Litigiu privind funcţionarii publici statutari

Obiect: litigiu privind funcţionarii publici statutari

Dosar nr. x/x/x

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINŢA Nr. 121/2020

Şedinţa publică de la 10 Martie 2020

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE ............

Grefier ...............

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul Xy, în contradictoriu cu Yz, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul personal și pârâtul prin reprezentant convenţional, consilier juridic T, conform delegaţiei de reprezentare nr. ........... depuse în şedinţa publică.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligaţia stabilită de către instanţă.

Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile art. 219 alin. 1 Cod procedură civilă, procedează la identificarea reclamantului.

Tribunalul acordă cuvântul asupra competenţei.

Reclamantul arată că Tribunalul Gorj- Secţia Contencios Administrativ și Fiscal are competenţa soluţionării prezentei cauze.

Reprezentantul convenţional al pârâtului, consilier juridic T, precizează că, în raport de domiciliul reclamantului și obiectul cauzei, Tribunalul Gorj este competent să soluţioneze prezenta cauză.

Tribunalul, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părţile sunt legal citate, în faţa primei instanţe, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă procedează din oficiu la verificarea şi stabilirea competenţei în soluţionarea pricinii şi constată că este competentă general, material şi teritorial să judece pricina în temeiul art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004 și în raport de domiciliul reclamantului.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, tribunalul acordă cuvântul părţilor asupra probelor.

Reclamantul solicită proba cu înscrisuri și arată că nu mai insistă în solicitarea făcută prin cererea de chemare în judecată, în sensul că este necesară cunoaşterea dispozițiilor Ordinului Ministrului nr. .................. , întrucât pârâtul prin întâmpinare a precizat în mod expres care sunt funcţiile corespunzătoare gradelor profesionale care sunt prevăzute în ordinul secret amintit anterior.

Reprezentantul convenţional al pârâtului, consilier juridic T, solicită proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și, totodată, arată că nu se opune probei cu înscrisuri solicitate de către reclamant și nici renunţării acestuia la solicitarea amintită.

Tribunalul aduce la cunoştinţa reprezentantului convenţional al pârâtului faptul că nu au fost anexate întâmpinării depuse la dosarul cauzei înscrisuri.

Reprezentantul convenţional al pârâtului, consilier juridic T, solicită emiterea unei adrese către pârât pentru a depune înscrisuri.

Reclamantul precizează că a anexat toate înscrisurile, întrucât a făcut solicitare către pârât pentru a-i comunica înscrisurile ce au stat la baza emiterii dispoziţiei.

La interpelarea tribunalului, reprezentantul convenţional al pârâtului, consilier juridic T, arată că nu are cunoştinţă dacă mai sunt și alte înscrisuri în afara celor depuse de către reclamant.

Apreciind utilă soluţionării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de reclamant și, constatând că este admisibilă potrivit legii şi duce la soluţionarea procesului, în temeiul dispoziţiilor art. 255 şi 258 Cod procedură civilă, o încuviinţează pentru reclamant.

Tribunalul ia act că reclamantul nu mai insistă în solicitarea privind depunerea Ordinului Ministrului nr. .................. .

Tribunalul ia act că pârâtul solicită proba cu înscrisuri anexate întâmpinării, nefiind de fapt anexate înscrisuri întâmpinării.

Totodată, în raport de susţinerea reclamantului cu privire la faptul că a depus toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii dispoziţiei și de faptul că pârâtul a fost citat cu menţiunea de a depune la dosarul cauzei întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii dispoziţiei contestate, nefiind depuse înscrisuri suplimentare, respinge cererea reprezentantului convenţional al pârâtului privind emiterea unei adrese către pârât.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de probe de administrat, tribunalul, în baza art. 244 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea procesuală şi, în baza art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reclamantul solicită anularea în parte a dispoziţiei şefului ..................  și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziţii în sensul numirii în funcţia de ofiţer 1, prevăzută în statutul de organizare la poziţia 37/b, începând cu data de ..................  cu acordarea tuturor drepturilor corespunzătoare exercitării funcţiei, în conformitate cu dispoziţiile legale. De asemenea, solicită plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.

Reprezentantul convenţional al pârâtului, consilier juridic T, solicită respingerea acţiunii, întrucât postul și funcţia sunt definite distinct, fiecărui post îi corespunde o plajă de funcţii, plajă ce se exprimă prin raportare la funcţia cea mai mare. Totodată, precizează că poliţistul va avea posibilitatea trecerii într-o funcţie superioară până la nivelul maxim de ofiţer specialist principal, în măsura în care va dobândi un grad profesional superior în condiţiile art. 22 alin. 4 din Legea nr. 360/2002.

Având în vedere că s-au lămurit toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 alin. 1 Cod de procedură civilă, tribunalul declară închise dezbaterile şi reţine cauza pentru deliberare şi pronunţare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă,

Prin acţiunea înregistrată  pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ și Fiscal sub numărul x/x/x la data de .................. , reclamantul Xy, în contradictoriu cu pârâtul  Yz, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- Anularea în parte a dispoziţiei şefului ..................  nr. .................. , comunicată  la data de .................. , în ceea ce priveşte încadrarea în funcţie a reclamantului;

- Emiterea unei noi dispoziţii în sensul numirii în funcţia de ofiţer 1( consilier juridic), prevăzută în statul de organizare la poziţia 37/b, începând cu data de .................. , cu acordarea tuturor drepturilor corespunzătoare exercitării funcţiei, în conformitate cu dispoziţiile legale;

- Plata pagubei reprezentând diferenţa de venit dintre salariul corespunzător funcţiei de ofiţer 1 şi salariul primit efectiv de la momentul emiterii dispoziţiei şi până la soluţionarea definitivă a cauzei.

- Plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză; având în vedere următoarele:

Reclamantul, subinspector de poliţie .................. , este absolvent al .................. , promoţia .................. .

Prin Dispoziţia Şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean ..................  nr. .................. , cu aplicare din data de .................. , i s-a acordat gradul profesional de subinspector de poliţie, iar prin Dispoziţia Şefului ..................  nr. .................. , a fost numit în funcţia de ofiţer debutant, în cadrul Compartimentului Juridic, poziţia 37/b din statul de organizare a inspectoratului, unde este nominalizată funcţia de ofiţer I.

 În conformitate cu prevederile art. 21 alin. 1 teza a II-a, cu referire la prevederile art. 9 alin. 1 şi ale art. 13 alin. 2, toate din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, a fost încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni, iar în data de .................. , a fost evaluat pentru definitivarea în profesie, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. 12 şi alin. 14 din Legea 360/2002 şi cu dispoziţiile art. (17)-(26) din anexa 5 la OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, rezultând în urma activităţii de evaluare că sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi definitivat în profesie.

Reclamantul a precizat că, ulterior, prin dispoziţia şefului ..................  nr. .................. , a fost definitivat în profesia de poliţist şi a fost numit în funcţia de ofiţer 4.

În data de .................. a formulat, în temeiul art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, plângere prealabilă împotriva actului administrativ emis de .................. , prin care a solicitat modificarea în parte a dispoziţiei şefului ..................  nr. .................. , în sensul numirii în funcţia de Ofiţer 1, prevăzută în statul de organizare la poziţia 37/b, cu acordarea tuturor drepturilor corespunzătoare exercitării funcţiei, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Prin adresa nr. .................. , ..................  i-a comunicat faptul că Dispoziţia şefului ..................  nr. ..................  este legală şi temeinică şi nu există motive şi argumente legale care să determine modificarea acesteia, în acest sens exprimându-şi opinia .................. . pe care şi-a însuşit-o şi .................. . .

În ceea ce priveşte adresa Direcţiei Management Resurse Umane din cadrul I.G.P.R., care a stat la baza formulării răspunsului de către .................. , a solicitat instanţei de judecată să constate că susţinerile D.M.R.U. sunt neîntemeiate juridic, iar interpretarea dispoziţiilor legale, realizată de aceasta, este cel puţin eronată.

În opinia D.M.R.U., din interpretarea dispoziţiilor art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se deduce faptul că legiuitorul a dat posibilitatea încadrării poliţiştilor în alte funcţii decât cele prevăzute cu grade profesionale egale faţă de cele pe care le au şi nu o obligaţie în sarcina instituţiei.

De asemenea, a arătat că, se susţine faptul că reclamantul nu face diferenţa între "post" şi "funcţie", termeni definiţi separat de art. 4 din OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale M.A.I., şi că poliţiştii pot fi numiţi în diferite funcţii în cadrul aceluiaşi post.

Totodată, s-a precizat faptul că nu au fost iniţiate demersurile necesare pentru încadrarea poliţiştilor în funcţii de execuţie superioare, ordonatorul de credite având obligaţia de a se încadra în sumele cu această destinaţie în bugetul propriu.

În acest context, a solicitat instanţei să constate, contrar susţinerilor D.M.R.U., faptul că din interpretarea dispoziţiilor art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, reiese faptul că legiuitorul a urmărit să impună o limită în ceea ce priveşte funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, pe care un poliţist o poate ocupa, în raport cu gradul profesional pe care îl deţine, în sensul că poliţistul poate ocupa minim funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, şi care este corespunzătoare gradului profesional pe care îl deţine, şi maxim funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, şi care este corespunzătoare gradului profesional superior cu cel mult trei trepte faţă : de gradul profesional deţinut de acesta.

În acest sens, consideră că se dă posibilitatea încadrării poliţiştilor în alte funcţii decât cele corespunzătoare gradelor profesionale pe care le au (maxim funcţia corespunzătoare gradului profesional superior cu cel mult trei trepte faţă de gradul profesional deţinut de acesta), şi care sunt prevăzute în statele de organizare, în caz contrar, poliţiştii cu gradul de subinspector de poliţie, putând ocupa doar posturile din cadrul structurilor M.A.I. care au atribuite funcţia de ofiţer 4.

D.M.R.U. consideră în mod eronat faptul că poliţiştii pot fi numiţi în diferite funcţii în cadrul aceluiaşi post., întrucât nu a indicat şi nici nu există vreo dispoziţie legală care să prevadă posibilitatea ca poliţiştii să poată fi numiţi în diferite funcţii în cadrul aceluiaşi post, iar din punct de vedere legal, nu se poate face încadrarea pe altă funcţie decât cea prevăzută în fişa postului.

De asemenea, consideră că nu este un motiv temeinic, nici susţinerea D.M.R.U., în raport cu art. 3 alin. 4 din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a faptului că nu au fost iniţiate demersurile necesare pentru încadrarea poliţiştilor în funcţii de execuţie superioare, ordonatorul de credite având obligaţia de a se încadra în sumele cu această destinaţie în bugetul propriu, întrucât în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, poliţistul este numit în funcţia prevăzută in statul de organizare atribuită postului ale cărui atribuţii le exercită, şi nu într-o altă funcţie inventată şi care este neconformă în raport cu postul pe care îl ocupă în cadrul structurii, precum şi cu atribuţiile pe care le exercită, nefiind incidenţă, în această situaţie, o promovare într-o funcţie superioară.

Totodată, având în vedere răspunsul primit de la autoritatea publică emitentă a actului, care nu se bazează pe vreun temei legal care să le susţină afirmaţia, a fost nevoit să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru recunoaşterea drepturilor şi repararea prejudiciului produs.

În acest context, a solicitat să se constate că actul administrativ a fost emis în mod nelegal având în vedere următoarele motive:

Termenul de post (de muncă) este definit de art. 4 lit. a din OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind " componenta de bază a unei structuri organizatorice, căreia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) stabileşte, potrivit legii, un raport de serviciu/raport de muncă; în cadrul statului de organizare, postul este unic".

În continuare, reclamantul a invocat prevederile art. 1 alin. 1 din Anexa 1 la OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, conform cărora fiecare post are asociată o fişă a postului şi că aceasta cuprinde elementele de identificare a postului, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate.

Art. 1 alin. 2 din Anexa 1 la OMAI 140/2016 prevede că "Fişa postului se întocmeşte, se modifică sau se completează în urma desfăşurării activităţii de analiză a postului" iar alin. 4 al aceluiaşi articol, prevede că "fişa postului este rezultatul activităţii prevăzute la alin. (2) şi reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului MAI, normare a activităţii, precum şi de reproiectare a postului".

Art. 31 alin. 2 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede că "încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz".

Art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, prevede că "poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au" iar art. 22 alin. 42 prevede că "după definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4)."

Din analiza dispoziţiilor articolelor mai sus menţionate, rezultă următoarele:

Unitățile de poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne stabilesc un raport de serviciu, cu o persoană care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile legii, pentru ocuparea unui post prevăzut în statul de organizare a unităţii şi căruia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi.

Totodată, fiecare post (de muncă) are asociată o fişă a postului care cuprinde elementele de identificare a postului, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum  şi a standardelor de performanţă asociate.

Poliţistul se încadrează într-o funcţie de execuţie prevăzută în statul de organizare a unităţii, în conformitate cu art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002 şi doar dacă poliţistul în cauză îndeplineşte cerinţele de ocupare a postului, prevăzute în fişa postului.

Art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002 prevede în mod expres, şi fără a lăsa loc de interpretări, că poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult trei trepte faţă de cele pe care le au, neexistând o altă prevedere legală contrară.

Prin dispoziţiile art. 22 alin 4, legiuitorul a urmărit să impună o limită în ceea ce priveşte funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, pe care un poliţist o poate ocupa, în raport cu gradul profesional pe care îl deţine, în sensul că poliţistul poate ocupa minim funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, şi care este corespunzătoare gradului profesional pe care îl deţine, şi maxim funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare, şi care este corespunzătoare gradului profesional superior cu cel mult trei trepte faţă de gradul profesional deţinut de acesta.

În această situaţie, fiind necesară cunoaşterea dispoziţiilor Ordinului ministrului nr. .................. , privind asimilarea funcţiilor pe grade militare/profesionale, nivelul studiilor, clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare prevăzute în statele de organizare ale structurilor M.A.I., clasificat "secret de serviciu", pentru a observa funcţiile corespunzătoare gradelor profesionale şi, pe cale de consecinţă, funcţia de execuţie prevăzută în statul de organizare pe care un poliţist cu gradul de subinspector de poliţie o poate ocupa în condiţiile art. 22 alin. 4.

De asemenea, întocmirea fişei postului, care este principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare încadrare, trebuie realizată în conformitate cu dispoziţiile legale, inclusiv cu respectarea dispoziţiilor art. 22 alin. 4 din Legea 360/2002, cât şi a Ordinului ministrului nr. .................. .

Din analiza fişei postului (act nesecret) rezultă că la poziţia 37/b din statul de organizare a unităţii, este nominalizată "funcţia de ofiţer 1", iar în fişa postului, întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale de persoanele competente, este menţionat la „cerinţele postului” faptul că gradul profesional necesar ocupantului postului este de minim subinspector de poliţie.

Astfel, Dispoziţia şefului ..................  nr. ..................  prin care a fost definitivat în profesia de poliţist şi numit în "funcţia de ofiţer 4", creată în mod artificial, şi care nu există în statul de organizare a unităţii, sau cel puţin nu este atribuită postului ale cărui atribuţii le exercit, a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale, deşi îndeplinesc cerinţele de ocupare a postului şi exercită atribuţiile postului identificat la poziţia 37/b, din statul de organizare a unităţii (Compartimentul juridic), cu funcţia de ofiţer 1.

În acest context, a invocat prevederile Legii 360/2002, CAPITOLUL II Cariera poliţistului > SECŢIUNEA a 2-a Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale cu modificările ulterioare suferite.

Din analiza articolelor mai sus menţionate aflate în vigoare la diferite intervale de timp, reclamantul consideră că reiese cu certitudine faptul că dispoziţia şefului ..................  nr. ..................  prin care a fost definitivat în profesia de poliţist şi numit în "funcţia de ofiţer 4" în cadrul postului prevăzut cu "funcţia de ofiţer 1", a fost întocmită cu nerespectarea dispoziţiilor legale aflate în vigoare la momentul emiterii dispoziţiei, şi a fost emisă în baza unor dispoziţii abrogate.

De asemenea, a invocat prevederile Legii 360/2002, în forma actuală, privind statutul poliţistului, instituţia promovării în funcţie nu mai este reglementată în acest act normativ, doar Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Din analiza art. 31 din Legea 153/2017 rezultă că în situaţia în care nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se realizează de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii, şi doar în cazul în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Aşadar, promovarea se realizează pe un post vacant existent în statul de funcţii, iar în cazul în care nu există un post vacant, postul din statul de funcţii, în care personalul plătit din fonduri publice este încadrat, este transformat într-unul de nivel imediat superior.

Raportat la situaţia sa, prin numirea într-o funcţie inferioară şi care nu corespunde cu funcţia atribuită postului unde îşi desfăşoară activitatea, conform atribuţiilor din fişa postului, i se aduce un prejudiciu şi din prisma faptului că promovarea nu s-ar mai realiza în conformitate cu dispoziţiile legale, pe un post vacant existent în statul de funcţii, ci s-ar realiza în mod nelegal în cadrul aceluiaşi post ocupat, fără a exista dispoziţii legale care să prevadă acest lucru.

Reclamantul a solicitat să se constate, în temeiul dar şi în spiritul legii, având în vedere şi motivele invocate, faptul că poliţistul trebuie numit în funcţia prevăzută în statul de organizare, corespunzătoare postului pe care îl ocupă şi ale cărui atribuţii le exercită, şi nu în orice altă funcţie inventată care nu este prevăzută în fişa postului.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 9 alin. 1, art. 13 alin. 2, art. 21 alin. 1, art. 22, toate din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, art. 31 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri precum şi orice alt mijloc de probă necesar pentru justa soluţionare a cauzei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. 4 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, raportat la art. 270 şi art. 266 din Codul Muncii, prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

De asemenea, a solicitat judecarea cauzei şi în caz de lipsă a părţilor.

La data de .................. pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii promovate de către reclamantă ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

1. gradele profesionale ale ofiţerilor de poliţie sunt prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 şi în ordine ierarhic descrescătoare sunt următoarele: chestor general de poliţie, chestor şef de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor de poliţie, comisar-şef de poliţie, comisar de poliţie, subcomisar de poliţie, inspector principal de poliţie, inspector de poliţie, subinspector de poliţie,

2. funcţiile de execuţie ale ofiţerilor de poliţie se diferențiază, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, prin grad profesional şi coeficient de ierarhizare.

Pentru rigurozitatea analizei a învederat instanţei că dezvoltarea carierei profesionale a reclamantului este determinată de trinomul grad profesional, funcţie şi poziţia din stat în care este încadrat (post). Gradul profesional oferă vocaţia de a ocupa o funcţie şi ambele determină posibilitatea ocupării unui post prevăzut în statul de funcţii.

Conform art. 4 lit. a) şi b) din O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne: „In sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:

a) post (de muncă) - componenta de bază a unei structuri organizatorice, căreia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) stabileşte, potrivit legii, un raport de serviciu/raport de muncă; în cadrul statului de organizare, postul este unic;

b) funcţie - expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu desfăşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi din MAI, respectiv rolul, de conducere sau de execuţie, ce revine unei persoane în structura instituţiei; este elementul de generalizare a posturilor asemănătoare; mai multe posturi pot avea în statul de organizare al unităţii aceeaşi funcţie, cum ar fi, de exemplu: şef secţie de poliţie orășenească ofiţer psiholog, consilier juridic".

Poliţistul poate fi încadrat în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale cu cel pe care îl deţine, sau cu grade profesionale mai mari cu cel mult trei trepte faţă de cel pe careul are.

De exemplu, un subinspector poate ocupa o funcţie prevăzută cu grad profesional de subinspector (cum ar fi cel de ofiţer debutant şi ofiţer IV), o funcţie prevăzută cu grad profesional de inspector de poliţie (cum ar fi cea de ofiţer III), o funcţie prevăzută cu grad profesional de inspector principal de poliţie (cum ar fi cea de, ofiţer II) şi o funcţie prevăzută cu grad profesional de subcomisar de poliţie (cum ar fi cea de ofiţer I).

Fiecărui post îi corespunde o plajă de funcţii, plajă ce se exprimă prin raportare la funcţia cea mai mare.

Pe parcursul carierei profesionale, în acel post, poliţistul poate trece dintr-o funcţie inferioară într-o funcţie superioară, periodic, în raport de rezultatele sale profesionale, inclusiv de gradul obţinut. Există o corespondenţă între gradul profesional al poliţistului şi funcţia pe cărei o poate ocupa acesta la un moment dat.

Astfel, deşi postul este prevăzut m o funcţie de nivel superior (ex. ofiţer I), numirea efectivă a reclamantului se va face pe funcţia corespunzătoare gradului profesional  celorlalte elemente care țin de parcursul în carieră.

În mod concret, poliţistul a fost numit la poziţia 37/b din statul de organizare al .................. , post care este prevăzut cu funcţia maximă de ofiţer I învederându-i reclamantului posibilitatea de dezvoltare s carierei pe acel post.

În cadrul Poliţiei Române posturile de ofiţer de execuţie se diferenţiază prin nivelul maxim al funcţiei care poate fi atins de poliţist. Nu toate posturile au acelaşi nivel maxim al funcţiei, astfel încât, dacă poliţistul doreşte să evolueze în cariera până la funcţia maximă de execuţie, uneori trebuie să se mute de pe un post prevăzut cu o funcţie mai mică pe alta.

În speţa supusă atenţiei, raportat la gradul acordat, cel de subinspector ele poliţie potrivit legii şi al faptului că reclamantul îşi începea cariera profesională de ofiţer, numirea sa a fost realizată în prima funcţie de ofiţer de execuţie, respectiv cea de ofiţer IV.

În viitor poliţistul va avea posibilitatea trecerii într-o funcţie superioară până la nivelul maxim de ofiţer specialist principal 1, în măsura în care va dobândi un grad 1 profesional superior în condiţiile art. 22 alin. 4 din Legea nr. 360/2002.

Având în vedere aspectele prezentate, a solicitat să se procedeze la respingerea acţiunii reclamantului ca netemeinică.

În susţinerea celor precizate mai sus, a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri necesare justei soluţionări a cauzei.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile: art. 205 C.pr.civ, Legea 360/2002 privind statutul poliţistului, OMAJ 14C /2016.

De asemenea, a solicitat să se procedeze la judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Prin rezoluţia preşedintelui completului de judecată din data de 06.02.2020 s-a fixat prim termen de judecată la data de 10.03.2020, cu citarea părţilor în şedinţa publică.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin dispoziția nr. ..................  emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție Județean .................. , reclamantul Brânzan Tudor Ion Evelin absolvent al Academiei  de Poliție  Alexandru Ioan Cuza București , promoția 2018, a fost numit în funcția de ofițer debutant ( consilier juridic c.i. 1,58) prevăzută cu gradul profesional  de subinspector de  poliție (grad acordat reclamatului prin dispoziția Șefului Inspectoratului de Poliție Județean .................. nr. .................. ) , în cadrul compartimentului juridic , poziția 37/b, din statul de organizare al inspectoratului , unde este nominalizată funcția ofițer I , cu drept de indemnizație de instalare, fiind stabilite şi drepturile salariale în privinţa reclamantului.

Prin dispoziția  nr. ..................  , emisă de  Șeful Inspectoratului de Poliție Județean .................. , în temeiul art. 22 alin 4 şi 4 2  din  Legea nr. 360/2002 , art. 18 alin 5 din Ordinul ministrului nr. 140/2016, Legea nr. 153/217,OUG 114/2018 , Ordinul ministrului nr. S hg /1/2166/19.10.2017, Ordinul MAI S/7/31.01.2018, HG 1822/2004, Ordinul ministrului nr. 489/2005, şi Regulamentul de Organizare şi Funcționare al .................. nr. S/16879/2017 şi a raportului de evaluare a perioadei de tutelă profesională, s-a dispus încadrarea reclamantului , ofițer debutant , în cadrul structurii Juridice , poziția 37/b, din statutului de organizare , unde este nominalizată funcția de ofițer I(consilier juridic) , în urma absolvirii examenului de definitivare susținut  la expirarea perioadei de stagiu.

Prin aceeași dispoziție au fost  stabilite drepturile salariale de care beneficiază reclamantul.

Împotriva acestei dispoziţii, reclamantul a formulat contestația administrativă înregistrată sub nr. ............., răspunsul fiind comunicat reclamantului cu adresa nr. .................. , pârâtul apreciind că dispoziția contestată este temeinică şi legală , susţinând că în acest sens este şi opinia  Direcției Management Resurse Umane şi Direcţia Juridică  din cadrul  Inspectoratului General  al Poliției Române.

Nemulțumit de modul de soluționare a contestației sale administrative, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ cu prezenta acțiune prin care a solicitat încadrarea în funcția de ofițer I , cu acordarea drepturilor corespunzătoare acestei funcții.

Tribunalul arată că potrivit dispoziţiilor art. 22 alin 1, alin. 4 și alin. 42 din Legea nr. 360/2002”(1)Funcţiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional şi coeficient.

(4) Polițiștii se încadrează în funcție de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.

(42) După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4).”

 Gradele profesionale  ale ofițerilor de poliţie sunt prevăzute de art. 14, fiind enumerate în ordine descrescătoare  la pct. I,  lit. a-j,  fiind prevăzute următoarele grade : subcomisar de poliţie, inspector de poliţie,  inspector principal de poliţie, inspector de poliţie, subinspector de poliţie.

În conformitate cu dispoziţiile art.  4 lit. a şi b din Ordinul  MAI nr. 140/2016”  În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:

a) post (de muncă) - componenta de bază a unei structuri organizatorice, căreia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) stabileşte, potrivit legii, un raport de serviciu/raport de muncă; în cadrul statului de organizare, postul este unic;

b) funcţie - expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu, desfăşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi din MAI, respectiv rolul, de conducere sau de execuţie, ce revine unei persoane în structura instituţiei; este elementul de generalizare a posturilor asemănătoare; mai multe posturi pot avea în statul de organizare al unităţii aceeaşi funcţie, cum ar fi, de exemplu: şef secţie de poliţie orăşenească, ofiţer psiholog, consilier juridic.”

 În  fișa postului  nr. 68250/26.07.2018, cu privire la reclamant, în ceea ce priveşte postul al cărui titular este acesta, este prevăzută poziția 37/B, compartimentul juridic, funcția  de ofițer I, (consilier juridic).

Potrivit susținerilor pârâtului, necontestate de reclamant, un subinspector poate ocupa o funcţie prevăzută cu grad profesional de subinspector (cum ar fi cel de ofiţer debutant şi ofiţer IV), o funcţie prevăzută cu grad profesional de inspector de poliţie (cum ar fi cea de ofiţer III), o funcţie prevăzută cu grad profesional de inspector principal de poliţie (cum ar fi cea de, ofiţer II) şi o funcţie prevăzută cu grad profesional de subcomisar de poliţie (cum ar fi cea de ofiţer I).

Având în vedere aceste susțineri şi dispoziţiile art. 22 alin 4 din Legea nr. 360/2002, se reţine că reclamantul,  având gradul de subinspector, poate ocupa inclusiv o funcție prevăzută cu grad profesional de subcomisar de politie, cum ar fi funcția de Ofițer I prevăzută pentru postul  de la poziția 37/B din Statul de  organizare al Inspectoratului de Poliție Județean ..................  .

Este lipsită de suport probator susținerea pârâtului în sensul că  fiecărui post îi corespund mai multe funcții, multitudine de funcții ce s-ar exprima prin raportare la funcția cea mai mare , astfel că această susținere nu va fi reținută.

 Dispoziţiile art. 4  lit. b din Ordinul MAI nr. 140/2016 prevăd că mai multe posturi pot avea în statul  de organizare a unității aceeași funcție, însă din  dispoziţiile acestui ordin nu rezultă că  un post unic poate avea în statul de organizare mai multe funcții.

 Deşi dispoziţiile art. 22 alin 4 din Legea nr. 360/2002 prevăd doar o posibilitate  de încadrare a  polițiștilor în funcții de execuție  cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au, din aceleași dispoziţii legale rezultă că  încadrarea se realizează în funcțiile de execuție prevăzute în statele de organizare.

 Întrucât pentru postul de la poziția 37/b din statul de organizare al instituției pârâte, este  menționată  funcția de ofițer I ( consilier juridic),  prevăzută  cu grad profesional  mai mare cu 3 trepte față de cel pe care îl are reclamantul, acesta trebuia încadrat funcția de execuție de ofițer I.

Chiar dacă în adresa nr. ............. emisă de Direcţia de Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se face referire la dispoziţiile art. 3 alin. 4 din Legea nr. 153/2017, prin întâmpinarea formulată pârâtul nu a susținut că încadrarea reclamantului în funcția  de ofițer IV s-ar fi realizat pentru a fi respectate aceste dispoziţii legale ce reglementează stabilirea salariului de funcție.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin 1  din Legea nr. 153/2017” (1) Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi şi anexelor nr. I - IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.”

În raport de  aceste dispoziţii legale şi considerentele expuse în ceea ce priveşte încadrarea în funcție a reclamantului, se constată  întemeiată şi cererea acestuia privind stabilirea drepturilor salariale aferente funcției de ofițer I şi obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale dintre această funcție şi cea  menționata în dispoziția contestată.

 Având în vedere toate aceste considerente, precum şi dispoziţiile art.18 din Legea nr.554/2004, tribunalul va admite în parte  acțiunea şi, în consecință, va anula parţial dispoziţia şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean  ..................  nr................... , respectiv în ceea ce priveşte încadrarea în funcţie a reclamantului.

 Va obliga pârâtul să emită o nouă dispoziţie  în sensul încadrării reclamantului în funcţia de ofiţer I (consilier juridic) , prevăzută în statul de organizare al .................. , la poziţia 37/b , cu stabilirea drepturilor aferente acestei funcţii, precum și să plătească reclamantului diferenţele salariale dintre funcţia de ofiţer IV şi cea de ofiţer I , începând cu data de ............. şi până la soluţionarea definită a cauzei.

În temeiul art. 452 Cod de procedură civilă, va fi respinsă cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată, nefiind depuse la dosar dovezi cu privire la aceste cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Xy, domiciliat în ..........., CNP ............ în contradictoriu cu Yz, cu sediul în mun. .................. , ............, Cod unic de înregistrare ............

Anulează parţial dispoziţia şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean  ..................  nr................... , respectiv în ceea ce priveşte încadrarea în funcţie a reclamantului.

Obligă pârâtul să emită o nouă dispoziţie  în sensul încadrării reclamantului în funcţia de ofiţer I (consilier juridic) , prevăzută în statul de organizare al .................. , la poziţia 37/b , cu stabilirea drepturilor aferente acestei funcţii.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului diferenţele salariale dintre funcţia de ofiţer IV şi cea de ofiţer I , începând cu data de ............. şi până la soluţionarea definită a cauzei.

Respinge cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată, azi, 10.03.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţiei părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,

Grefier,

Red. ....../Tehnored. .....

4ex./......

Domenii speta

Spete similare