Cerere de valoare redusă

Sentinţă civilă 349/2021 din 16.06.2021


Acesta este document finalizat

Dosar nr. ..............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA Nr. 349/2021

Şedinţa din camera de consiliu din data de  16 Iunie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE .......

Judecător .......

Grefier .......

Pe rol fiind pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 09.06.2021 privind judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă X SA, împotriva sentinţei civile nr. .....  pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..... /318/2020, în contradictoriu cu intimatul pârât Y, având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din 09.06.2021 ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Deliberând, tribunalul pronunţă următoarea decizie:

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă;

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. ..... /318/2020 pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, reclamanta X SA, în contradictoriu cu pârâtul Y, a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța,  să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 7690,99 lei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. .....  pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..... /318/2020 s-a respins cererea formulată de reclamanta X SA, în contradictoriu cu pârâtul Y. S-a luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, potrivit dispozițiilor art. 1026 Cod de procedură civilă, (1) Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei.

În fapt, între reclamanta X SA și pârâtul Y s-a semnat contractul de furnizare a energiei electrice nr. ....... la data de 15.11.2016 (f 110 şi urm) pentru 2 locuri de consum, cu dată de începere 01.01.2017 până în data de 31.12.2017.

Conform celor învederate de petentă, la data de 17.05.2017 s-a înregistrat în sistem notificarea de reziliere a contractului, în vederea trecerii la un alt furnizor.

La data de 24.11.2017 pârâtul încheie cu XX SA contractul de furnizare a energiei electrice nr. ............................ respectiv contractul nr. XXX având ca obiect furnizarea energiei electrice și reglementarea raporturilor dintre furnizor și client privind condițiile de consum, facturare și plată a energiei electrice la locul de consum din localitatea XXX jud. Gorj, contract ce a intrat în vigoare, potrivit art. 2  alin.1 la data de 01.12.2017 respectiv 01.02.2018 (f 65 şi f  54).

În baza acestui contract, XX SA a emis facturi pentru serviciile prestate și a transmis către X notificarea din data de 10.05.2017 privind încetarea contractului de furnizare energie electrică în conformitate cu prevederile art. 7 din Procedura privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final, respectiv Y (f 86).

În notificarea transmisă se menționează că începând cu data de 20.06.2017 furnizarea energiei electrice la locul de consum va fi asigurată de furnizorul SC XX SA.

Având în vedere aceste aspecte, instanța a reținut că nu pot exista doi furnizori de energie electrică pentru același loc de consum, fiind evident că reclamanta nu mai furnizează în fapt energie electrică de la momentul la care a fost instalat contoarul XX SA, care a emis, la rândul său, facturi pentru serviciile prestate.

Reclamantul se contrazice în răspunsurile pe care le furnizează instanţei. Astfel în răspunsul la solicitările instanţei, fila 100 din dosar acesta învederează că, la data de 31.12.2017 pârâtul nu figura cu debit, acesta fiind achitat, singura factură emisă fiind emisă în data de 28.03.2017  şi  achitată în data de 18.04.2017. Că, reclamantul recunoaşte că a primit notificarea din partea celuilalt furnizor la data de 17.05.2017, contractul fiind pus în reziliere iar la data de 20.11.2018 respectiv 06.12.2018 s-au închis ambele locuiri de consum.

Nu explică reclamantul de ce a închis după un an locurile de consum, în condiţiile în care, XX îl atenționase că, începând cu data de 20.06.2017 furnizarea energiei electrice la locul de consum XXX va fi asigurată de furnizorul SC XX SA.

În plus, aşa cum rezultă din situaţia facturilor restante, fila 15 din dosar, reclamantul pretinde plata sumei de 7.690,99 lei sumă compusă din debitul de 5.931, 10 lei aferent facturii ............................ din 20.11.2018, scadentă 20.12.2018 respectiv debitul de 1.759,89 lei aferent facturii ................... din 06.12.2018, scadentă 05.01.2019.

Instanța a reținut că nu se contestă de către pârât faptul că între ea și reclamantă au existat la un moment dat raporturi juridice, însă a arătat că acestea s-au stins la momentul la care a încheiat un contract cu un alt furnizor, acesta din urmă furnizând energie electrică și emițând facturi în baza noului contract încheiat.

 În atare condiții, având în vedere că perioadele pentru care se solicită de către reclamantă plata serviciilor prestate se suprapun cu perioada pentru care a facturat noul furnizor, astfel că instanța a reținut că pârâta a făcut dovada că energia electrică îi este furnizată de XX SA, astfel că nu se poate reține că reclamanta a prestat servicii pentru reclamantă care să justifice emiterea de facturi.

Potrivit art. 7 din Ordinul ANRE 105/2014 inițierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor.(2) Pentru a încheia noul contract de furnizare a energiei electrice, clientul final are obligaţia de a transmite furnizorului nou cel puţin următoarele date: adresa locului de consum, denumirea furnizorului actual, codul unic de identificare a punctului/punctelor de măsurare înscris pe factura de energie electrică, valoarea facturilor scadente şi neachitate până la data notificării, aferente energiei electrice furnizate, respectiv serviciilor de reţea, dacă este cazul, precum şi datele referitoare la puterile absorbite/cantităţile de energie electrică pentru care trebuie asigurată furnizarea energiei electrice şi, după caz, alte documente prevăzute în reglementările în vigoare.(3) După ce clientul final şi furnizorul nou convin asupra clauzelor contractuale, inclusiv asupra preţului energiei electrice, încheie contractul de furnizare a energiei electrice.(4) Contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu noul furnizor produce efecte de la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual, dată care trebuie să coincidă cu cea a schimbării PRE sau a structurii PRE existente.(5) Clientul final de energie electrică este obligat să notifice furnizorului actual încetarea contractului de furnizare cu cel puţin 21 de zile înainte, cu respectarea condiţiilor contractuale.(6) La aceeaşi dată cu transmiterea notificării prevăzute la alin. (5) către furnizorul actual, clientul final transmite câte un exemplar al notificării atât către OR la care este racordat locul de consum, cât şi noului furnizor.(7) Notificarea trebuie să fie clară, să exprime în mod neechivoc decizia de schimbare a furnizorului actual şi să precizeze în mod expres data încetării contractului de furnizare existent. Modelul de notificare este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură.

Instanța a considerat că pârâta a respectat procedura indicată mai sus, astfel că reclamantul a emis în continuare facturi fără a avea un suport contractual.

Instanța a constatat că nu este îndeplinită condiția esențială pentru a se admite cererea formulată de reclamantă, în condițiile în care pârâta a făcut dovada că a încheiat un nou contract de furnizare a energiei electrice, fapt pentru care a respins cererea.

S-a luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta X SA, prin care a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat; în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. (2) din Codul de proc. civ., sa se dispună modificarea sentinţei civile, in sensul admiterii cererii de valoare redusa si obligarea intimatei la plata sumei de 7.690,99 lei, reprezentând debit restant; în temeiul art. 1032 din Codul de proc. civ. a solicitat cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru in cuantum de 200 lei achitata in fond, precum si taxa de timbru de 100 lei aferenta apelului formulat.

În motivarea apelului a arătat că, în fapt, prin sentinţa nr. ........./2021 din data de 11.01.2021 din dosarul nr. ..... /318/2020, instanţa a respins cererea de valoarea redusa pentru suma de 7.690,99 lei, reprezentând contravaloare energie electrica, reținând ca din apărările formulate de parat rezulta ca s-a incheiat contract de furnizare a energiei electrice cu o alta societate, motiv pentru care s-a formulat cerere de reziliere la data de 10.05.2017 prin notificarea formulata către ............, rezilierea contractului având loc la data de 28.11.2018.Totodată se susţine ca prelungirea de contract din 2018 s-a realizat abuziv, neexistând semnătura paratului pe contractele depuse la dosarul cauzei.Instanţa a susţinut ca nu se poate retine ca reclamanta a furnizat servicii către parat atâta timp cat rezulta din inscrisuri ca pârțul a indeplinit procedura referitoare la înștiințarea ........... cu privire la schimbarea furnizorului, iar reclamanta a emis facturi fără a avea un suport contractual.

In fapt, intre reclamantă si parat s-au derulat relaţii contractuale, acestuia fiindu-i atribuit codul de client .................. In baza relaţiilor contractuale desfăşurate intre părţi, reclamanta a livrat energie electrica către intimat, corelativ născându-se obligaţia de plata a acestuia pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către subscrisa.

Consideră ca hotărârea pronunţata de instanţa de fond in prezenta cauza este nelegala si netemeinica pentru următoarele considerente:

Având in vedere principiul forței obligatorii a contractului, precum si de principiul relativității acestuia, principii fundamentale ale dreptului obligational, apreciază ca actul juridic încheiat intre părţile prezentului dosar a produs efecte pana la momentul încetării sale, motiv pentru care are dreptul la îndeplinirea integrala a obligaţiilor fixate in sarcina paratului, potrivit art. 1516 alin. 1 Cod Civil, respectiv cele legate de plata preţului energiei electrice furnizate.

De asemenea, contractul de vânzare cumpărare incheiat intre parat si terța persoana produce depline efecte, intre aceștia, motiv pentru care, in măsura in care cel din urma nu si-a indeplinit obligaţiile asumate fata de cocontractantul sau, el răspunde contractual fata de acesta. Cu toate acestea, in niciun caz acest contract de vânzare nu poate produce efecte fata de reclamantă.

Astfel, intimatul nu a făcut dovada notificării cu privire la faptul ca doreşte încetarea contractului intrucat încheie un alt contract de furnizare cu un alt furnizor, astfel cum reiese din prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE ............./2019.

Având in vedere prevederile de lege invocate, fata de situaţia in care intimatul nu si-a indeplinit obligaţia de a aduce la cunoştinţa modificarea intervenita, respectiv nu a adus la cunoştinţa schimbarea de furnizor pierderea si nici nu a solicitat rezilierea contractului existent si ținând cont de faptul ca subscrisa nu a avut cunoştinţa despre pierderea calităţii avute la incheierea contractului, consideram ca intimatul, care de fapt se prevalează de propria culpa pentru a se exonera de răspundere, datorează subscrisei sumele solicitate in cererea de chemare in judecata.

In acest sens, intimatul nu a făcut dovada notificării cu privire la faptul ca doreşte schimbarea furnizorului de energie electrica si nu a solicitat rezilierea contractului încheiat.

A precizat ca potrivit art. 13, cap III din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE .........../2019, „furnizarea energiei electrice către clientul final se realizează in temeiul unui contract de furnizare, daca pentru locul de consum respectiv exista contract/contracte de rețea incheiat/încheiate de către furnizor sau de către clientul final, conform reglementarilor in vigoare, cu excepţia situaţiilor reglementate in mod distinct de către ANRE".A solicitat sa se constate ca prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada creanţei pretinse, afirmând in acelaşi timp neexecutarea obligaţiilor de către intimat, acesteia din urma, revenindu-i sarcina de a dovedi potrivit art. 249 CPC ca, in speța, a executat propriile obligaţii.A subliniat de asemenea, ca, in dovedirea faptului ca facturile sunt acceptate la plata de către intimat, sta si faptul ca acestea nu au fost contestate, conform prevederilor din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE ........../2019, prevederi ce stabilesc posibilitatea paratului ca, în cazul in care nu era de acord cu valoarea facturii, sa comunice acest fapt furnizorului in termen de 15 zile de la primire.A menţionat faptul ca facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform Codului fiscal - art. 155, alin. (28) care prevede ca semnarea si stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie sa le conțină factura.

Potrivit prevederilor art. 59 din legea nr, 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale: "In conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat sa plătească contravaloarea energiei electrice consumate la preţul si in condiţiile prevăzute in contractul de furnizare a energiei electrice."

De asemenea, in conformitate cu art. 61 alin. (2) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale (art. 56 alin. (2) din vechea Lege a energiei electrice nr. ............/2007), nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecinţe, dupa caz: penalizări, sistarea temporara a furnizării energiei electrice, rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice. 

In drept, a invocat art. 480 alin. (2) CPC, art. 1032 CPC, Ordin ANRE nr. 64/2014, Ordinul 88/2015, art. 1176 cod civil. Legea 123/2012.

A solicitat ca instanța să se pronunțe în baza  înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

In temeiul art. 223, alin. 3 Noul Cod de Procedura Civila, a solicitat judecarea in lipsa.

La data de 29.04.2021 apelanta reclamantă X SA a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 100 lei.

Intimatul pârât Y nu a formulat  întâmpinare la apel.

Tribunalul, analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în primul ciclu procesual, constată următoarele:

Prin sentința nr.............../11.01.2021, prima instanța a respins acțiune formulată de reclamanta  X SA în contradictoriu cu pârâtul Y, motivat de faptul că 

reclamanta nu a mai furnizează în fapt energie electrică de la momentul la care a fost instalat contoarul XX SA, care a emis, la rândul său, facturi pentru serviciile prestate, arătându-se că nu pot exisa  doi furnizori de energie electrică pentru același loc de consum.

Față de soluția menționată a fost formulat apel de către reclamanta X SA, apreciind că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică. Apelanta a susținut că prin înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada creanței  pretinse și a faptului că intimatul nu și-a executat obligațiile contractuale.

Tribunalul retine că, in conformitate cu prevederile art. 479 al. 1 cpc, instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt și aplicarea legii de către prima instanta. In legatură cu aceste aspecte, tribunalul constată ca apelul are un caracter devolutiv, în sensul că, dacă este exercitat in termen, provoaca o noua judecată asupra fondului, fiind readuse in fata instanței de control judiciar toate problemele de fapt si de drept ce au făcut obiectul dezbaterilor la prima instanța.

Instanța de apel este datoare să verifice soluția atacată atât din punct de vedere al temeiniciei, statuând dacă situația de fapt reținută prin hotărâre este concordantă cu probele administrate in cauza si a fost corespunzător stabilită, cât și sub aspectul legalității, respectiv dacă prima instanța a identificat, interpretat si aplicat corect normele de drept material incidente situației de fapt deduse judecății.

 Verificând temeinicia  sentinței apelate, Tribunalul apreciază că hotărârea primei instanțe este netemeinică, întrucât  starea de fapt reținută de prima instanța  nu este în concordanță cu probele administrare. Astfel,  instanța de apel constată că prima instanța în mod eronat a apreciat că  reclamanta nu a furnizat energie electrică în perioada  aferentă facturilor a căror contravaloare se solicită.

Reanalizând probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că reclamanta X SA și pârâtul Y au încheiat  contractul de furnizare a energiei electrice nr. ....... la data de 15.11.2016 pentru două locuri de consum, cu dată de începere 01.01.2017 până în data de 31.12.2017.  Intimatul pârât a notificat rezilierea contractului cu reclamanta  la data de 10.05.2017, menționându-se că  efectul  încetării contractului  începe de la data de 20.06.2017. (fila 84). Chiar reclamanta apelată a recunoscut prin  notele de ședință depusă la fila 115 dosar fond faptul că  la data de  17.05.2017 s-a înregistrat în sistem notificarea de reziliere a contractului, în vederea trecerii la un alt furnizor.

Pârâtul a încheiat cu un alt furnizor -XX SA,  contractele  de furnizare a energiei electrice nr. ...................../24.11.2017  și nr. ..................../11.01.2018 având ca obiect furnizarea energiei electrice și reglementarea raporturilor dintre furnizor și client privind condițiile de consum, facturare și plată a energiei electrice la locul de consum din localitatea XXX jud. Gorj, contracte ce au intrat în vigoare, potrivit art. 2  alin.1 la data de 01.12.2017 respectiv 01.02.2018 (f 65 şi f  54).

Instanța de apel constată că apelanta reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 7690,99 lei, reprezentând contravaloarea facturilor nr. ................../06.12.2018 și nr ....................../20.11.2018, facturi emise în baza contractului electrice nr. ....... la data de 15.11.2016. Din cuprinsul facturilor respective, instanța de apel reține că  acestea reprezintă facturi de regularizare, aferente perioadei  01.01.2017-20.06.2017, emise pentru fiecare din cele două  locuri de consum ale pârâtului intimat( factura .................., loc consum 1, factura ................. pentru loc consum 2  ).  Așadar, instanța de apel  constată că prima instanța a interpretat greșit probele dosarului, reținând greșit că facturile ce au făcut obiectul cauzei de față  au vizat o perioadă în care serviciile de furnizare energie ar fi fost efectuate de alt furnizor, respectiv XX și nu de reclamantul apelant. Tribunalul constată că facturile respective vizează regularizarea aferentă unei perioade în care relațiile contractuale reclamant -pârât nu au fost contestate, respectiv data intrării în vigoare a contractului electrice nr. ......./2016 respectiv -01.01.2017 și data de la care  pârâtul intimat a înțeles să  iși producă efectele  rezilierea acestui contract-20.06.2017. Totodată, instanța de apel apreciază ca nefondate apărările  pârâtului intimat referitoare la faptul că nu figurează cu debit restant, instanța constatând că facturile ce fac obiectul prezentei cauze se referă la regularizarea consumului, din perioada  ianuarie 20 iunie 2017, nefiind emise pentru  debit restant. Instanța reține că factura de regularizare este diferită de factura  emisă pentru consumul estimat. Astfel, factura de regularizare  se referă la consumul efectiv înregistrat în urma citirii indexului fiind vorba de consumul real din care se scad estimările  anterioare iar  iar factura lunară privește consumul lunar estimat.  Regularizarea consumului nu înseamnă o plată dublă, ci plata consumului real într-un anumit interval .

În raport de această stare de fapt, Tribunalul constată că  în mod netemeinic prima instanța a reținut că reclamanta nu a prestat serviciile a căror contravaloare o solicită întrucât acestea ar fi fost furnizate de o altă societate, Tribunalul constatând că facturile respective au fost emise în temeiul contractului încheiat cu reclamanta și vizează perioada de regularizare, aferentă unei unități de timp  necontestate de părți. (01.01.2017 -20.06.2017).

Potrivit art. 1270 alin 1 cod civil contractul valabil încheiat  are putere de lege între părțile  contractante, iar conform art 1516 alin 1  cod civil creditorul are dreptul la îndeplinirea  integrală, exactă și la timp a  obligației. 

Așadar, instanța constată că sunt îndeplinite  condițiile răspunderii civile contractuale în prezenta cauză, fiind vorba de o creanță certă, lichidă, exigibilă ce a fost menționată în cuprinsul a două facturi ce au ajuns la scadență, facturi de regularizare emise în temeiul contractului de furnizare energie  electrică  nr. ......./15.11.2016, astfel că reclamanta este îndreptățită la plata sumei 7690,99 lei c/val energie electrică menționată în cele două facturi depuse la dosarul cauzei (.........../06.12.2018 și nr ............../20.11.2018).

În raport de argumentele mai sus arătate, Tribunalul  va admite apelul formulat de apelanta reclamantă X SA, va schimba  sentința apelată în sensul că va admite acțiunea reclamantei și va obliga pârâtul la plata  sumei de 7690,99 lei.

Reținând  culpa procesuală a intimatului reclamant, în temeiul art. 453 cpc, va obligă pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată-taxă de timbru în ambele cicluri procesuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta reclamantă X SA, cu sediul în .................., împotriva sentinţei civile nr. .....  pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..... /318/2020, în contradictoriu cu intimatul pârât Y, domiciliat în ..........................., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat ............... din .........................., având ca obiect cerere de valoare redusă.

Schimbă sentinţa ..../2021, în sensul că:

Admite acţiunea.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 7690,99 lei c/val energie electrică.

Obligă pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată-taxă de timbru în ambele cicluri procesuale.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziția părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi 16.06.2021.

Preşedinte,

.......Judecător,

.......

Grefier,

.......