Civil - obligaţie de a face

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. /318/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizie Nr.631

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol judecarea apelului declarat de către apelanta............împotriva sentinţei civile nr............/28.09.2020 pronunţate de către Judecătoria ............ în dosarul nr............/318/2019, în contradictoriu cu intimaţii ............. şi ............

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns consilier juridic ........., pentru apelantă, consilier juridic ............, pentru intimatul .............., şi intimatul ............., asistat de apărător ales, avocat ............., cu delegaţii la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, s-a constatat că prin serviciul registratură al instanţei, la data de 10.03.2021, s-a depus de către apelantă răspuns la întâmpinare.

 Tribunalul, din oficiu, a pus în discuţie, faţă de motivele de apel şi faptul că apelanta a înţeles să apeleze soluţia pronunţată asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ................. în această cauză, calificarea cererii de chemare în judecată, respectiv cererea de chemare în judecată formulată de către .................. fiind întemeiată, ca şi cauză, pe răspunderea civilă delictuală, respectiv răspunderea proprietarului fondului dominant.

Având cuvântul, avocat ..............., pentru intimatul ..................., a învederat instanţei faptul că atunci când a formulat acţiunea, a formulat-o ca pe obligație de a face, de a înlătura obstacolele pentru că apele din fondul superior se revarsă spre fondul interior şi inundă curtea intimatului ...............

Tribunalul a adus la cunoştinţa părților faptul că în cererea de chemare în judecată a fost invocat şi temeiul răspunderii civile delictuale.

Având cuvântul, avocat ..........., pentru intimat .................., a învederat instanţei că obiectul cererii este obligaţia de a face.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa a considerat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul reprezentanţilor părţilor pe cererea de apel.

Având cuvântul, consilier juridic ..................., pentru apelantă, a solicitat instanţei să admită apelul, să modifice sentinţa instanţei de fond, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ................ şi respingerea cererii faţă de această unitate, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Având cuvântul, avocat ..............., pentru intimat .................., a solicitat instanţei să respingă apelul, în sensul că este neîntemeiat, considerând că instanţa de fond în mod temeinic şi-a argumentat soluţia adoptată, în spatele acesteia se poate observa un probatoriu, respectiv expertiza care relevă starea de fapt existentă, se creează un prejudiciu petentului, şi obligaţia a rezultat ca urmare a prejudiciului care s-a creat ca urmare a acumulării apelor din fondul superior. Totodată, a precizat că lucrările aveau ca durată de executare 1 an de zile, a expirat acel termen, şi la ora actuală apa pluvială se revarsă în curtea reclamantului, creându-se un prejudiciu, iar obligaţia intimatului a fost ca să poată, prin utilaje, să evacueze efectiv acele piedici care duceau scurgerea apelor din fondul superior la intimat în curte.

Având cuvântul, consilier juridic ............., pentru intimatul ..............., a solicitat instanţei respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca temeinică şi legală. A considerat că în mod corect instanţa a reţinut şi a interpretat corect probele administrate în cauză. De altfel, lucrarea de intervenţie, ,,înfiinţare reţea de canalizare,, în zona drumurilor judeţene invocate, are ca beneficiar ................., iar apelanta pentru a putea realiza această lucrare de intervenţie avea nevoie de acordul prealabil şi autorizaţia eliberată de ............... pentru a folosi elementele constructive ale drumului, dar nu are nicio relevanţă administratorul drumului cu beneficiarul unei lucrări de intervenţie care aparţine altei ...................... Consilier juridic .................., pentru intimatul ..................., a învederat faptul că se face trimitere la art. 38 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr. 43/1997, însă la data introducerii acţiunii principale a intimatului-reclamant, la data la care intimatul Consiliul Judeţean a depus întâmpinare, la instanţa de fond, respectiv 23.12.2019, era în vigoare un alt articol, iar în acel an, pe parcursul judecării dosarului, ordonanţa s-a modificat. Totodată, a precizat că motivele de respingere sunt dezvoltate în întâmpinare, iar această lucrare se desfăşoară în baza autorizaţiei de construire eliberată de ............ şi nu au legătură lucrările de reabilitare pe drumul său cu lucrarea dumnealor de investiţie. La sfârşitul întâmpinării dintr-o eroare de redactare s-a făcut trimitere la nota de constatare nr................. care este şi la dosarul de fond (fila 58), care e semnată atât de reprezentantul consiliului cât şi de dirigintele de şantier, respectiv reprezentantul ................

În replică, consilier juridic ...................., pentru apelantă, în ceea ce priveşte susţinerea reprezentantului intimatului .............., cum că acest contract a expirat, a precizat că acest lucru nu este adevărat, pentru că lucrările continuă şi în prezent, s-au încheiat acte adiţionale de prelungirea termenului de executare a lucrărilor, iar în ce priveşte susţinerea ........... că art. 38 alin.1 din Ordonanţa de Guvern nr. 43/1997 avea altă formulare a solicitat instanţei să observe întâmpinarea depusă la dosar de către ..............., în apel, care spune că ,,sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi”, nespunând niciunde de drumurile judeţene, acest aspect fiind invocat şi de către apelantă.

Având cuvântul, consilier juridic ............, pentru intimatul .............., a învederat faptul că dacă se va urmări evoluţia modificării Ordonanţei de Guvern nr.43/1997 se vor observa cele învederate de apelantă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin sentinţa civilă nr................/28.09.2020 pronunţată de către Judecătoria ............. în dosarul nr. .............../318/2020, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul .............. şi a fost respinsă acţiunea faţă de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală; a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta ........ ............, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul ........., în contradictoriu cu pârâta ..............., a fost obligată pârâta .................. să efectueze un şanţ paralel cu drumul judeţean ............ pentru preluarea apelor pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament şi împiedicarea curgerii acestora spre proprietatea reclamantului şi a fost obligată pârâta ............. la plata către reclamant a sumei de 2520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanță a reţinut următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamantul ............., în contradictoriu cu pârâții .................şi ............., a solicitat obligarea .................. să efectueze lucrările necesare în vederea preluării apelor pluviale din fondul superior, respectiv să efectueze șanțurile de preluare a apelor pluviale la DJ 672 E până la terminarea lucrărilor de reabilitare cu refacere a carosabilului, acostamentelor, acceselor la proprietăţi şi a şanţurilor de preluare a apelor pluviale în scopul drenării şi colectării apelor pluviale corespunzător de pe fondul superior, cu cheltuieli de judecată. A arătat că, în condiţiile în care în persoana pârâtei sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale: fapta ilicită de a provoca inundarea fondului inferior prin încălcarea regulilor de calitate în construcţii, vinovăţia sub forma culpei, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs, acesta din urmă constând în inundarea şi degradarea fondului, reclamantul, are dreptul de a sesiza instanţa civilă cu o acţiune în repararea prejudiciului produs prin fapta ilicită.

Pârâta ............... a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, motivată de faptul că, în conformitate cu prevederile art.5 din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, drumurile publice se împart în drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local, iar prin faţa gospodăriei reclamantului se află Drumul Judeţean 672 E care face parte din proprietatea publică a judeţului conform art.7 din O.G. nr.43/1997, iar administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene (art.22 din O.G. nr.43/1997). Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acţiunea este neîntemeiată, întrucât se invocă ca temei legal prevederile art.604 Cod Civil, care fac referire la curgerea firească a apelor, text care nu este aplicabil speţei de faţă atâta vreme cât ........... nu este proprietara fondului superior, iar reclamantul (proprietarul fondului inferior) nu a făcut dovada prejudiciului suferit şi nu poate fi reţinută nici susţinerea reclamantului că i-a produs un prejudiciu deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, conform art.1349 Cod civil.

Pârâtul .............. a formulat întâmpinare, prin care, pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, iar pe cale de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, motivat de faptul că administrarea DJ672 E, pe sectorul de drum pe care se execută investiţia menţionată, situat în intravilanul ..........., prin efectul art.38 alin.1 din Ordonanţa nr.43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reglementează faptul că sectoarele de drumuri publice care traversează localităţi rurale, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să întreţină şanţurile, rigolele, podeţele, plantaţiile, trotuarele, căile pietonale sau altele asemenea, revine .........., ............, în prezent derulând o investiţie în interesul colectivităţii locale, deci, sectorul de drum pe care se efectuează lucrările de investiţie, aşa cum rezultă din actele constatatoare depuse de reclamant, se află în intravilanul Comunei ............ si implicit, prin efectul legii, obligaţia de întreţinere revine autorităţilor locale. Pe fondul cauzei, a arătat că din acţiunea reclamantului nu rezultă elemente de drept şi de fapt ce ar putea să justifice recuperarea prejudiciului de la ............... în considerarea exercitării de către .................. a dreptului de proprietate asupra drumului public pe care a avut loc incidentul.

Analizând temeinicia cererilor și apărărilor părților, prima instanță a reținut că, în baza contractului de lucrări nr.............., încheiat între .... ............ şi ................. şi ................ S.R.L. (S.C. ..................-lider asociere), au fost executate lucrări pentru Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele ................., comuna .................

Din coroborarea planşelor foto, declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar ................. a rezultat că proprietatea reclamantului, aflată în satul ..................., este afectată de apa pluvială ce se revarsă de pe DJ 672 E spre curtea reclamantului, producând degradări platformei din pavele beton, inundarea fântânii în urma precipitațiilor care se revarsă de pe DJ 672 E, precum şi degradarea uşii de acces la beci.

Martorii au arătat că această situaţie a apărut după începerea lucrărilor de canalizare, anterior existând canale de scurgere şi poduri care preluau apa, gurile de canal fiind astupate şi nivelate cu pământ când s-au efectuat lucrările de canalizare contractate. 

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic ................, s-a concluzionat că prin efectuarea lucrărilor edilitare în zonă a fost influenţat cursul apei pluviale spre proprietatea reclamantului, întrucât prin edificarea lucrărilor de canalizare a fost desfiinţat şanţul de preluare a apelor provenite din precipitaţii, astfel că apa intră în proprietatea reclamantului, afectându-i imobilele.

S-a mai constatat că, prin executarea lucrărilor de canalizare, constructorul a desfiinţat podeţul existent al reclamantului, edificat din tub metalic (ţeavă) cu diametrul de 600 mm, podeţ necesar accesului reclamantului în gospodărie şi preluarea apelor din amonte şi dirijarea acestora în aval, ape provenite din şanţul colector de pe lângă drumul judeţean DJ 672 E.

A stabilit expertul că lucrarea de investiţie „Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele .............., DN67 ...................” are legătură cu devierea cursului natural al apelor pluviale, întrucât prin execuţia lucrărilor de canalizare constructorul a distrus efectiv lucrările edilitare existente înainte de începerea lucrărilor de canalizare, respectiv şanţul colector care prelua precipitaţiile atât din curţile cetăţenilor, cât şi de pe drumul judeţean DJ 672 E, iar pentru eliminarea efectelor negative se impune edificarea unui şanţ paralel cu drumul judeţean DJ 672 E, şanţ ce va prelua apele pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament, precum şi din proprietatea reclamantului.

Potrivit art.604 Cod civil, proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior, dacă această curgere cauzează prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcţiei apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate, iar proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior.

Instanţa a reţinut că, în cauză, aceste obligaţii revin pârâtei ................, în conformitate cu art. 38 alin.1 din O.G. 43/1997, potrivit căruia „Pe sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în intravilanul localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să efectueze întreţinerea elementelor componente ale drumului aflate în afara acostamentelor”, lucrările care au afectat proprietatea reclamantului fiind efectuate pe un astfel de sector şi contractate de această pârâtă.

Întrucât, potrivit art.194 litera a Cod procedură civilă, reclamantul trebuie să indice obiectul cererii, iar litera d al aceluiaşi text cere arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, prin aceste elemente reclamantul justificând îndreptăţirea sa de a introduce cererea împotriva pârâtului, respectiv calitatea procesuală activă şi pasivă, iar potrivit art.36 Cod procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, în lipsa identităţii dintre persoana căreia îi revenea obligaţia de a nu afecta proprietatea reclamantului prin lucrări efectuate pe un sector de drum din cele prevăzute la art. art. 38 alin.1 din O.G. 43/1997 şi pârâtul ................, instanţa a reţinut că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză şi, văzând şi dispoziţiile prevăzute de art. 40 alin.1 Cod procedură civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, cu consecinţa respingerii acţiunii faţă de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală. 

Cum, prin lucrarea de investiţie „Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele ..............., DN67 ............”, lucrare contractată de pârâta ................, a fost schimbat cursul apelor provenite din ploi spre gospodăriile din zonă, inclusiv cea a reclamantului, îngreunând situaţia fondului vecin prin aceea de a-l face să primească într-un mod care nu este cel natural, apele de pe primul fond, reclamantul este în drept să ceară respectarea servituţii.

Pentru considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile prevăzute de art.1527 Cod civil, instanţa a reţinut ca fiind întemeiată acţiunea formulată împotriva pârâtei ............, drept epntru care a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de aceasta, a admis acţiunea şi a obligat pârâta ................ să efectueze un şanţ paralel cu drumul judeţean DJ 672 E pentru preluarea apelor pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament şi împiedicarea curgerii acestora spre proprietatea reclamantului.

 În temeiul art.451 Cod procedură civilă, pârâta ................... fiind în culpă procesuală, a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2520 lei către reclamant, reprezentând onorariu avocat, onorariu expert şi taxă timbru, conform chitanţelor depuse la dosar.

La data de 25.11.2020, pârâta ............... a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe, pe care o consideră nelegală şi netemeinică.

În motivare, apelanta a susținut că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii şi cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei.

Dezvoltând această critică, apelanta a arătat că înaintea primei instanțe a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că prin faţa gospodăriei reclamantului se află Drumul Județean 672 B, iar acesta face parte din proprietatea publică a judeţului ..........., conform art.7 din O.G. nr.43/1997.

În motivarea hotărârii, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut că aceste obligaţii revin ................., în conformitate cu prevederile art.38 alin.1 din O.G. nr.43/1997 dar, dacă observa cu atenţie textul, constata că textul se referă la sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în intravilanul localităţilor, şi nu la cele judeţene.

În conformitate cu prevederile art.22 din O.G. nr.43/1997, ,,Administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective".

Apelanta a învederat că la aceste prevederi legale se adaugă şi faptul că pentru realizarea lucrării "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ................. DN 67 ...................”, a fost necesară obţinerea acordului prealabil al ............ (Acordul prealabil nr.76/14.11.2018), iar ulterior a Autorizaţiei de amplasare şi acces la drum nr.162/03.12.2018.

Faţă de aceste prevederi legale, se impunea admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ................ şi respingerea acţiunii faţă de aceasta.

Pe fondul cauzei, apelanta a învederat că Drumul Judeţean 672 B, aflat în administrarea ................., intră într-un proces de reabilitare ce presupune refacerea carosabilului, acostamente, accese la proprietăţi şi şanţuri pentru asigurarea scurgerii apelor de pe carosabil şi acostament, printr-un sistem de şanţuri din pământ, şanţuri perete şi rigole, conduse la podeţe tubulare şi dalate. În acest sens, ................ a emis autorizaţia de construire pentru ,,Reabilitare Drum Judeţean DJ 672E, ce traversează localităţile: ...................." şi în prezent a fost aşternut covorul asfaltic şi se lucrează la şanţuri şi rigole.

Apelanta a mai precizat că instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt aplicabile prevederile art.604 Cod Civil, aspect care nu are legătură cu speţa de faţă. Dacă se observă cu atenţie textul acestui act normativ se constată că face referire la curgerea firească a apelor şi posibilitatea proprietarului fondului inferior de a cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcţiei apelor. Totodată, a solicitat instanţei să observe că .............. nu este proprietarul fondului superior.

Prin adresa nr..............., I.J.C.G a comunicat intimatului reclamant (referitor la drenarea şi colectarea apelor în mod corespunzător atât de pe DJ, cât şi din curte) că documentația tehnică aferentă acestui obiectiv de investiție "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele .................DN 67, ..............” nu se prevede realizarea de şanţuri sau rigole pentru preluarea apelor pluviale.

Apelanta a relatat că nu s-a avut în vedere nici faptul că, în conformitate cu prevederile art.25, lit.l) din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, readucerea terenurilor ocupate temporar la starea iniţială, este obligaţia executantului, la terminarea lucrărilor, iar, în speţa de faţă, executantul lucrărilor de canalizare este .............., şi ................, același punct de vedere având şi ............ în răspunsul nr.............../21.06.2019 transmis intimatului reclamant şi depus la dosarul cauzei.

Faţă de cele prezentate mai sus, apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ............... şi respingerii acţiunii faţă de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală, iar în baza art. 223 alin.3 C.pr.civ., a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La data de 17.02.2021, intimatul ............... a formulat întâmpinare la apel, solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei primei instanțe, ca fiind temeinică şi legală, cu cheltuieli de judecată, avându-se în vedere următoarele considerente:

................. este beneficiarul lucrării şi executantul acesteia, aşa cum rezultă din lucrarea de investiţie „înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ................, ......., în zona drumurilor judeţene DJ 672 C şi DJ 672 E", care se derulează în baza autorizaţiei de construire nr. ......./19.02.2019 emisă de către ................. în calitate de investitor/beneficiar şi a documentaţiei tehnice întocmite de către SC ..................

Intimatul a precizat că .................... este administratorul drumului DJ 672 E, dar şi titularul dreptului, aşa cum reiese şi din înscrisurile depuse de către ..................

Art. 38 alin.1 din O.G. 43/1997 prevede că „Pe sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în intravilanul localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să efectueze întreţinerea elementelor componente ale drumului aflate în afara acostamentelor”.

Intimatul a învederat că în aceste condiţii nu se poate vorbi de lipsa calităţii pasive a .............., astfel a apreciat ca temeinică hotărârea instanţei de fond de a respinge excepţia invocată de către ................., iar conform notei de constatare încheiate la data de 19.12.2019 de către reprezentanţii intimatelor, s-a reţinut că este în sarcina beneficiarului lucrării .............. de a asigura scurgerea apelor pluviale şi de a aduce la starea iniţială elementele drumului DJ 672 E.

Conform considerentelor sentinţei, prima instanță în mod corect a reţinut că proprietatea reclamantului, aflată în satul ................., este afectată de apa pluvială ce se revarsă de pe DJ 672 E spre curtea reclamantului, producând degradări platformei din pavele beton, inundarea fântânii în urma precipitaţiilor care se revarsă de pe DJ 672 E, precum şi degradarea uşii de acces la beci.

Aspectele reţinute de instanţă sunt probate prin declaraţiile de martori care au precizat că această situaţie a apărut după începerea lucrărilor de canalizare, anterior existând canale de scurgere şi poduri care preluau apa, gurile de canal fiind astupate şi nivelate cu pământ când s-au efectuat lucrările de canalizare contractate.

În acest sens, intimatul a precizat că s-a reţinut de către expert prin lucrarea de specialitate, că lucrările edilitare în zonă au influenţat cursul apei pluviale spre proprietatea sa, întrucât prin edificarea lucrărilor de canalizare a fost desființat şanţul de preluare a apelor provenite din precipitaţii, astfel că apa intră în proprietatea sa, afectându-i imobilele.

Nerespectarea condiţiilor impuse prin acord şi autorizaţia de construcţie au dus la inundarea proprietăţii reclamantului şi crearea prejudiciului acestuia.

La momentul actual, durata pentru care s-a obţinut executarea lucrării a expirat, 12 luni, fapt pentru care terenurile asupra cărora s-a intervenit trebuiau aduse în starea iniţială, iar înlăturarea acestui prejudiciu se poate realiza prin readucerea terenurilor la starea iniţială conform autorizaţiei sau prin efectuarea de lucrări de eliminare a resturilor de pământ care pot să împiedice drenarea apelor din precipitaţii şi adâncirea suprafeţei de colectare a apei pluviale, în zonele supuse riscului inundării fondului inferior, respectiv prin efectuarea unui şanţ paralel cu drumul judeţean DJ 672 E pentru preluarea apelor pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament.

La data de 19.02.2021, intimatul-pârât ................. (...............), a formulat întâmpinare la apel, solicitând respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile nr. .........../28.09.2020 pronunţate de Judecătoria ...........ca temeinică şi legală, aceasta reţinând şi interpretând în mod corect probele administrate în cauză.

În fapt, a considerat că prima instanță, respectiv Judecătoria ................, a interpretat în mod corect probele administrate în cauză, reţinând că în urma lucrărilor de investiție "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ..............., ...............”, în zona drumurilor judeţene DJ 672 C şi DJ 672 E, al căror beneficiar este ................, s-a produs un prejudiciu intimatului - reclamant ..........., iar apelanta - pârâta ................ a fost obligată să efectueze un şanţ paralel cu drumul judeţean DJ 672 E pentru preluarea apelor pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament şi împiedicarea curgerii acestora spre proprietatea intimatului - reclamant ............, cu cheltuieli de judecată.

Intimatul-pârât .................... a învederat că susţinerea apelantei pârâte .................. că prin faţa proprietăţii intimatului reclamant ................... se află DJ 672 E, care face parte din proprietatea publică a judeţului, n-are nicio relevanţă atâta timp cât aceasta a solicitat şi i s-a eliberat de către ........................ acord Prealabil nr............./14.11.2018, respectiv autorizaţie de amplasare şi acces la drum nr............./03.12.2018, pentru a putea demara lucrările de investiţie "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ............................”, în zona drumurilor judeţene DJ 672C şi DJ 672E.

Conform acestor acte administrative emise de intimatul - pârât ......................) pentru lucrarea de investiţie, precum şi a prevederilor legale, respectiv art. 25 litera l) din Legea 10/1995, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul lucrărilor de investiţie, respectiv ..................., împreună cu constructorul SC ................... şi dirigintele de şantier, aveau obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura scurgerea apelor pluviale în zona drumurilor judeţene DJ 672 E şi DJ 672 C şi pentru a aduce la starea iniţială elementele drumului judeţean, pe cheltuiala beneficiarului autorizaţiei de amplasare şi acces la drum.

De altfel, intimatul-pârât a precizat că lucrarea de investiţie "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ...................”, în zona drumurilor judeţene DJ 672 C şi DJ 672 E se derulează în baza autorizaţiei de construire nr................./19.02.2019 emisă de către .................... în calitate de investitor/beneficiar şi a documentaţiei tehnice întocmite de către S.C. ..................................

De asemenea, s-a mai relatat de către intimatul-pârât ....................... că din probele administrate în cauză de prima instanță, reiese cu certitudine că prejudiciul cauzat intimatului - reclamant ................a fost produs în urma realizării lucrărilor de investiție "înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ...................”, lucrări contractate de apelanta-pârâtă ................. şi nu are nicio legătură cu lucrările de reabilitare realizate de administratorul drumurilor judeţene, respectiv intimatul -pârât ..........................

Conform autorizaţiei de amplasare şi acces la drum nr................../03.12.2018, emisă de intimatul - pârât ....................... apelantei- pârâte .............., la solicitarea acesteia, elementele constructive ale drumurilor judeţene DJ 672 C şi DJ 672 E afectate de execuţia acestor lucrări vor fi refăcute şi aduse la starea iniţială prin grija şi pe cheltuiala beneficiarului autorizaţiei de amplasare şi acces la drum, de către o societate specializată în astfel de lucrări de drumuri, respectând reglementările în vigoare. Beneficiarul are obligaţia de a asigura realizarea şi verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie şi a calităţii acestora, prin... diriginţi de specialitate..., pe tot parcursul lucrărilor, în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată. Astfel, în relaţia cu emitenta autorizaţiei de construire nr. 20/19.02.2019, respectiv .........., apelanta - pârâtă ............... în calitate de beneficiar, astfel cum rezultă şi din nota de constatare nr. .............../19.12.2019 a intimatului- pârât ................ şi-a asumat responsabilitatea pentru situaţia creată şi angajamentul de restabilire a situaţiei anterioare realizării lucrărilor.

În concluzie, intimatul-pârât ................... a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei primei instanțe, ca temeinică şi legală.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile dispoziţiile art. 471 C.pr.civ., iar în conformitate cu prevederile art. 411 pct. 2, teza II C.pr.civ., a solicitat judecarea în lipsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamantul .................., în contradictoriu cu pârâții ...................... şi .............., a solicitat obligarea ................ să efectueze lucrările necesare în vederea preluării apelor pluviale din fondul superior, respectiv să efectueze șanțurile de preluare a apelor pluviale la DJ 672 E până la terminarea lucrărilor de reabilitare cu refacere a carosabilului, acostamentelor, acceselor la proprietăţi şi a şanţurilor de preluare a apelor pluviale în scopul drenării şi colectării apelor pluviale corespunzător de pe fondul superior, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr............../28.09.2020 pronunţată de către Judecătoria ................ în dosarul nr. .............../318/2020, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul ................. şi a fost respinsă acţiunea faţă de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală; a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta ............a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul ............., în contradictoriu cu pârâta ................, a fost obligată pârâta ........... să efectueze un şanţ paralel cu drumul judeţean DJ 672 E pentru preluarea apelor pluviale de pe amplasamentul drumului şi acostament şi împiedicarea curgerii acestora spre proprietatea reclamantului şi a fost obligată pârâta ............ la plata către reclamant a sumei de 2520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel pârâta ..............., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței primei instanțe, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ................ şi respingerii acţiunii faţă de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală. În motivare, apelanta a susținut că soluția primei instanțe, de respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, este rezultatul aplicării greșite a legii, motivarea instanței în acest sens fiind contradictorie și străină de natura cauzei.

Tribunalul va analiza apelul declarat în conformitate cu disp. art.477 alin.1 C.pr.civ., care consacră limitele efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a apelat, apreciind că este nefondat, cu consecința respingerii pentru cele ce succed.

În primul rând, tribunalul constată faptul că apelanta pârâtă nu contestă starea de fapt reținută de prima instanță, în sensul că proprietatea reclamantului este afectată de apa pluvială ce se revarsă de pe DJ 672 E spre curtea reclamantului, producând degradări platformei din pavele beton, inundarea fântânii în urma precipitațiilor care se revarsă de pe DJ 672 E, precum şi degradarea uşii de acces la beci, și că această afectare a gospodăriei reclamantului a avut loc în urma desfășurării lucrării de investiţie „Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele ..............., DN67 ..................”, lucrare contractată de pârâta .................. și prin care a fost schimbat cursul apelor provenite din ploi spre gospodăriile din zonă, inclusiv cea a reclamantului.

Se reține astfel că apelanta pârâtă nu contestă existența prejudiciului suferit de reclamant și nici legătura de cauzalitate între acest prejudiciu și lucrarea de investiție „înființare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele ......................., în zona drumurilor județene DJ 672 C și DJ 672 E", însă susține că nu este titulara obligației de despăgubire, ceea ce înseamnă, dat fiind faptul că în speţă calitatea procesuală pasivă revine titularului obligaţiei de despăgubire, că înțelege să conteste dezlegările primei instanțe din perspectiva calității procesuale pasive.

Criticând considerentele sentinței apelate, apelanta pârâtă a susținut că obligația de despăgubire pentru prejudiciul suferit de reclamant revine ..............., și nu ................, pentru că pârâtul ................este titularul dreptului de administrare al Drumului Județean 672E, conform art.22 din OG nr.43/1997, nefiind incidentă ipoteza prevăzută de art.38 alin.1 din același act normativ, ipoteză care se referă la drumuri naționale și autostrăzi, și nu la drumuri județene. De asemenea, a susținut apelanta pârâtă, pe de o parte, că pentru desfășurarea lucrării de investiție au fost necesare acordul prealabil și autorizația de amplasare și acces la drum eliberate de administratorul drumului, în speță ................, iar pe de altă parte, că DJ 672E intră într-un proces de reabilitare, care presupune inclusiv efectuarea unui sistem de șanțuri pentru asigurarea scurgerii apelor de pe carosabil și acostament.

Din perspectiva lucrării de investiție „înființare rețea de canalizare şi stație de epurare în satele ...................., în zona drumurilor județene DJ 672 C și DJ 672 E”, apelanta pârâtă a arătat că documentația tehnică nu prevede realizarea de șanțuri sau rigole pentru preluarea apelor pluviale, iar potrivit disp. art.25 lit. l) din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții, executantul lucrării este cel care are obligația de a readuce un teren ocupat temporar la starea inițială, în speță executantul lucrării fiind .................. şi ...................................

Susținerile apelantei pârâte nu pot fi primite, dată fiind natura raportului juridic dedus judecății.

Astfel, reclamantul și-a întemeiat cererea introductivă de instanță pe disp. art.604 Cod civil coroborat cu disp. art.1349, art.1350, art.1376, art.1381 Cod civil, susținând că în persoana pârâtei ................. sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

Tribunalul apreciază că starea de fapt dedusă judecății și stabilită prin probatoriul administrat confirmă îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale a pârâtei .............. pentru fapta proprie.

Astfel, pârâta ................. este titulara autorizației de construire nr............../19.02.2019, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru ”Înființare rețea de canalizare şi stație de epurare în satele ................... DN67 ..............”, și beneficiar-achizitor al acestei lucrări, conform contractului de lucrări nr................../02.10.2018.

Conform concluziilor expertizei tehnice întocmite de expert ................, această lucrare de investiție ”Înființare rețea de canalizare şi stație de epurare în satele ................... DN67 ...............” are legătură cu devierea cursului natural al apelor pluviale, întrucât prin execuția lucrărilor de canalizare constructorul a distrus efectiv lucrările edilitare existente înainte de începerea lucrărilor de canalizare, respectiv șanțul colector al apelor pluviale, șanț ce prelua precipitațiile atât din curțile (proprietățile) cetățenilor, cât și de pe drumul județean DJ 672E, astfel apele, nemaifiind dirijate, produc inundații în proprietățile cetățenilor, creându-și propria cale de deversare.

În condițiile în care lucrarea de investiție realizată de pârâtă a determinat prejudiciul suferit de reclamant, prin execuția lucrării fiind distrus șanțul colector al apelor pluviale, ceea ce a condus la inundarea gospodăriei reclamantului, pârâta este cea chemată să repare prejudiciul astfel cauzat, răspunderea angajată în sarcina sa fiind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, fiind lipsit de relevanță cine este titularul dreptului de administrare al drumului pe care s-a realizat lucrarea de investiție sau cine este proprietarul fondului de pe care se scurg apele pluviale spre gospodăria reclamantului.

Din această perspectivă, se constată că într-adevăr sunt greșite considerentele primei instanțe prin care a reținut că obligația de despăgubire îi incumbă pârâtei ................, în calitate de proprietar al fondului dominant, respectiv în calitate de administrator al drumului județean pe care s-a efectuat lucrarea de investiție, întrucât pârâta nu este nici proprietarul fondului de pe care se scurg apele pluviale spre proprietatea reclamantului și nici administratorul drumului pe care s-a efectuat lucrarea de investiție. Totodată, însă, soluția primei instanțe de obligare a pârâtei la efectuarea șanțului care să împiedice curgerea apelor spre proprietatea reclamantului este corectă, întrucât obligația de despăgubire îi incumbă pârâtei în calitatea sa de autor al unei fapte prejudiciabile, care naște în sarcina sa obligația de reparare a prejudiciului creat, drept pentru care considerentele primei instanțe, în aceste limite, vor fi înlocuite de considerentele prezentei decizii.

Concluzionând, reclamantul a investit instanța cu o cerere în repararea prejudiciului constând în inundarea gospodăriei sale, prejudiciu creat ca urmare a efectuării lucrării de investiție ”Înființare rețea de canalizare şi stație de epurare în satele ................... DN67 .................” contractate de .............., întemeindu-și demersul pe limitele exercițiului dreptului de proprietate privitoare la folosirea apelor și pe răspunderea civilă delictuală. Starea de fapt expusă de reclamant a fost confirmată prin probele administrate în cauză, iar la această stare de fapt fundamentul juridic aplicabil este răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a pârâtei.

Nu pot fi primite nici susținerile apelantei pârâte, în sensul că readucerea terenurilor ocupate temporar la starea iniţială, este, conform art.25 lit.l) din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, obligaţia executantului, la terminarea lucrărilor, pentru că dispozițiile legale invocate sunt aplicabile în raporturile ce se nasc în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuţie şi recepţie a construcţiilor, precum şi în etapele de exploatare, expertizare tehnică şi intervenţii la construcţiile existente şi de postutilizare a acestora, raporturi între investitori, consultanți, proiectanți, executanți, administratori și utilizatori de construcții, ceea ce nu se verifică în speță. Reclamantul este un terț prejudiciat prin efectuarea unei lucrări de investiție, terț care este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat, în condițiile dreptului comun al răspunderii civile delictuale, iar dispozițiile invocate de apelanta pârâtă nu se constituie într-o cauză exoneratoare de răspundere pentru aceasta. Din aceeași perspectivă, sunt nerelevante și aspectele referitoare la lucrările etapizate pe care le prevede documentația tehnică aferentă lucrării de investiție.

Pentru toate considerentele expuse, văzând și disp. art.480 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat, ca nefondat.

Față de disp. art.453 C.pr.civ., reținând că culpa procesuală revine apelantei, tribunalul va obliga apelanta la plata către intimatul ............., a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel, onorariu avocat, conform chitanței nr............/17.02.2021 (fila 16 dosar apel).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de către apelanta ................., împotriva sentinţei civile nr.............../28.09.2020 pronunţate de către Judecătoria ............. în dosarul nr............../318/2019, în contradictoriu cu intimaţii ..............., cu domiciliul în ................. şi ....................., cu sediul în .................., ca nefondat.

Obligă apelanta la plata către intimatul .............., a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recurs ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată azi, 25.03.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei.

Domenii speta

Spete similare