Litigiu privind funcţionarii publici statutari

Sentinţă civilă 179/2021 din 09.03.2021


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:067.000179

Cod operator 2443

Dosar nr. ....................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 179/2021

Şedinţa publică de la 09 Martie 2021

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ............

Grefier .........

Pe rol se află judecarea acţiunii formulată de reclamanta ........ în contradictoriu cu pârâta ............, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul pricinii, stadiul procesual şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, aspectul că prin încheierea din .........., pronunţată de ............în dosarul nr..............., s-a admis excepţia de necompetenţă funcţională a acestei secţii şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea ..............

În conformitate cu dispoziţiile articolului 131 alineat 1 Cod de procedură civilă, tribunalul procedează la verificarea competenţei în soluţionarea cererii şi constată că este competent general, material şi teritorial să judece pricina, conform dispoziţiilor articolului  .... din Legea ..... raportat la art...... din OUG ......

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa constată cercetarea judecătorească încheiată şi rămâne în pronunţare pe cererea de chemare în judecată, avându-se în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de ............., sub nr............, reclamanta ........ a chemat în judecată pârâtul ............., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună: a) recalcularea indemnizaţiilor (drepturilor salariale) de concediu de odihnă pentru anii 2018, 2019, 2020 până în prezent, prin includerea sporurilor pentru muncă în condiții vătămătoare și sporului pentru condiții grele de muncă (care au fost incluse în salariul reclamantei), de care a beneficiat pentru timpul normal de lucru în anii 2018, 2019, 2020 - până în prezent; b) plata diferenţelor dintre indemnizaţia de concediu plătită și cea cuvenită ca urmare a recalculării conform pct.a);  c) obligarea pârâtului la calcularea în viitor a indemnizaţiei de concediu, în conformitate cu legea, prin luarea în calcul a tuturor sporurilor pentru condiții deosebite sau vătămătoare, începând cu data introducerii acţiunii; d) actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei și plata dobânzii legale de la data scadenței fiecăreia până la data efectuării plății; e) plata eventualelor cheltuieli de judecata efectuate cu acest litigiu.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este poliţist de penitenciare în cadrul .............., fiind încadrată la data de ..........., iar în perioada sus-menţionată, pârâtul nu i-a calculat în mod corect indemnizația de concediu, deoarece nu i-au fost luate în calcul sporurile pentru munca în condiţii vătămătoare și sporul pentru condiţii grele de muncă, sporuri de care a beneficiat potrivit legii, pe toată perioada desfășurării activităţii.

Conform OG nr......, art. .... alineat ........:" (l) Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază și celelalte drepturi băneşti, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii".

Prin acest articol, s-a stabilit că pe timpul concediului de odihnă, se primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute, inclusiv sporurile de care beneficia, potrivit legii. Acest articol nu face distincţie între sporurile cu caracter permanent și cele variabile, astfel încât nu poate fi interpretat decât în sensul că pe durata concediului de odihnă se primesc salariul de baza și celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficia.

Potrivit art. ........litera .........din Legea nr. ........., " Poliţistul de penitenciare are dreptul la: concedii de odihnă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului".

Hotărârea de Guvern care reglementează condițiile în baza cărora funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă — H.G. nr. ....., nu cuprinde dispoziţii care să stabilească, în concret, modul de calcul al indemnizației de concediu, însă art. ........ alineat ......... din O.G. ....... stabilește că " Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute, inclusiv sporurile de care beneficiază potrivit legii".

Coroborând prevederile legale anterior menționate este indubitabil că, în perioada concediului de odihnă, funcționarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este îndreptăţit să primească atât salariul de bază, cât și toate celelalte drepturi bănești de care beneficiază în perioada în care prestează efectiv activitate - inclusiv sporurile avute.

Mai mult, conform art. ....... din Codul Muncii: "(l ) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de baza, indemnizaţiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihna reprezintă media drepturilor salariale prevăzute la alin. (l) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu".

Reclamanta a susţinut că şi conform acestui text legal ar trebui să beneficieze de o indemnizaţie de concediu care să ia în calcul și sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat.

Este de remarcat faptul sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare și sporul pentru condilii grele de muncă nu pot fi catalogate drept „ temporare” — prin definiție, astfel de sporuri sunt acordate doar pentru anumite perioade, dar nu și pentru întregul interval când funcţionarul public se află în activitate, din moment ce fuseseră acordate întotdeauna reclamantului atunci când prestase activitate.

A precizat că trebuie luate în considerare și cele statuate de CJUE în cauza Ca-155/10(Williams și altii împotriva British Ainvays) ”Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru şi clauza 3 din acordul anexat ta Directiva 2000/79/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind punerea în aplicare a Acordului european privind organizarea timpului de lucru al personalului mobil din aviaţia civilă încheiat de Asociaţia Companiilor Europene de Navigaţie Aeriană (AEA), Federaţia Europeana a Lucrătorilor din Transporturi (ETF), Asociaţia Europeană a Personalului Tehnic Navigam (ECA), Asociaţia Europeană a Companiilor Aviatice din Regiunile Europei (ERA) și Asociaţia Internaţională a Liniilor Aeriene Rezervate în sistem Charter (AICA), trebuie interpretate în sensul că, pe durata concediului anual, un pilot de linie are dreptul nu numai la menţinerea salariului de bază, ci și, pe de o parte, la toate elementele legate în mod intrinsec de executarea sarcinilor care îi revin potrivit contractului său de muncă și care sunt compensate printr-o sumă de bani ce intră în calcului remunerației sale globale și, pe de alta parte, la toate elementele aferente statutului personal și profesional al unui pilot de linie”.

Ca atare și în accepțiunea CJUE, în perioada concediului de odihnă, un Funcționar public cu Statut Special ar trebui să beneficieze nu numai de menţinerea salariului de bază ci și de toate sporurile legate în mod intrinsec de executarea sarcinilor care îi revin potrivit raportului de serviciu — acordate în perioada când prestează activitate -, precum și de toate elementele aferente statutului personal și profesional.

În consecinţă, a apreciat că nu s-ar justifica acordarea, în perioada concediului de odihnă, doar a acelor elemente ale remuneraţiei globale a unui funcţionar public care au drept scop acoperirea unor costuri ocazionale sau au fost acordate în mod excepţional în anumite circumstanţe care nu apar în mod obișnuit pe perioada derulării raportului de serviciu -, ceea ce nu este cazul în speță, considerând reclamanta că se impune atât actualizarea, cât și acordarea dobânzilor legale pentru a justifica repararea prejudiciului.

Actualizarea debitului presupune acoperirea unui prejudiciu cauzat de fluctuaţia monetară, iar în ceea ce privește dobânda, natura acesteia este diferită de latura juridică a actualizării fiind o sancționare a debitorului pentru executarea cu întârziere a obligaţiei ce-i incumbă.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. ....., H.G. nr......, HG nr........, Legea ...... privind Codul muncii, Legea nr.........., Legea nr. ........., Hotărârile CJUE, art. .... și art. ...... alineat ..... din Constituţia României.

Conform dispoziţiilor ..... Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Legal citată, în condiţiile art. 205 Cod procedură civilă şi următoarele din Codul de procedură civilă, pârâtul ..... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, nefondată şi nelegală.

Pe cale de excepţie a invocat, raportat la calitatea reclamantei de poliţist de penitenciare, excepţia necompetenţei funcţionale a  ......... în favoarea .............

Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea cererii așa cum a fost formulată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. ....... din Legea ......, funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la: e) concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr........ din ...... privind condițiile în baza cărora funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare: Art. 1(1) Funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, denumiți în continuare funcționari publici din sistemul administrației penitenciare, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabilește în raport cu vechimea lor în serviciu. după cum urmează: a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani; b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani. 2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care funcționării publici din sistemul administrației penitenciare o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul și potrivit legislației pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale. 3) Durata concediului de odihnă al funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, care nu au lucrat tot timpul anului, se stabilește proporțional cu perioada lucrată și în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit alineat (2).

Modalitatea de plată a perioadei în care funcționarii publici cu statut special se află în concediu de odihnă, este reglementată de prevederile OG ...... privind salarizarea funcționarilor publici cu statut special: Art. 38 (1) Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile da bază și celelalte drepturi bănești avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii.

Potrivit definiţiei date de Normele de aplicare ale O.G. ..., respectiv O.M.J. .......- Pct...... „ prin drepturi bănești avuta se înţeleg indemnizaţiile și sporurile care nu se plătesc în raport cu timpul efectiv lucrat pe baza unor pontaje, cu excepţia situației în care persoanele respective se află în delegare și sunt detașate și desfășoară activități în locuri pentru care se aftă astfel de sporuri și indemnizatii. "

Prin Anexa nr....... la O.M.J, ......, respectiv, pct. ..... alineat (....) se stipulează că sporul pentru munca în condilii deosebit de periculoase, condiții periculoase sau condiţii vătămătoare, se acordă proporțional cu timpul lucrat în astfel de condiții, la locurile de muncă, fără a depăși 170 ore în medie, lunar, în program normal de lucru.

Ținând cont de prevederile legale mai sus invocate și de faptul că în perioada concediului de odihnă salariatul nu se mai află la locul de muncă expertizat din punct de vedere al condiţiilor deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a putea beneficia de aceste sporuri, așa cum se solicită prin plângerea prealabilă adresată instituţiei.

Or, reclamanta ....... solicită acordarea indemnizației de concediu calculată în altă formă, conform Codului muncii, ceea ce ar fi contrar reglementărilor cu caracter special ale legislației specifice sistemului penitenciar.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art.... alineat .... și ... din Codul muncii - Legea nr. ...., a arătat că înlăturarea de la aplicare a legii generale ori de câte ori există o dispoziţie specială într-o materie dată, nu trebuie să fie expresă, fiind de la sine înțeleasă, întrucât este consecinţa directă a principiului specialia generalibus derogant.

Astfel, în condițiile în care avem norme cu caracter special care reglementează modalitatea de plată a drepturilor salariale pe perioada concediilor de odihnă, nu sunt incidente prevederile legii generale.

În spetă, reclamanta ...... are calitatea de funcţionar public cu statut special, iar salarizarea acesteia nu este reglementată de dispozițiile Codului muncii.

În schimb, reclamanta ..... beneficiază potrivit legi, pe perioada concediului de odihnă de sporurile cu un caracter permanent, care nu sunt acordate pe bază de pontaje, respectiv sporul de pericol, deosebit -30%, sporul de fidelitate, sporul de confidențialitate, sporul de studii superioare-25%, sporul de doctorat-15% dacă e cazul.

Caracterul permanent al acestor sporuri decurge din faptul că acestea se acordă indiferent de condiţiile de muncă lucrate. Sporul pentru condiţii de muncă deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase, nu poate fi încadrat în categoria sporurilor permanente, de vreme ce din cuprinsul HG nr......... rezultă cu claritate că aceste sporuri au fost prevăzute ca fiind unele cu caracter temporar, aferent timpului efectiv lucrat și prezenței la locul de muncă expertizat

În acest sens, prevederile art... din actul normativ susmenționat, care stabilește că pentru funcţionarii publici din sistemul administrației penitenciare, care nu lucrează un an întreg în condițiile prevăzute la art. ....... alineat .......) ori lucrează în condiţii ce dau dreptul la un număr de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiții în cursul anului calendaristic respectiv, sunt relevante prin prisma faptului că atât sporul pentru condiții de muncă deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase. cât și concediul suplimentar au fost prevăzute de către legiuitor ca drepturi cu efect compensator pentru condițiile in care funcționarul public cu statut special își desfășoară activitatea.

Prin urmare, având în vedere că legiuitorul a prevăzut în mod expres în cazul unuia dintre aceste drepturi că acesta va fi acordat corespunzător cu perioada în care funcționarul și-a desfășurat efectiv activitatea în aceste condiții, aceeași interpretare se impune și în ceea ce privește sporurile solicitate, respectiv că acele sporuri ce nu au un caracter permanent se acordă doar pe perioada în care funcționarii publici cu statut special își desfășoară activitatea în aceste condiții.

De aceea, sporurile care nu sunt acordate pe perioada concediului de odihnă sunt cele cu un caracter temporar, care se acordă pe bază de pontaje conform prezenței la serviciu, care au la bază buletine de determinare sau, după caz, expertize emise de către autorităţile abilitate în acest sens, sau prevederi legislative speciale, a căror acordare este condiționată de prezența efectivă a factorilor de risc și a muncii efective în acele condiții, ca de exemplu sporurile prevăzute de Anexa ....... din OMJ nr. ....., sporul de izolare, sporul de pază și supraveghere etc. De asemenea, a arătat că în speţă similară, Tribunalul ....... s-a pronunțat prin respingerea acțiunii reclamantului polițist de penitenciare .............

Prin legile anuale de salarizare ulterioare anului 2010 până în prezent, s-a prorogat aplicabilitatea prevederilor art. ..... din Legea nr. ........., astfel că sporurile acordate în sistemul administrației penitenciare care fac parte din salariul lunar brut, sunt acordate în baza reglementărilor anterioare, respectiv OG nr. ........, OMJ nr. ......, pentru perioada de referință anterioară intrării în vigoare a Legii nr............ 

Având în vedere situația prezentată mai sus, pârâtul a considerat că a calculat și achitat reclamantei ......... drepturile salariale pe perioada concediilor de odihnă, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente.

În concluzie, având în vedere considerentele enunțate, sporurile solicitate de reclamanta ...... i-au fost prevăzute de Anexa ....... la OMJ nr. ....... ca sporuri care se acordă pentru timpul efectiv lucrat în condiții de muncă deosebite (respectiv condiții vătămătoare, grele sau periculoase), nicidecum pentru perioadele de timp în care functionarii publici cu statut special se află în concediu de odihnă, motiv pentru care, ţinând cont de prevederile legale mai sus invocate și de faptul că în perioada concediului de odihnă salariatul nu se mai află la locul de muncă expertizat din punct de vedere al condiţiilor deosebite vătămătoare, grele sau periculoase, a apreciat pârâtul că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a putea beneficia de aceste sporuri.

A invocat în susţinerea întâmpinării depuse și practica Curţii de Apel ...... Secţia ......, practica Curţii de Apel ...... în speţe similare.

Asupra petitelor accesorii din cererea de chemare în judecată, respectiv coeficientul de ierarhizare corespunzător funcţiei îndeplinite, indemnizaţia de conducere specifică, sporurile cuvenite și alte drepturi băneşti în raport cu funcţia îndeplinită pentru perioadele reclamate, actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie pentru aceste sume, a apreciat pârâtul că acestea sunt inadmisibile, deoarece nu există nici un temei legal în baza căruia sunt formulate aceste pretenţii pentru a putea formula apărările care se impun.

Astfel, în legătură cu solicitarea de obligare la actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie, respectiv obligarea pârâtului la plata inflaţiei, a precizat că acestea reprezintă o sancţiune pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, însă în cazul de față nu putem vorbi de o nerespectare a unei obligaţii de către angajator deoarece s-a făcut doar aplicarea unor dispoziţii legale în vigoare.

În acelaşi cadru procesual, reclamanta ......... a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către pârât.

I. Referitor la dovada calității de funcționar public cu statut special a acesteia, a considerat că aceasta nu este necesară dat fiind faptul că pârâtul ar trebui să cunoască persoanele angajate din cadrul unității, fapt ce reiese și din întâmpinarea depusă în care se recunoaște că aceasta în calitate de reclamantă a beneficiat de sporurile cu caracter permanent pe perioada în care s-a aflat în concediu de odihnă.

Contrar celor afirmate de pârât, prevederile art.... alineat ....... din OG nr ........, statuează expres că funcţionarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficiază potrivit legii.

Prin Decizia ICCJ nr. ......., aceasta a dezlegat problema de drept, stabilind că termenul salariu de bază se aplică și polițiştilor, care foloseau sintagma salariul funcției de bază.

Ori, raportat la norma sus menţionată, precum şi la dispoziţiile la care a făcut referire, respectiv jurisprudența CJUE, este evident că, pe perioada concediului funcționarul public cu statut special beneficiază și de sporurile avute cu caracter permanent, sporuri pe care pârâta nu le-a luat în considerare.

A reiterat sintetic că, interpretarea dată de CJUE litigioasă, este așadar în sensul că, scopul indemnizaţiei de concediu  este acela de a pune salariatul într-o situaţie comparabilă  cu perioadele de muncă, pentru excluderea oricărui risc ca lucrătorul să nu îşi efectueze concediul, dată fiind perspectiva încasării unei sume diminuate prin neacordarea unor drepturi băneşti de care ar fi beneficiat  dacă s-ar fi aflat în activitate.

A învederat că jurisprudenţa CJUE potrivit Constituţiei României, se aplică prioritar în dreptul intern, cu excepția cazului în care prevederile interne ar fi mai favorabile, menţionând că și aceste prevederi sunt similare prin faptul că recunosc dreptul solicitat pe calea contenciosului administrativ.

Contrar celor susţinute eronat de pârât, chiar Ministerul ......... prin adresa nr. ....... din ......, în calitate de ordonator principal de credite, a precizat în mod expres că la calculul indemnizaţiei de concediu intră și cuantumul brut al sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.

Pe cale de consecinţă, fără a reitera cele învederate pe larg în cererea introductivă, reclamanta a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtului și, drept urmare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

De altfel, invocarea faptului că Tribunalul ........ s-a pronunțat într-o speță similară, se poate observa că pentru reclamantul respectiv nu s-a dat o hotărâre definitivă, aceasta fiind atacată cu recurs în data de ..........

De asemenea, reclamanta a menţionat că Tribunalul ...... s-a pronunțat favorabil în astfel de acţiuni, pentru alți reclamanți, angajați ai ......., așa cum reiese din hotărârile definitive privind dosarele ....., ......, de altfel, fiind o multitudine de procese pe rolul Tribunalului ........, precum și câștigate în favoarea reclamanților, angajați ai unităților penitenciare sau ai Administrației ......

În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Prin încheierea din ........., pronunţată de Tribunalul ..........– Secţia ..... în dosarul nr........, s-a admis excepţia de necompetenţă funcţională a acestei secţii şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Secţia ..... din cadrul Tribunalului .......

Pentru a pronunţa această încheiere instanţa, potrivit art. 248 Cod procedură civilă, s-a pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată de față, reclamanta ....... a solicitat în contradictoriu cu pârâta Penitenciarul ......, să se dispună: a) recalcularea indemnizaţiilor (drepturilor salariale) de concediu de odihnă pentru anii 2018, 2019, 2020 până în prezent, prin includerea sporurilor pentru muncă în condiții vătămătoare și sporului pentru condiții grele de muncă (care au fost incluse în salariul reclamantei), de care a beneficiat pentru timpul normal de lucru în anii 2018, 2019, 2020 - până în prezent; b) plata diferenţelor dintre indemnizaţia de concediu plătită și cea cuvenită ca urmare a recalculării conform pct.a);  c) obligarea pârâtului la calcularea în viitor a indemnizaţiei de concediu, în conformitate cu legea, prin luarea în calcul a tuturor sporurilor pentru condiții deosebite sau vătămătoare, începând cu data introducerii acţiunii; d) actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei și plata dobânzii legale de la data scadenței fiecăreia până la data efectuării plății; e) plata eventualelor cheltuieli de judecata efectuate cu acest litigiu.

Legea nr. ......., reglementează statutul polițiștilor de penitenciare:  ”Art. 1 -Prezenta lege reglementează statutul funcţionarilor publici cu statut special din cadrul poliţiei penitenciare, denumiţi în continuare poliţişti de penitenciare. Art. 2 - (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului şi constituie sistemul administraţiei penitenciare, denumit în continuare poliţia penitenciară. (2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. (3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.  Art. 3 - (1) Statutul special al poliţistului de penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite. (2) În exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, poliţistul de penitenciare este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite prin lege. În executarea misiunilor de pază, escortare, supraveghere şi intervenţie, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, poliţistul de penitenciare poate folosi, în condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.  (3) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal”. Conform art. 195 alin.1 din același act normativ, prevederile prezentei legi, precum şi alte dispoziţii din legi speciale referitoare la poliţiştii de penitenciare se aplică şi poliţiştilor de penitenciare din Ministerul Justiţiei. În acest caz, competenţele de gestiune a resurselor umane se exercită de ministrul justiţiei.

Potrivit art. .... alineat (...) din Codul administrativ (O.U.G. nr. .....), funcționarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică. Art. ...... lit. ....) din Codul administrativ prevede că funcția publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice.

Așadar, polițiștii de penitenciare, au statutul de funcţionar public, fiind numiți într-o funcție publică, astfel cum este definită de art. ....... lit. .....) din Codul administrativ, astfel că își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici.

În baza art. ...... din Codul administrativ: ,,Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenţa secției de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe”.

Litigiul de față privește drepturi bănești solicitate în baza raportului de serviciu pe care reclamanta l-a avut cu unitatea pârâtă, astfel că, în lipsa unor dispoziţii legale care să prevadă în mod expres competența unei alte instanţe, intră în competența de soluționare a instanței de contencios administrativ și fiscal.

Dispozițiile art. ........ litera ........) din Codul administrativ, potrivit cărora ,,prevederile prezentului titlu nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar: personalul militar (...)”, nu exclud aplicarea în speță a dispozițiilor art. .... din Codul administrativ.  Art. .... litera ...) din  Codul administrativ face parte din partea a VI-a a Codului administrativ, ce reglementează ”Statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația publică şi evidența personalului plătit din fonduri publice”.  Prevederile art. .... litera ...) din Codul administrativ au în vedere faptul că dispozițiile privind statutul funcționarilor publici din Codul administrativ nu se aplică personalului militar al cărui statut este reglementat de Legea nr. .... privind statutul cadrelor militare. În sensul reglementarii unor statute speciale pentru funcționarii publici sunt și prevederile art. ..... din O.U.G. nr. ......, fără ca prin aceasta să se modifice competența conferită de art. ....... din Codul administrativ.

În raport de motivele mai sus expuse, de caracterul imperativ al dispozițiilor legale menționate, în ceea ce privește competența de soluționare a unor astfel de cauze, văzând și prevederile art. ..... alineat (........) Cod procedură civilă, tribunalul a admis excepţia de necompetenţă funcţională a Secţiei ........ și a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, în favoarea Secţiei ....... din cadrul Tribunalului ........, opinia asistenţilor judiciari fiind conformă cu prezenta hotărâre.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului ....... Secţia .......... sub numărul ..........., la data de .........

Analizând acţiunea formulată de reclamantă raportat la obiectul cererii, temeiul legal operant, cererile şi apărările formulate de către pârât, înscrisurile depuse în susţinerea cererilor, tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea indemnizaţiei (drepturilor salariate) de concediu de odihna pentru anii 2018, 2019, 2020 – până în prezent, prin includerea sporurilor pentru munca în condiţii vătămătoare şi sporului pentru condiţii grele de muncă (care au fost incluse în salariu), de care a beneficiat pentru timpul normal de lucru în anii 2018, 2019, 2020 – până în prezent; plata diferenţelor dintre indemnizaţia de concediu plătită şi cea cuvenită ca urmare a recalculării; obligarea pârâtului la calcularea în viitor a indemnizaţiei de concediu, în conformitate cu legea, prin luarea în calcul a tuturor sporurilor pentru condiţii deosebite sau vătămătoare, începând cu data introducerii acţiunii; actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei şi plata dobânzii legale de la data scadentei fiecăreia până la data efectuării plăţii, cu  cheltuieli de judecată.

Potrivit art. ...... litera .....) din Legea nr. .... "Funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la: ... concedii de odihnă ..., în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Hotărârea de Guvern care reglementează condiţiile în baza cărora funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, respectiv H.G. nr. ......, nu cuprinde dispoziţii care să stabilească, în concret, modul de calcul al indemnizaţiei de concediu însă art. ....... alineat ....... din O.G. .... stabileşte că "Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe timpul cât se află în delegare, detaşare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum şi învoiri plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii".

Coroborând prevederile legale anterior menţionate este indubitabil că, în perioada concediului de odihnă, funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este îndreptăţit să primească atât salariul de bază, cât şi toate celelalte drepturi băneşti de care beneficiază în perioada în care prestează efectiv activitate - inclusiv sporurile avute.

Pârâtul ......... nefăcând practic nicio apărare în cuprinsul întâmpinării, limitându-se la a reproduce aceleaşi texte de lege şi făcând referire la aceeaşi cauză CJUE invocate şi de reclamant în susţinerea acţiunii, se prevalează de faptul că, potrivit definiţiei date O.M.J. ...... ,,prin drepturi băneşti avute se înţeleg indemnizaţiile şi sporurile care nu se plătesc în raport de timpul efectiv lucrat pe baza unor pontaje întocmite în acest sens”, face referire şi la prevederile punctului ....... alineat ..... din Anexa nr..... la Ordin respectiv care stipulează că sporul pentru munca în condiţii deosebit de periculoase, periculoase sau vătămătoare se acordă proporţional cu timpul lucrat în astfel de condiţii şi concluzionează că, în aceste circumstanţe, trebuie considerat că, în perioada concediului de odihnă, salariatul nu se mai află la locul de muncă expertizat din punct de vedere al condiţiilor deosebite (vătămătoare, grele sau periculoase), astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a putea beneficia de aceste sporuri.

Contrar acestor susţineri, instanţa apreciază că dispoziţiile dintr-un Ordin al Ministrului Justiţiei nu pot contraveni prevederilor unui act juridic având o forţă superioară (ordonanţă de guvern) - care stabileşte în mod clar faptul că, în perioada concediului de odihnă, funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să i se achite toate categoriile de sporuri legale de care beneficiază în perioada în care prestează efectiv activitate şi nu pot îngrădi drepturile salariale conferite prin respectivul act.

Prin urmare, Ordinul ....... nu poate constitui temei pentru a justifica neincluderea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi a sporului pentru condiţii grele de muncă în indemnizaţiile de concediu cuvenite reclamanţilor dacă aceştia l-au primit pe parcursul anului.

Mai mult, chiar dacă s-ar accepta distincţia făcută de pârâtul ..... între sporurile cu "caracter permanent",care pot fi acordate şi în perioada concediului de odihnă, şi cele cu "caracter temporar" (acordate pe bază de pontaj, conform prezenţei la serviciu), instanţa apreciază că prin această distincţie/clasificare nu se poate eluda dispoziţia imperativă din art. .... alineat .... din OG nr. ......, care instituie obligaţia includerii în indemnizaţia de concediu a sprorurilor de care beneficiază funcţionarul public cu statut special, potrivit legii.

De altfel şi în accepţiunea CJUE (a se vedea cauza C-155/10, Wiliams şi altii împotriva British Airways) în perioada concediului de odihnă, un funcţionar public cu statut special ar trebui să beneficieze nu numai de menținerea salariului de bază ci şi de toate sporurile legate în mod intrinsec de executarea sarcinilor care îi revin potrivit raportului de serviciu, acordate în perioada când prestează activitate, precum şi de toate elementele aferente statutului personal și profesional.

În consecinţă, nu s-ar justifica acordarea, în perioada concediului de odihnă, doar a acelor elemente ale remunerației globale a unui funcţionar public care au drept scop acoperirea unor costuri ocazionale sau care au fost acordate în mod excepţional, în anumite circumstanţe care nu apar în mod obişnuit pe perioada derulării raportului de serviciu, ceea ce nu este cazul în speţă.

 Pentru aceste considerente, instanţa apreciază ca întemeiată acţiunea, urmând ca în baza art. ... litera ....) din Legea nr. ..... raportat la art. .... alineat .... din OG nr....., să o admită şi să oblige pârâtul să recalculeze indemnizaţiile de concediu de odihnă ale reclamantei prin includerea în acestea a sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi a sporului pentru condiţii grele de muncă, pentru anii 2018-2020, precum şi pentru viitor.

Va fi obligat pârâtul să plătească reclamanţilor diferenţa dintre indemnizaţia cuvenită ca urmare a recalculării conform primului capăt de cerere şi indemnizaţia plătită, sumele datorate urmând a fi actualizate în raport de rata inflaţiei până la momentul plăţii efective, precum şi dobânda legală calculată de la data scadenţei fiecărui drept şi până la achitarea integrală.

Cu privire la dobânda legală solicitată, instanţa reţine că, potrivit art..... din Legea nr. ..... „Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.”

Analizând solicitarea reclamanţilor de acordare a dobânzii legale, prin prisma prevederilor Legii nr. .... raportat la Codul muncii se reţine că art. .... Codul muncii republicat reglementează prioritatea plăţii salariului, prevăzând că acesta se plăteşte înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorului.

De asemenea, art. ..... alineat .... Codul muncii republicat prevede că „Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului”.

De asemenea, potrivit art. ..., alineat ... Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic."

În raport de prevederile Legii nr..... şi Codului muncii în materia plăţii drepturilor salariale se apreciază că reclamantul este îndreptăţit la daune interese pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a neexecutării integrale a obligaţiei ce incumbă pârâtei.

Cu referire la actualizarea sumei cu rata inflaţiei, instanţa reţine că principiul ce stă la baza instituţiei actualizării creanţei este cel al reparării integrale a prejudiciului cauzat de debitor, prin neplata la scadenţă a obligaţiei. Totodată, instanţa reţine că actualizarea acoperă deprecierea monedei naţionale între data naşterii creanţei şi cea a plăţii, menţinându-se astfel aceeaşi putere de cumpărare a monedei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta ....., cu domiciliul procesual ales în ......., CNP  ......, în contradictoriu cu pârâtul ......., cu sediul în ......

Obligă pârâtul să recalculeze indemnizaţia de concediu de odihnă cuvenită reclamantei, prin includerea în acestea a sporului pentru condiţii periculoase sau  vătămătoare şi a sporului pentru condiţii grele de muncă, pentru anii 2018-2020, precum şi pentru viitor.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei diferenţa dintre indemnizaţia cuvenită ca urmare a recalculării conform primului capăt de cerere şi indemnizaţia plătită, sumele datorate urmând a fi actualizate în raport de rata inflaţiei până la momentul plăţii efective, precum şi dobânda legală calculată de la data scadenţei fiecărui drept şi până la achitarea integrală.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cale de atac ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată, azi 09.03.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de grefa instanţei.

Preşedinte,

.................

Grefier,

................

Red..../Tehn.......

4 ex./17.03.2021