raportul de audit încheiate la UATC Borăscu și înregistrate la această entitate şi la CC pe data de 29.06.2018. Ulterior, echipa de audit extern din care făcea parte și reclamanta, a constatat că, la calcularea prejudiciului a fost luată în calcul, în plus, în mod incorect, o lungime a drumului de 40 m, ce reprezintă porțiunea de drum aferentă unei traversări la nivelul căii ferate, nefiind parte a domeniului public al UAT B. La data de 13.07.2018, a procedat la înlocuirea unor pagini și anexe din actul de control, cu informarea și acordul reprezentanților UATC B, noile anexe fiind semnate atât de către auditorii publici externi cât și de către reprezentanții UATC B, Primarul comunei, indicând în clar data de 13.07.2018, fără a se consemna intervenţia realizată.

 Reclamanta a recunoscut această situație de fapt, atât cu ocazia cercetării disciplinare cât și prin cererea de chemare în judecată adresată instanței. Aceasta însă apreciază că sancțiunea este nelegală și netemeinică, lipsind vinovăția pentru săvârșirea faptei, întrucât în Ordinul de sancționare nu ar fi menționat în concret textul de lege și procedura încălcată, că nu ar fi reglementată o procedură cu privire la realizarea unor eventuale corecții asupra actelor de control întocmite, buna credință fiind reținută și de comisia de cercetare disciplinară prealabilă.

În ceea ce privește conținutul ordinului de sancționare, sub aspectul invocat, instanța constată că în cuprinsul său se pot observa enumerate și enunțate, dispozițiile legale încălcate, menționate mai sus.

Referitor la procedura încălcată, instanța reține că, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice CC, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (Hotărârea nr.155/2014) așa cum a fost modificat prin HG nr. 205/2017, defineşte la pct. 5 , „auditul public extern” ca fiind activitatea realizată de CC în baza standardelor proprii de audit şi a prezentului regulament şi menţionează că acesta cuprinde: auditul financiar, auditul performanţei şi auditul de conformitate(control). În speţă, aşa cum s-a reţinut mai sus, din actele de la dosar şi susţinerile părţilor, reiese că este vorba despre un audit financiar, Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit financiar şi valorificarea constatărilor înscrise în acesta, fiind reglementate de dispoziţiile art. 250-366 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice CC, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, iar în special, procedura de înregistrare şi semnare a actelor întocmite în urma misiunii de audit financiar se regăseşte la punctele 358 şi următoarele.

Astfel, pct.358. „Numărul necesar de exemplare ale raportului de audit financiar se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor, astfel încât un exemplar să rămână la sediul structurii de specialitate a CC. Numărul exemplarelor întocmite se consemnează la finalul raportului.  Un exemplar al raportului de audit financiar, împreună cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale procesului-verbal de constatare, înregistrate la registratura entităţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entităţii auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit financiar. În adresa de înaintare se va preciza faptul că procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entităţii auditate în termen de până la 5 zile calendaristice de la data înregistrării acestuia la entitate sau de la data confirmării de primire.” Pct. 359. „Numărul de exemplare în care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea acestuia, precum şi depunerea obiecţiunilor la constatările din raportul de audit financiar urmăresc procedura prevăzută la pct. 110 - 122.” Pct.  360. „Raportul de audit financiar se depune şi se înregistrează la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi care a efectuat auditul, sub acelaşi număr ca şi anexele sale, întocmite dacă este cazul. Actele încheiate ca urmare a misiunii de audit financiar se evidenţiază în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite de CC şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10, şi, după caz, în Registrul privind evidenţa sancţiunilor contravenţionale, amenzilor şi penalităţilor, prevăzut în anexa nr. 10.1, precum şi în aplicaţia informatică INFOPAC. În această aplicaţie informatică se completează atât numărul de înregistrare al actului de control la entitatea auditată, cât şi numărul de înregistrare de la structura de specialitate care a efectuat auditul financiar.” Pct. 363. „În situaţia în care pe parcursul acţiunii de audit financiar se constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi, după caz, situaţii de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aceste constatări, prezentate în mod sintetic într-o secţiune distinctă a raportului de audit financiar, vor fi valorificate prin emiterea unei decizii. Decizia va conţine măsurile dispuse pentru intrarea în legalitate şi, după caz, pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în activitatea entităţii, conform procedurii prevăzute la pct. 171 şi 172.” Pct. 364. „Procedura depunerii obiecţiunilor, de valorificare a constatărilor respective, de contestare a unor măsuri şi termene din decizie, precum şi de urmărire a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, este similară cu procedura prevăzută la cap. II pentru efectuarea controlului.  Conducătorul entităţii care are calitatea de ordonator principal/secundar/terţiar de credite la care s-a efectuat auditul financiar are dreptul să formuleze contestaţie faţă de măsurile dispuse şi termenele stabilite prin decizie. La întocmirea contestaţiei poate ţine seama şi de punctul de vedere al unităţilor care au beneficiat de fonduri publice prin bugetul acestuia şi la care s-au constatat abaterile consemnate în notele de constatare.” Pct.365. Revizuirea documentelor de lucru întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit financiar se realizează conform prevederilor pct. 78.” Pct. 366. Documentele de lucru şi celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit financiar vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi: a) dosare curente; b) dosare permanente.

Conform pct. 78,  „Revizuirea documentelor de lucru se realizează astfel: de către şeful de echipă, atunci când echipa de control este formată din 2 sau mai mulţi auditori publici externi; de către una dintre următoarele persoane: şeful de serviciu, directorul adjunct al camerei de conturi sau directorul din cadrul departamentului, în funcţie de modul de organizare şi funcţionare a structurii respective, atunci când la acţiunea de control participă un singur auditor public extern.  Revizuirea se confirmă prin semnarea într-un spaţiu marcat în antetul documentului de lucru, cu specificarea numelui şi prenumelui persoanei care revizuieşte documentul de lucru, a funcţiei acesteia şi a datei. Documentele de lucru revizuite, precum şi celelalte informaţii relevante pentru acţiunea de control vor fi organizate în:  a) dosare curente;  b) dosare permanente.  Conţinutul dosarului curent este prevăzut în anexa nr. 3. În dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.”

În conţinutul dispoziţiilor enunţate mai sus, se face trimitere şi la procedura similară prevăzută la cap. II.

Ori, pârâta a arătat că raportul de control întocmit la 29.06.2018 a fost înregistrat la Camera de Conturi și la entitate, acțiunea de înlocuire a paginilor și anexelor din cuprinsul său producându-se după această dată. Instanţa constată că acest fapt s-a realizat contrar dispozițiilor anterioare care prevăd în mod clar o procedură strică de întocmire și înregistrare a actului de control, acesta semnându-se de către toţi membrii echipei, cu scopul declarat de pct. 79 din Regulament, de  a asigura integritatea dosarului, protejând astfel datele, informaţiile şi constatările consemnate în cuprinsul raportului împotriva unor intervenţii destinate a schimba sau deturna sensul şi acurateţea acestora.

Prin urmare, dispoziţiile Regulamentului enunţat nu permit o intervenţie în cuprinsul  raportului de control, ulterior înregistrării, de natura celei efectuate de membrii echipei de audit, aceasta neputându-se realiza în nici un caz prin înlocuirea unor file, cu atât mai mult fără ca această operaţiune să se regăsească într-un document, neavând relevanță sub acest aspect susținerea în sensul că înlocuirea s-a realizat înainte de etapa valorificării constatărilor înscrise în raportul de control sau că s-a realizat în urma înțelegerii cu entitatea sau pentru a se îndrepta unele erori. Mai mult, în cauză nu este vorba despre o simplă eroare de scriere, ci de aspecte care reanalizate au condus la o altă concluzie, la o altă situație de fapt  și la un alt prejudiciu, nefiind relevantă nici dimensiunea acestuia, cu atât mai mult având în vedere natura prejudiciului, respectiv care reiese din chiar definirea lui în cuprinsul Regulamentului, respectiv - pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora. Prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii, precum şi a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere. Este de evidențiat că, deși entitatea inițial a fost de acord cu efectuarea modificărilor, ulterior a formulat o sesizare sub acest aspect, care a condus la refacerea acţiunii de control şi la alte concluzii decât cele consemnate în raportul de audit din 29.06.2018.

Totodată, se reține că, potrivit punctului 162 din Regulament, invocat de ambele părţi, raportul de control întocmit de auditorii publici externi, indiferent de modul cum a fost semnat (cu sau fără obiecţii) ori că s-a aflat în situaţia de a fi refuzat să fie semnat, este supus procesului de valorificare a constatărilor consemnate în acesta după împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor, respectiv 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului la registratura entităţii controlate sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă.

Prin urmare, fapta de a se înlocui pur și simplu unele pagini  și anexe din raportul de control, după înregistrarea sa şi cu atât mai mult, fără ca ceea ce s-a constatat inițial să rămână consemnat şi fără a se efectua menţiuni corespunzătoare cu privire la operaţiunea respectivă, încalcă în opinia instanței prevederile art. 37 şi art.38 din Statutul Auditorului Public Extern din cadrul CC, așa cum s-a reținut prin ordinul contestat, raportat la prevederile din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice CC, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (Hotărârea nr.155/2014). Buna credință a persoanei care a procedat în această modalitate sau dimensiunea prejudiciului asupra căruia s-a intervenit, nu poate constitui caz exonerator de răspundere.

Faţă de situaţia de fapt expusă, întrucât fapta imputată contestatoarei a fost probată și chiar recunoscută de aceasta, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii disciplinare din perspectiva art. 247 din Codul Muncii.

Este adevărat că nivelul culpei reprezintă un element esențial în stabilirea sancțiunii disciplinare. Rezultă din art. 248 alin. 1 Codul Muncii că sancțiunile disciplinare se află într-o anumită ordine a gravității, de la cea mai ușoară, constând în avertisment scris până la cea mai aspră, constând în desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Prin urmare, sancțiunile se aplică gradual, în funcție de fapta comisă și de gradul de vinovăție al salariatului precum și de eventualele sancțiuni dispuse anterior. În speță, contestatoarei, în mod corect i-a fost aplicată sancțiunea cea mai ușoară, reținându-se că fapta sa nu a produs consecinţe grave şi că  efectuarea modificărilor în raportul de control s-a realizat fără o rea intenție. Aceste aspecte însă, au relevanță numai asupra individualizării sancțiunii și nu conduc la înlăturarea totală a vinovăției și exonerarea de răspundere.

Pentru aceste considerente, se va respinge contestația.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de către contestatoarea MD, domiciliat in............., în contradictoriu cu intimata CCR, cu sediul în .........................

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 17.05.2019, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

Asistent  judiciar,

Asistent  judiciar,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare