Pretenţii

Acesta  este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:048.000149

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ..../95/2018

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA Nr. 149/2021

Şedinţa publică din 24 Iunie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ....

Grefier .....

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în data de 10.06.2021 privind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul VCI, în contradictoriu cu pârâţii UAT, RML PM Tg-Jiu şi FC-Fost PM  Tg-Jiu, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura îndeplinită din ziua dezbaterilor.

S-a constatat că dezbaterile au avut loc la termenul din 10.06.2021, fiind consemnate  în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa a amânat pronunţarea la termenul din  24.06.2021.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj, sub nr...../95/2028, reclamantul VCI, CNP ....., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ...., str. .... nr...., judeţul Gorj, a chemat în judecată pârâţi UAT, reprezentată legal prin  RML, cu sediul în Municipiul ...., Bulevardul C.. B... nr... cod ..., RML, .... al municipiului Tg-Jiu, cu adresă la sediul UAT Municipiul Tg-Jiu, Bulevardul CB nr...., cod ... şi pe FC, fost  al ...., domiciliat în ...., ......, judeţul Gorj, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor în solidar la plata unei despăgubiri pentru ocuparea abuzivă a terenurilor proprietatea sa prin construcţia unor drumuri publice, fără acordul său şi fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, precum şi pentru beneficiul nerealizat de pe unul din terenuri ca urmare a împiedicării folosirii acestuia conform destinaţiei iniţiale.

Solicită, astfel să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata sumei de 189.486 euro, cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului, la data plăţii, sumă ce reprezintă prejudiciul material cauzat prin lipsirea reclamantului de folosinţa imobilului terenul înscris la numărul cadastral 9655 şi CF 23535, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi şi amplasarea de utilităţi publice pe o parte semnificativă din terenul ce îi aparţine în proprietate începând cu finele anului 2015, beneficiul nerealizat ca urmare a pierderii şansei valorificării întregului teren conform intenţiei proprietarului reclamant, precum şi daunele morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a stresului cauzat de perioada îndelungată în care m-am luptat cu autorităţile pentru apărarea dreptului meu de proprietate, de pierderea şansei şi oportunităţii valorificării imobilului dar şi a sănătăţii afectate de acest stres, conform dovezilor pe care le depune la dosar.

De asemenea, datorită faptului că situaţia descrisă se perpetuează, iar el este în continuare prejudiciat, solicită obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului şi imposibilitatea valorificării sale, calculate la valoarea de 2000Euro pentru fiecare lună, începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă a despăgubirilor astfel solicitate.

Totodată, în baza dispoziţiilor art.453 din Codul de procedură civilă, solicită obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu susţinerea acestui proces.

În motivarea cererii arată că, a dobândit terenul în suprafaţă de 7125mp cu numărul cadastral ..., intabulat în cartea funciară nr..... a Municipiului Tg-Jiu, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.... din 30.07.2008 de BNP ..., pe care îl atașează, iar pe cel în suprafaţă de 1166mp, cu numărul cadastral 6873/6-6873/7-6873/8-6873/9-6873/10, înscris în CF nr.... a ..., astfel cum acesta este descris, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr..../04.12.2006 de BNP .... Terenurile au fost cumpărate de la persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legii fondului funciar, care au deţinut titluri de proprietate intabulate, conform menţiunilor din actele autentice de vânzare-cumpărare.

Susţine că în cursul anului 2014, pârâtul CF, în calitate de primar al ... la acea dată, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a dispus edificarea în mod abuziv fără autorizaţie de construire, certificat de urbanism şi fară a exista o hotărâre a consiliului local, a unei străzi denumita Prelungirea Făgăraș, fără număr, pe terenul său, aflat în afara domeniului public sau privat al municipiului Tg Jiu, ocupând astfel în întregime suprafaţa de 1166mp, iar din terenul de 7125mp, i-a fost ocupată o suprafaţă de aproximativ 3000mp. De aceste aspecte a luat cunoştinţă în decembrie 2015, întrucât până atunci a fost plecat din ţară, moment în care a început să facă nenumărate demersuri la pârâţi pentru a cere explicaţii în legătură cu ocuparea abuzivă a terenurilor şi încălcarea dreptului său de proprietate încercând să rezolve amiabil litigiul creat de aceştia.

De asemenea, arătă faptul că la momentul cumpărării terenurilor, pe acestea nu se aflau niciunul din elementele descrise de el, drum asfaltat, reţea aeriană electrică apă, canalizare, acestea fiind executate ulterior, fără să se fi încheiat un acord cu el şi fără plata unei despăgubiri prealabile.

A solicitat punctual informaţii despre această investiţie publică, solicitare înregistrată sub nr.../07.12.2015, însă nu a primit niciun răspuns, singura referire la această problemă fiind făcută doi ani mai târziu, în adresa nr..../19.02.2018, unde se arată însă că există o aplicare a unui coeficient de reducere, că în speţă este vorba de proprietatea ..., însă nu se poate preciza dacă terenul a fost inventariat în domeniul public al municipiului Tg-Jiu. Cu toate acestea, nu există nici cea mai mică justificare de ce pârâţii i-au uzurpat aproape 4166mp (întregul teren de 1166mp şi aproape 300 mp din cel de 7125mp), orice încercare în acest sens izbindu-se de o atitudine refractară din partea pârâţilor. Pe lângă faptul că nu există niciun document care să certifice cele cuprinse în această adresă, nu a fost niciodată informat în legătură cu aceste aspecte, el continuând să achite impozitul pentru întregul teren aşa cum i-a fost înscris la cadastru.

De asemenea, arătă faptul că nu există nicio dovadă a unei eventuale treceri în domeniul public sau privat ai Consiliului Local al Municipiului Tg-Jiu a terenurilor ocupate, proprietatea sa, care să justifice dislocarea de fonduri publice pentru lucrările efectuate; arătă faptul că din cauza ocupării abuzive a terenurilor cu drumul construit, nu a putut valorifica terenul, (pe care intenţionează să îl închirieze sau să îl vândă) având o serie de oferte de închiriere de la firme din ţară pentru diverse activităţi ce necesitau o astfel de suprafaţă, însă din cauza drumului, aceste convenţii nu s-au mai putut materializa.

De asemenea, arătă faptul că din cauza lucrărilor efectuate pe aceste terenuri i-a fost imposibil şi să parceleze terenul măcar pentru a-l putea vinde în mod corespunzător, astfel încât, în acest moment se află practic în imposibilitatea de a folosi întregul teren din cauza lucrărilor realizate de pârâtă. A făcut nenumărate demersuri la primăria pârâtă, materializate în solicitările nr.51093/07.12.2015, 47624/29.11.2016, 3771/29.01.2018, 13277/26.03.2018, ş.a., atât în perioada în care la conducerea primăriei se afla pârâtul CF, cel sub a cărui conducere s-a realizat asfaltarea şi celelalte lucrări publice, cât şi ulterior, la noul primar, pârâtul RML, însă toate încercările sale s-au izbit de nepăsarea şi incapacitatea celor doi de a rezolva situaţia, toate aceste eforturi de a-şi apăra proprietatea soldându-se cu eşecuri care i-au creat o stare de stres continuu ce a culminat în vara anului 2017, când a suferit un infarct miocardic acut pe fondul supărării, stresului şi imposibilităţii de soluţionare a litigiului, de care pârâţii se fac vinovaţi de starea sa de sănătate înrăutăţindu-se în luna septembrie 2018, când a aflat de proiectul conceput de primarul actual, pârâtul RM, prin care propunea Consiliului Local respingerea propunerilor sale, el ajungând din nou la urgenţe cu un alt episod cardiovascular, pe fondul stresului şi supărării cauzate de reaua-credinţă a celor care ar fi trebuit să găsească o soluţie la situaţia pe care i-au creat-o.

 Susţine faptul că acest teren este exclusiv proprietate privată, nu a fost expropriat, şi cu toate acestea a fost asfaltat şi au fost trase utilităţi publice-reţea electrică aeriană ş.a,- pentru proprietarii fondurilor învecinate, după cum rezulta dintr-o adresă a primăriei, ce confirmă cele relatate de el, pe care o anexează, fără sa i se ceară acordul, (fără a fi măcar avizat, intrându-se pe proprietatea sa fără nicio explicaţie, fără a i se ceară permisiunea, ceea ce a condus la încălcarea flagrantă şi nejustificată a dreptului său de proprietate.

A solicitat scris o serie de informaţii în legătură cu aceste acţiuni fără precedent ale primăriei, a făcut notificări, dar nu i s-a oferit niciun răspuns scris sau verbal, a încercat să discut cu reprezentanţii primăriei, a fost purtat în permanenţă cu vorba, de la unul la altul, nu s-a rezolvat nimic, a discutat cu noul primar, însă acesta ridică din umeri şi spune că nu îl interesează, că nu el a pus asfaltul. L-a notificat pe noul primar, pârâtul RMLîn sensul de a se implica să rezolve această problemă pe care i-au creat-o, de a veni în întâmpinarea ofertelor sale de rezolvare pe cale amiabilă a diferendului, întrucât la un moment dat într-o şedinţă de Consiliu Local de la începutul anului 2017, se aprobase evaluarea terenului în suprafaţă de 7125mp, (prin HCL nr.79/27.02.2017) evaluare pentru care primăria a achitat suma de 4000lei onorariu expert, însă după ce a fost depus raportul de expertiză după îndelungi aşteptări, s-a evitat în mod nejustificat supunerea în discuţia Consiliului local Tg-Jiu de către primar a ofertei sale de vânzare a terenului (el nemaiavând cum să îl exploatez cu strada care trece prin mijlocul său), sau a oricărei modalităţi pe care o înţelege pentru soluţionarea într-un fel a acestei situaţii, acest fapt constituind un nou abuz al primarului actual, lui spunându-i-se că raportul de evaluare au ar fi bun. Într-un final, pentru luna iulie 2018, pârâtul RM L a iniţiat un proiect de hotărâre prin care propunea respingerea tuturor solicitărilor sale, însă în şedinţa din data de 30.07.2018 proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local, astfel încât el a rămas tot ca la început, fără nici un fel de rezolvare. Din procesul verbal al şedinţei în care s-a respins proiectul de hotărâre, din care a depus la dosar extras cu partea care îl vizează, se înţelege că s-a pus problema desfiinţării drumului şi utilităţilor, ceea ce înseamnă că implicit s-a recunoscut faptul că a fost realizate pe terenul său, fără drept. În cadrul aceluiaşi proces-verbal s-a reţinut că primarul actual a susţinui în cadrul acelei şedinţe, în mod nereal, fără niciun suport faptic, că s-ar fi încercat toate variantele posibile, fără niciun rezultat, însă după cum va demonstra, nu a existat nici măcar o variantă de soluţionare a litigiului, doar propunerile sale, respinse nefondat de pârâţi.

Menţionează şi faptul că a propus chiar să donez primăriei terenul în suprafaţă de 1166 mp, întrucât acesta în prezent este oricum ocupat în întregime cu lucrările primăriei, (o eventuală solicitare de ridicare a asfaltului de pe teren în acest moment nu cred că ar folosi nimănui), iar pentru terenul în suprafaţă de 7125 mp care nu mai poate fi utilizat astfel cum intenţionează, fiind ocupaţi circa 3000 mp, a solicitat despăgubiri care s-au calculat printr-un raport de expertiză întocmit la solicitarea primăriei, ţinându-se cont de preţurile aplicabile în zonă. Nici de această dată nu a fost ascultat, încât practic a ajuns să considere că pârâţii nu doresc altceva decât să îl deposedeze pur şi simplu de acest teren în mod ilegal, fără nici o despăgubire, pentru propriul lor interes ori al altor persoane, ceea ce este inadmisibil. Practic, de fiecare dată i s-au invocat lot felul de aspecte doar pentru a nu se rezolva problema.(Astfel, i s-a spus că terenul nu poate face obiectul vreunei tranzacţii pentru că se află în zona de interes a Ministerului Apărării Naţionale, fiind sub incidenţa Legii nr.17/2014, însă a făcut dovada cu adeverinţa nr..../03.05.2017 a .-Jiu şi cu Avizul nr.../26.10.2017 emis de M.Ap-N.-U.M.01541 ... că această instituţie nu are obiective în perimetru şi că poate fi înstrăinat terenul; s-a invocat faptul că ortoplanul nu se suprapune peste cadastrul său, şi că de fapt, terenul său nu este acolo unde susţine, însă el ştie doar că l-a cumpărat, l-a intabulat,  cadastrul realizat exact pentru locul unde există terenul, exact aşa l-a avut în acte proprietarul anterior, a vândut în aceeaşi zonă teren altor persoane, pe cadastrul existent, care şi-au edificat imobile de locuit cu autorizaţii eliberate de primărie, astfel încât nimeni nu poate veni acum să îi spună că nu este aşa cum actele o demonstrează, întrucât toate aceste demersuri, lucrări, vânzări, etc., s-au realizat cu acordul primăriei şi au fost atent verificate la acel moment, totul fiind în conformitate cu actele existente.

Mai arată că plăteşte anual impozit la stat pentru întregul teren, deşi practic nu îl mai deţine în totalitate, şi nu îl poate folosi, iar primăria a emis autorizaţii de construcţii pentru imobilele învecinate amplasate exact în conformitate cu cadastrul care există. Prin urmare, nu există nicio justificare pentru ştirbirea semnificativă a proprietăţii sale decât fapta ilicită a pârâţilor, concretizată în acest fel la adresa proprietăţii private a unui cetăţean român. A revenit cu notificarea autorităţilor locale în sensul că în caz de nesoluționare în termen de 30 de zile să procedeze la demolarea construcţiilor ilegale edificate fără respectarea prevederilor legale de ... (utilităţi publice, drum asfaltat). La data de 28.03.2013 a reiterat aceste aspecte şi prin intermediul executorului judecătoresc, prin notificarea din data de 27.03.2018 înregistrată în dosarul nr.3/N/2018 al Biroului executorului judecătoresc ...., însă şi de această dată demersurile sale au fost ignorate, termenul a trecut şi nimeni nu  îi oferă niciun răspuns, iar el este în continuare prejudiciat, neputând să îi folosească nici în prezent terenul. Pur şi simplu, actualul primar profită de faptul că drumul a fost asfaltat în timpul mandatului fostului primar, FC şi nu ii pasă că unui cetăţean îi este încălcat dreptul de proprietate, nefăcând absolut niciun demers pentru a remedia situaţia, nici la solicitarea sa expresă prin notificări, nici din proprie iniţiativă, ceea ce consideră că este o atitudine abuzivă sau pur şi simplu o sfidare la adresa unui drept fundamental, ocrotit de Constituţie. A revenit pentru ultima oară cu notificarea nr.7/N/2018 adresată primarului municipiului Tg-Jiu, pârâtul RML la data de 31.05.2018 pentru soluţionarea amiabilă a litigiului, însă nici de această dată nu a primit niciun răspuns, astfel încât, în acest moment, consideră că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a soluţiona amiabil litigiul, însă nu a avut parte de nicio atenţie din partea pârâţilor, dimpotrivă, dacă ar fi putut, tot pe el l-ar fi scos vinovat de situaţia creată. Mai mult decât atât, pe terenul său au fost trase utilităţi-apă, curent electric pentru deservirea proprietăţilor învecinate, fără să îl întrebe nimeni nimic, ca şi când nu ar fi existat acolo, iar terenul ar fi proprietatea unităţii administrativ teritoriale, fără a fi fost măcar întrebat, deşi ar fi fost absolut necesar acordul său, astfel încât consideră că autorităţile locale sfidează pur şi simplu dreptul său de proprietate, că este ţinta unei batjocuri continue care se perpetuează de aproape trei ani.

Astfel, dreptul său, în calitate de proprietar al unui imobil din România de a se bucura de toate atributele pe care le conferă drepturile proprietate, a fost serios afectat. Exploatarea acestui teren de către el, ca unic titular al dreptului de proprietate conform voinţei sale, a fost compromisă, fiind paralizat astfel dreptul de dispoziţie materială şi juridică asupra acestuia, atribute inerente dreptului recunoscut de lege. Această situaţie de pasivitate din partea primarului actual, paratul RML, care practic îi indisponibilizează bunul la ora actuală, prin lipsa de reacţie în a lua măsurile care se impun şi care îi revin în atribuţii, afectează garanţia constituţională a dreptului său de proprietate (art.44 alin.2 din Constituţie) şi implicit garanţia convenţională (art.1 parag.1 din Protocolul 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale) aşa cum a fost ilustrată în jurisprudenţa pertinentă a instanţei de contencios european al drepturilor omului. Prin toate aceste acţiuni şi inacţiuni, pârâţii au demonstrat că nu pun niciun preţ pe proprietatea privată a cetăţenilor oraşului, că nu sunt capabili să respecte Constituţia şi legile ţării care reglementează şi ocrotesc dreptul de proprietate privată şi că se pot folosi după bunul plac de bunurile cetăţenilor, dacă interesul lor personal sau al altora o cere.

Precizează că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv; existenţa unei fapte ilicite, constând în dispoziţia dată de pârâtul FC pentru ocuparea abuzivă a terenurilor (prin asfaltarea unei străzi şi utilităţile trase pe terenul său fără a i se cere acordul), care continuă şi în prezent şi refuzul tuturor pârâţilor de a rezolva litigiul creat, prin invocarea a tot felul de pretexte nesustenabile sau pur şi simplu prin pasivitatea de a-i oferi o soluţie, concretizată chiar şi prin propunerea pârâtului RML de a se respinge solicitările sale, fără vreo justificare.

Potrivit art.1349 din noul Cod civil reiese faptul că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunzând de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Prin urmare, cum prejudiciul reclamat de el prin acţiune este consecinţa construirii unei străzi în mijlocul terenului proprietatea sa, iniţiativă şi acţiune a pârâţilor, în speţă existând refuzul acestora de a-i reda drepturile integrale asupra terenului, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.1349 din noul Cod civil, noua reglementare a răspunderii civile delictuale, spre deosebire de vechea reglementare conținută de art.998C civ., nemaicondiţionând explicit angajarea răspunderii civile din culpă, de greşeala autorului, limitându-se la constatarea existenţei unei încălcări prin acţiune ori inacţiunea drepturilor, dar şi a intereselor legitime ale altor persoane, vina fiind, deci, prezumată; existenţa unui prejudiciu, cauzat ca urmare a imposibilităţii folosirii de el, în calitate de proprietar, a terenului ocupat în modalitatea descrisă de către pârâţi, precum şi beneficiul nerealizat pe acest teren în ultimii trei ani în care ar fi putut să îl exploatez conform intenţiei iniţiale care trebuia să se materializeze, însă din cauza faptei pârâţilor nu s-a mai putut concretiza; prejudiciul este o condiţie esenţială a răspunderii civile delictuale. Esenţa răspunderii civile delictuale constă în existenţa unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiţii ce sunt obiective, în lipsa cărora nu se poate însă stabili o obligaţie de reparare. Se mai adaugă la aceasta şi categoria prejudiciilor suferite prin pierderea unei şanse. Acestea sunt definite ca fiind pierderea şansei, cauzată de o faptă ilicită, cu scopul de a obţine un avantaj.

Noul cod civil face referire în premieră în art.1532 alin.2 la prejudiciul cauzat prin pierderea unei şanse de a obţine un avantaj, şansă pe care în mod evident a ratat-o din cauza pârâţilor, urmărindu-se a oferi o compensare a situaţiei dezavantajoase cauzală de ratarea unei oportunităţi. Noul Cod civil, odată cu reglementarea acestui tip de prejudiciu, a reglementat şi modalitatea de determinare a întinderii reparaţiei, astfel încât victimele care au suferit un prejudiciu prin pierderea unei şanse să poată obţine despăgubirile la care sunt îndreptăţite.

În concluzie, inclusiv prejudiciul sub forma pierderii unei şanse este un prejudiciu cert, actual,(eşuarea tratativelor pentru încheierea unui contract, ca urmare a intervenţiei frauduloase a pârâţilor) dar care poate avea caracter continuu, manifestându-se la momentul judecării cauzei, şansa fiind deja pierdută, dar consecinţele pierderii şansei se vor manifesta şi în viitor. De asemenea, arătă faptul că nici măcar în prezent nu are vreo soluţie astfel încât pagubele ce i se produc au un caracter continuu. Pierderea unei şanse reale şi serioase constituie un prejudiciu cert, şansa având o valoare economică în sine. Existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu este fără nicio îndoială demonstrată.

 Cum nu a găsit nici cea mai mică înţelegere în tot acest lung timp în care se luptă cu pârâţii ca să îşi apere proprietatea, i-a reconsiderat prejudiciul pe care i l-au creat şi înţelege să se constitui parte civilă cu suma totală de 189.486euro, compusă din următoarele: pe de o parte este vorba de suma de 87.486euro, despăgubiri materiale, provizoriu determinate, reprezentând contravaloarea terenurilor ocupate (cel de 1166 mp şi aproape 3000 mp din cel de 7125 mp) raportându-se la valoarea unui metru pătrat astfel cum acesta a fost reţinut în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză chiar la solicitarea Primăriei Tg-jiu, cu posibilitatea de a-şi majora aceste pretenţii, în funcţie de concluziile unei expertize judiciare pe care o solicită în prezenta cauză.

 De asemenea, tot în cadrul despăgubirilor materiale solicită suma de 72.000euro reprezentând beneficiul nerealizat de pe acest teren în ultimii trei ani, la care se adaugă dobânda legală, reprezentând chiria pentru terenul de 7125mp până la soluţionarea litigiului dintre ei, întrucât din cauza ocupării terenului de drumul asfaltat şi de lucrări, precum şi a lipsei de reacţie a pârâţilor, a ratat încheierea unor contracte de închiriere a terenurilor cu firme care şi-au manifestat interesul în acest sens, fiind contactat de acestea pentru închiriere pentru edificarea unor depozite/hale de produse. Acest prejudiciu subzistă şi în prezent, el fiind în continuare privat de dreptul de a exploata imobilul. A calculat acest prejudiciu având în vedere o chirie de 2000Euro/luna pentru închirierea terenului de 7125mp, astfel cum i-a fost propusă de persoane interesate pentru utilizarea acestuia în scopul construirii unor hale de depozitare produse, convenţie pe care nu a putut-o materializa din cauza obstacolelor create de pârâţi.

Mai arată că atunci când au venit la faţa locului reprezentanţii societăţilor respective au constatat că nu pot pune în aplicare planul de construire a depozitelor întrucât aveau nevoie de întreaga suprafaţă de teren, iar el nu le-o putea pune la dispoziţie din cauza lucrărilor primăriei, care îi fragmentau terenul, spunându-i-se să rezolve mai întâi problema cu autorităţile şi după aceea să-l contacteze. Aceste aspecte le pot dovedi cu mai mulţi martori care au asistat la discuţii, însă se limitează doar la DVR, domiciliat în TgJiu, şi DI, domiciliat în Horezu, jud.Vâlcea.

Toate aceste neajunsuri şi obstacole pe care i le-au creat cei din primărie, discuţiile interminabile, stresul, drumurile şi eşecul în încercarea de a-i apăra dreptul de proprietate precum şi pierderea şansei de a obţine un avantaj patrimonial prin valorificarea terenului, i-au cauzat în vara anului 2017 un infarct miocardic acut, fiind internat o săptămână la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti unde a suferit o intervenţie chirurgicală dificilă, în prezent fiind nevoit să urmeze un tratament medicamentos costisitor de care doar pârâţii se fac vinovaţi. A arătat faptul că datorită acestei nedreptăţi pe care i-au făcut-o pârâţii, materializată în final cu propunerea de către pârâtul RM a unui proiect de respingere a solicitărilor sale, fără alternativă de rezolvare, pe fondul stresului şi supărării, a ajuns din nou internat la urgenţe cu un alt episod cardiovascular în luna septembrie 2018, când a aflat de ceea ce s-a întâmplat în şedinţa din 30.07.2018 a Consiliului Local, el neavând cunoştinţa până atunci de faptul că primarul a propus acel proiect de hotărâre pentru a se respinge ceea ce el a solicitat şi demonstrat cu actele din dosar. Depune în acest sens un set de înscrisuri care atestă starea sa de sănătate şi suferinţa prin care a trecut din cauza stresului cauzat de pârâţi.

Susţine că a fost adus în această stare de stres şi suferinţă fizică şi psihică din culpa pârâţilor, incapabili să îi respecte dreptul de proprietate, cărora a trebuit să le suport o ingerinţă nelimitată în timp cu privire la dreptul său de proprietate, dar şi pe aceea de a-i vedea distruse proiectele pe care le-a conceput pentru valorificarea imobilelor, fiind nevoit să întrerup orice demers pe propria-i proprietate, ca urmare a comportamentul instabil, imprevizibil şi de neconceput al administraţiei şi reprezentanţilor acesteia. Pentru aceste motive înţeleg să solicit obligarea pârâţilor şi la plata daunelor morale în valoare de 30.000euro.

 De asemenea, datorită faptului că situaţia descrisă se perpetuează, iar el sunt în continuare prejudiciat, fără a întrevedea vreo posibilitate de remediere a situaţiei create, solicită obligarea pârâţilor şi la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului şi imposibilitatea valorificării sale, calculate la valoarea de 2000Euro pentru fiecare lună, începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă a despăgubirilor astfel create.

Precizează faptul că a avut în vedere un preţ minim, chiar sub 0,350 euro/mp, cu mult sub cel practicat de Consiliului Local privind stabilirea tarifului lunar al chiriei practicat pentru terenuri extravilane cu altă destinaţie decât cea de locuinţă aparţinând domeniului public sau privat al municipiului.

În dovedirea celor prezentate solicit încuviinţarea probei cu  înscrisurile pe care deja le depune la dosar, precum şi cu cele care vor mai fi  necesare  pe parcursul  desfăşurării  procesului,  inclusiv a expertizei extrajudiciare efectuate la solicitarea primăriei, de care însă aceasta nu a mai vrut să ţină cont; a probei testimoniale cu martorii DVR, domiciliat în Tg-Jiu, şi D I, domiciliat în Horezu, jud.Vâlcea, pentru a dovedi existenţa înţelegerilor pe care le-am ratat cu persoane care au dorit să închirieze terenul, dar şi suferinţa fizică şi psihică la care a fost expus ca urmare a eforturilor sale de ani de zile de a-şi recupera bunurile uzurpate; a probei cu expertiza tehnică de specialitate pentru a demonstra că terenurile mele din acte sunt ocupate în modalităţile descrise şi pentru demonstrarea valorii terenului şi a lipsei de folosinţă, ţoale acestea constituind probe elocvente pentru dovedirea faptelor reclamate. Depune alăturat şi dovada achitării taxei de timbru pentru despăgubirile materiale şi daunele morale solicitate, calculată în conformitate cu dispoziţiile OUG nr.80/2013.

În drept îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art.1347 alin.l şi 2, art.l347 coroborat cu art.1516 şi 1530, 1531 şi 1532 din codul civil, 1357-1359 din Codul Civil, art.1381-1383, art,1385 şi 1391 alin.l şi art.252 din codul civil, precum şi art.453 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces. Solicită judecarea cauzei şi în lipsă, conform art.223 din Codul de procedură civilă.

Depune alăturat chitanţa reprezentând achitarea taxei de timbru în cuantum de 11309lei;în xerocopie contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr...../30.07.2008; nr..../04.12.2006; cererea reclamantului adresată primarului înregistrat sub nr..../2015; adresa nr..../19.02.2018 emisă de ...; avizul nr..../26.10.2017; adeverinţa nr..../03.05.2017; notificarea înregistrată la data de 27.03.2018 la BEJ ...; cererea adresată primarului şi înregistrată sub nr..../26.03.2018; notificarea înregistrată sub nr..../29.01.2018; adresa nr.../2018; cererea adresată primăriei şi înregistrată la data de 31.05.2018; raport de evaluare nr.60/23.10.2017.

La data de 16.11.2018, reclamantul a depus la dosar note scrise prin care  solicită obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei totale de 189.486Euro, cu dobânda legală  de la data producerii prejudiciului, la data plăţii, sumă ce reprezintă prejudiciul material cauzat prin lipsirea reclamantului  de folosinţa imobilului terenul înscris la numărul cadastral 9655 şi CF 23935, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi şi amplasarea de utilităţi publice pe o parte semnificativă din terenul ce îi aparţine în proprietate începând cu finele anului 2015, beneficiul nerealizat ca urmare a  pierderii şansei valorificării întregului teren conform intenţiei proprietarului reclamant, precum şi daunele morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a stresului cauzat de perioada îndelungată în care s-a luptat cu autorităţile pentru apărarea dreptului să de proprietate, de pierderea şansei şi oportunităţii valorificării imobilului dar şi a sănătăţii afectate de acest stres. La data de 29.10.2018, data introducerii acţiunii, curs euro/leu=4,66, deci suma totală 189.486Euro. Depune şi chitanţa reprezentând achitarea taxei de timbru în cuantum de 1127lei.

La data de 17.12.2018 a depus întâmpinare de către intimatul FC prin care solicită respingerea acţiunii şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive:

Susţine că aşa cum se poate observa, este chemat în judecată în calitate de fost primar al Municipiului Târgu-Jiu, însă mandatul său a încetat la sfârşitul anului 2016, după alegerile parlamentare.

Potrivit art.21, din Legea nr.215/2001, a administraţiei publice locale, "(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală si ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. (2/1) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal".

Conform art.62 alin.(1) din Legea nr.215/2001 "Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritoriala în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie”.

Din analiza acestor dispoziţii legale, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că, numai unitatea administrativ-teritoriala este înzestrată cu personalitate juridică şi numai aceasta poate stă în judecată în nume propriu, în speţă, Unitatea administrativ-teritorială Municipiul Târgu-Jiu, chiar şi actualul primar stând în judecată doar ca reprezentant legal, nicidecum în nume personal. Aşa cum reiese din cererea reclamantului, ocupațiunea terenului este exercitată de Municipiul Târgu-Jiu, pentru utilităţile de interes public, acestea putând fi folosite de către orice cetăţean al Municipiului Târgu Jiu şi nu numai. Mai mult, raportat la termenul de prescripţie, a ocupat funcţia de primar doar un an de zile din perioada solicitată. Raportat la cele prezentate mai sus, rezultă cu pregnanţă lipsa calităţii mele procesuale pasive, motiv pentru care solicită instanţei de judecată respingerea acţiunii faţă de persoana mea, FC, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei susţine următoarele:

Aşa cum se poate deduce din cererea de chemare în judecata, reclamantul solicită obligarea la plata sumei de 87.486euro, despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea terenurilor ocupate. Aceasta suma nu poate fi acordată de către instanţa de judecată şi cererea este nefondată, deoarece în condiţiile în care reclamantul consideră în fapt că a avut loc o ocupare abuziva a terenului, în calitate de proprietar acesta beneficiază de protecţia juridica a dispoziţiilor art.480,483Vechiul Cod civil(art.555, art.563Noul Cod civil), ceea ce ar putea justifica o eventuală despăgubire dar nu reprezentată de contravaloarea terenului căci aceasta se cuvine doar în caz de expropriere sau transfer a dreptului de proprietate prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, ci reprezentata de contravaloarea lipsei de folosinţa a terenului (decizia civila nr..../2013 a Curţii de Apel Craiova).

Pe altfel, cat priveşte ocupațiunea suprafeţei de 3000m.p din suprafaţa totala a terenului de 7125m.p, ocupațiunea nu îi este imputabila intimatului, iar eventuala lipsă de folosinţă trebuie solicitată persoanei pe care au edificat construcţiile si respectivul drum betonat, ipoteza în care, faţă de cele solicitate invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Raportul juridic nu se poată stabili decât intre titularul dreptului de proprietate si persoana care exercita ocupațiunea, în cazul de fata nefiind vorba despre el sau UAT Tg-Jiu.

Din această perspectivă nu se poate justifica nici cererea de acordare a daunelor morale în legătură cu ocupațiunea terenului în suprafaţă de 3000m.p. Terenul, în suprafaţa de 1166 m.p, folosit de către cetăţenii Municipiului Târgu-Jiu ca stradă, a fost utilizat ca drum de tarla după anul 1990, odată cu restituirea proprietăţilor. În perioada iulie 2008, când a devenit proprietar- octombrie 2014, reclamantul a stat în pasivitate, deoarece această stradă, neasfaltată pe atunci, asigură accesul şi la mai multe proprietăţi, pe care ulterior le-a înstrăinat la terţe persoane, constituind în favoarea cumpărătorilor un drept de servitute tocmai pe aceasta suprafaţa. Începând cu anul 2010, poate chiar mai devreme, beneficiarii acestui drum, inclusiv dobânditori de terenuri de la reclamant, prin mai multe audienţe si petiţii scrise, au solicitat amenajarea drumului în cauza pentru a avea un acces civilizat la construcţiile edificate în zonă. Urmare acestora, Municipiul Târgu Jiu a procedat la efectuarea de lucrări de întreţinere, reparaţii şi îmbrăcăminte asfaltică pe terenul afectat de drumul de acces la proprietăţile în zonă. Aceste lucrări s-au efectuat cu bună credinţă şi în scop strict de utilitate publică, având ferma convingere că acest drum nu afectează proprietăţi private, convingere bazată pe de o parte, pe existenţa îndelungată a acestui drum, iar pe de altă parte pe starea de pasivitate a prezumtivilor proprietari, precum şi pe faptul ca la acea dată nu exista o bază de date, care să poată fi accesată oricând ca în prezent, a OCPI Gorj.

De altfel, respectiva investiţie s-a aprobat de către organele deliberative si nu din dispoziţia sa, după obţinerea avizelor de specialitate. Cum respectiva suprafaţă avea destinaţia de drum de acces, fiind constituit un drum de servitute in favoarea dobânditorilor loturilor, pretinsa ocupațiune nu face altceva decât sa aducă un spor de valoare terenului care îşi păstrează şi în acest moment destinaţia fără ca acesta sa fi fost afectata prin asfaltare si realizarea utilităţilor.

Arată că în luna octombrie 2014 domnul VCI a ieşit din starea de pasivitate solicitând rezolvarea amiabilă a ocupațiunii parţiale a terenului proprietatea sa de către această stradă. Urmare acestei solicitări, personal a aprobat un referat în acest sens, în baza căruia s-a procedat la întocmirea proiectului de hotărâre privind evaluarea terenului de către un evaluator autorizat, pe care de asemenea l-a semnat şi l-a supus analizei şi eventual aprobării Consiliului local al Municipiului Târgu Jiu, conform legislaţiei în vigoare. Datorita scandalurilor mediatice, consilierii locali ai Municipiului Târgu Jiu de la acea vreme au amânat analizarea proiectului de hotărâre solicitând totodată clarificarea şi repoziționarea lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară pe amplasamentele reale. l-au fost comunicate aceste aspecte, însă domnul VCI nu a înţeles să procedeze în acest sens, revenind în luna noiembrie 2016 cu o noua cerere, respectiv .../29.11.2016, care ulterior mandatului său, a fost analizată şi soluţionată parţial de către Consiliul local al Municipiului Târgu Jiu prin HCL ..../27.02.2017. De altfel, pentru acest teren s-a constatat că acesta se suprapune cu alte imobile terenuri şi construcţii, fiind necesara repoziționarea. Rezultă astfel că şi din acest punct de vedere a fost de bună credinţă, încercând să soluţioneze amiabil prezumtiva ocupațiune, potrivit dispoziţiilor legale şi a atribuţiilor conferite de lege. Din cele prezentate este cât se poate de evident că investiţia realizata nu este de natura a afecta drepturile reclamantului si astfel nu se justifica nici cererea de acordare a daunelor morale.

În concluzie solicită respingerea acţiunii pe fond ca fiind nefondată.

în drept,  întemeiază cererea pe dispoziţiile art.205 C.proc.civ si art.453 C.proc.civ., şi solicită judecarea şi în lipsă conform art. 223 alin. 3 Cod procedura civilă.

La data de 19 decembrie 2018, pârâta .... reprezentată de .. .... şi ... a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În fapt, reclamantul VCI a solicitat obligarea în solidar cu pârâtul FC, fost PMT, la plata sumei de 189.486 Euro, cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului, la data plăţii, sumă ce reprezintă prejudicial material cauzat prin lipsirea sa de folosinţa terenului cu nr. Cad. 965, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi şi amplasarea de utilităţi publice pe o parte semnificativă din terenul proprietatea sa, beneficiul nerealizat ca urmare a pierderii şansei valorificării întregului teren, conform intenţiei proprietarului reclamant, precum şi daunele morale pentru prejudiciul suferit. De asemenea, a solicitat obligarea la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului şi imposibilitatea valorificării sale, calculate la valoarea de 2000Euro pentru fiecare lună, începând cu data introducerii acţiunii până la plata efectivă a despăgubirilor astfel solicitate. De asemenea, prin precizarea depusă la dosar în data de 16.11.2018, reclamantul a arătat că suma totală de 189.486Euro este compusă din 87,486Euro reprezentând daune materiale, 72,000Euro reprezentând beneficiul nerealizat şi 30.000Euro daune morale.

Astfel, în aceste condiţii, precizează următoarele:

În cazul daunelor morale, simplul fapt de a pretinde că s-a produs un prejudiciu moral nu este suficient, angajarea răspunderii civile delictuale impunând întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) existenţa unui prejudiciu, deoarece nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu. În ceea ce priveşte prejudiciul suferit de reclamant, apreciază că acesta nu exista, dat fiind faptul că, spre exemplu, dacă presupune că terenul în suprafaţă de 1166mp este asfaltat, este de observat că acesta este afectat de o servitute de trecere, potrivit documentaţiilor cadastrale, motiv pentru care această stare de fapt chiar îi profită reclamantului. Referitor la cuantumul despăgubirilor solicitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky vs Regatul Unit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, astfel încât nu înţelege care este justificarea de a solicita suma de 30.00 Euro, cerere care tinde spre o îmbogăţire fără just temei (în acest sens fiind Decizia nr.6330/2011, Secţia Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie);

b) existenţa unei fapte ilicite, iar sub acest considerăm că reclamantul nu dovedeşte acţiunea sau inacţiunea prin care, încălcându-se normele de drept, am cauzat un pretins prejudiciu;

c) existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, însă reclamantul nu motivează în ce măsură emiterea actului a determinat producerea;

d) existenţa vinovăţiei, iar în acest sens trebuie avut în vederea faptului că răspunderea pentru fapta proprie este o răspundere subiectiva, deci poate fi angajată numai dacă există vinovăţia autorului faptei ilicite prejudiciabile.

În concluzie, daunele morale reprezintă atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea dc despăgubiri trebuie dovedită culpa şi daunele morale suferite. Sub acest aspect, reclamantul este obligat să dovedească producerea prejudiciului ca urmare a acţiunii sau inacţiunii.

De asemenea, pe fondul cauzei arătă următoarele:

Prin cererea cu nr..../20.10.2014, reclamantul VCI a oferit spre donare un teren în suprafaţă de 1166 mp, situat în ..., str. ..., jud.... având numărul cadastral ..../6-.../7-..../8-.../9-..., donaţie condiţionată dc achiziţionarea de către .... a unui teren situat în aceeaşi zonă în suprafaţă de 7125mp, având nr. cadastral 9655 şi identificate conform planului de situaţie anexat.

În motivarea cererii se arată faptul că terenul oferit spre donaţie este amenajat ca drum de acces la proprietăţile adiacente acestuia si pentru care este instituită servitute de trecere în favoarea acestora - proprietăţi pe care au fost edificate construcţii cu destinaţia de locuinţe în baza autorizaţiilor de construire emise. Ulterior, petentul revine cu cererea nr..../29.11.2016 solicitând clarificarea situaţiei şi făcând o noua oferta, respectiv vânzarea-cumpărarea terenului afectat de construcţii la preţul de 50 de euro, sau a întregii suprafeţe, la preţul de 20 de euro. Prin HCL nr..../27.02.2017, a fost aprobată evaluarea celor două terenuri în vederea analizării oportunităţii achiziţionării acestora, fiind întocmit raportul de evaluare nr.... din 23.10-2017 de către doamna ...., evaluator autorizat. În urma studierii raportului de evaluare nr.60 din 23.10.2017 întocmit de către evaluator autorizat ... au fost solicitate lămuriri cu privire la amplasamentul evaluat, iar prin răspunsul înregistrat la .... cu nr..../08.02.2013, doamna evaluator învedera instituţiei faptul că amplasamentul iniţial, respectiv terenul cu nr. cadastral ..., a fost indicat în mod eronat, iar pentru lămurirea stării de fapt a fost necesară o nouă inspecţie. În urma efectuării inspecţiei din data de 06.02.2018 s-a constatat că pe terenul cu nr. cadastral .... există amplasată o casă de locuit, o împrejmuire din lemn şi o împrejmuire din sârmă pe stâlpi din beton, iar terenul este traversat de un drum de beton, aspecte care nu au fost luate în considerare la data întocmirii raportului dc evaluare.

Analizând răspunsul doamnei evaluator, coroborat cu menţiunile din raportul de evaluare de la fila 13, se poate aprecia în mod justificat că acesta şi-a pierdut valabilitatea. Mai mult decât atât, prin adresa cu nr.... din 05.03.2018 doamna evaluator a solicitat să nu se utilizeze concluziile raportului de evaluare până la clarificarea situaţiei cadastrale deoarece informaţiile ulterioare pot influenţa valoarea.

De asemenea, în cuprinsul extraselor de carte funciară pentru informare eliberate de către ..... în data de 13.02.2018, pentru imobilul cu nr cadastral ... şi nr. Cadastral ... se notează menţiunea " Imobil aflat sub incidenţa art.3 alin.1 din Legea nr 17/2014"; Aşadar, textul de lege invocat prevede: „Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţa de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art.6 alin.1 din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare", ceea ce impune în mod expres şi neechivoc condiţia existenţei avizului, însă nu a fost prezentat acest înscris. Dat fiind faptul că, situaţia juridică a terenului este incertă, rezultă fără echivoc că achiziţionarea imobilului nu se poate realiza neexistând o culpă a instituţiei atât în ceea ce priveşte existenţa unor construcţii ce nu aparţin proprietarului terenului cât si menţiunile neradiate din cartea funciară.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 1166mp învederează instanţei faptul că, amplasamentul cadastral al acestuia, se suprapune cu locuinţele existente fapt ce impune o repoziționare cadastrală. Referitor la realizarea unei investiţii de către ... în anul 2015 pe amplasamentele indicate de către reclamant, învederează faptul că, cheltuielile pentru realizarea investiţiei trebuiau cuprinse în proiectul de buget aferent anului 2015 aprobat de către consiliul local şi programul dc investiţii publice, cerinţe impuse de dispoziţiile art.41 si art.42 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, însă în cauza dedusă judecăţii reclamantul nu a dovedit existenţa unei hotărâri a Consiliului Local adoptată în anul 2015 în acest sens.

Deşi se solicită contravaloarea lipsei de folosinţă a întregii suprafeţe de teren, din înscrisurile prezentate de reclamant nu rezultă o astfel de ocupațiune, motiv pentru care în conformitate cu dispoziţiile art.249 Cod Procedură Civilă reclamantul trebuie să facă dovada că există o lipsă de folosinţa a terenului generată de investii realizate de către ..... Nu există un argument juridic care să justifice oportunitatea achiziţionării unor terenuri grevate de sarcini, motiv pentru care încercarea reclamantului de a determina obligarea noastră la achiziţionarea unor astfel de terenuri prin formularea prezentei cereri dc chemare în judecată este contrară legii.

În concluzie, solicită instanţei respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

La data de 04.01.2019, reclamantul VCI a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul UAT Municipiul Tg-Jiu, susţinând următoarele:

S-a susţinut în întâmpinarea depusă de această pârâtă faptul că simplul fapt de a pretinde că s-a produs un prejudiciu moral nu este suficient pentru angajarea răspunderii civile delictuale impunându-se întrunirea cumulativă a condiţiilor pe care le enumera. Pârâta se pare că nu a citit până la capăt conţinutul cererii mele de chemare în judecată, în care a explicat detaliat întrunirea tuturor condiţiilor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale ale acesteia, motiv pentru care le reia: existenţa unei fapte ilicite, constând, pe de o parte, în dispoziţia dată de pârâtul FC pentru ocuparea abuzivă a terenurilor (prin asfaltarea unei străzi şi utilităţile trase pe terenul meu iară a mi se cere acordul), care continuă şi în prezent şi pe de altă parte, refuzul tuturor pârâţilor de a rezolva litigiul creat, prin invocarea a tot felul de pretexte nesustenabile sau pur şi simplu prin pasivitatea de a-i oferi o soluţie, concretizată chiar şi prin propunerea pârâtului RM Laurențiu de a se respinge solicitările mele, fără vreo justificare.

Potrivit art.1349 din noul Cod civil reiese faptul că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ. încalcă această îndatorire răspunzând de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. Prin urmare, cum prejudiciul reclamat de mine prin acţiune este consecinţa construirii unei străzi în mijlocul terenului proprietatea mea, iniţiativa şi acţiune a pârâţilor, în speţa existând refuzul acestora de a-mî reda drepturile integrale asupra terenului, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1349 din noul Cod civil, noua reglementare a răspunderii civile delictuale, spre deosebire de vechea reglementare conținută de art.998 C, civ., nemaicondiţionând explicit angajarea răspunderii civile de culpă, de greşeala autorului, limitându-se la constatarea existenţei unei încălcări prin acţiune ori inacţiune a drepturilor, dar şi a intereselor legitime ale altor persoane, vina fiind, deci, prezumată.

Existenta unui prejudiciu, cauzat ca urmare a imposibilităţii folosirii de mine, în calitate de proprietar, a terenului ocupat în modalitatea descrisă, de către pârâţi, precum şi beneficiul nerealizat pe acest teren în ultimii trei ani în care ar fi putut să îl exploateze conform intenţiei iniţiale care trebuia să se materializeze, însă din cauza faptei pârâţilor nu s-a mal putut concretiza; Prejudiciul este o condiţie esenţială a răspunderii civile delictuale. Esenţa răspunderii civile delictuale constă în existenţa unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiţii ce sunt obiective, în lipsa cărora nu se poate însă stabili o obligaţie de reparare. Se mai adaugă la aceasta şi categoria prejudiciilor suferite prin pierderea unei şanse. Acestea sunt definite ca fiind pierderea şansei, cauzată de o faptă ilicită, cu scopul de a obţine un avantaj. Noul cod civil face referire în premieră în art.1532 alin.2 la prejudiciul cauzat prin pierderea unei şanse de a obţine un avantaj, şansă pe care în mod evident a ratat-o din cauza pârâţilor, urmărindu-se a oferi o compensare a situaţiei dezavantajoase cauzată de ratarea unei oportunităţi. Noul Cod civil, odată cu reglementarea acestui tip de prejudiciu, a reglementat şi modalitatea de determinare a întinderii reparaţiei, astfel încât victimele care au suferit un prejudiciu prin pierderea unei şanse să poată obţine despăgubirile la care sunt îndreptăţite.

În concluzie, inclusiv prejudiciul sub forma pierderii unei şanse este un prejudiciu cert, actual,( eşuarea tratativelor pentru încheierea unui contract, ca urmare a intervenţiei frauduloase a pârâţilor) dar care poate avea caracter continuu manifestându-se la momentul judecării cauzei, şansa fiind deja pierdută, dar consecinţele pierderii şansei se vor manifesta şi în viitor. De asemenea, arătă faptul că nici măcar în prezent nu am vreo soluţie astfel încât pagubele ce mi se produc au un caracter continuu. Pierderea unei şanse reale şi serioase constituie un prejudiciu cert, şansa având o valoare economică în sine.

Existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicita şi prejudiciu este fără nicio îndoială demonstrată în ceea ce priveşte existenţa vinovăţiei acestei pârâte, a avut în vedere faptul că răspunderea unei autorităţi administrative care, prin reprezentanţii săi legali a refuzat să emită un act administrativ sau să îmi răspundă în mod pertinent şi valid, cu probe clare la solicitările mele concrete prin care invocam încălcarea dreptului de proprietate, este o răspundere obiectivă. Constată că fostul ...., pârâtul FC se apără în faţa instanţei adăpostindu-se în umbra ..., iar pârâta .... se apără adăpostindu-se în umbra celor doi pârâţi, care au reprezentat-o şi o reprezintă.

A considerat că orice lipsă de acţiune a acestei pârâte, prin reprezentanţii săi legali, în sensul reparării prejudiciului care i-a fost creat şi al readucerii proprietăţii sale în limitele şi condiţiile în care a dobândit-o prin acte autentice de proprietate, reprezintă o formă de vinovăţie, despre care a argumentat în acţiune pe larg.

Consideră că nici autoritatea administrativă şi nici reprezentantul acesteia nu se vor putea exonera de răspundere prin proba lipsei de vinovăţie, deoarece autorităţile publice trebuie să depună diligentă în aprecierea elementelor de fapt şi de drept care fundamentează lipsa de reacţie, iar în privinţa reprezentanţilor acestora, incompetenţa, neştiinţa şi, mai ales, reaua-intenţie, nu pot fi scuzabile; de asemenea a avut în vedere faptul că răspunderea civilă delictuală se angajează şi pentru cea mai uşoară culpă, adică şi pentru neglijenţă.

A arătat de asemenea faptul că, potrivit art.1349 din noul Cod civil reiese faptul că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cei care, având discernământ, încalcă aceasta îndatorire răspunzând de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Prin urmare, cum prejudiciul reclamat prin acţiune este consecinţa construirii unei străzi în mijlocul terenului proprietatea mea, iniţiativă şi acţiune a pârâţilor, în continuare existând refuzul acestora de a-i reda drepturile integrale asupra terenului, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.1349 din noul Cod civil, noua reglementare a răspunderii civile delictuale, spre deosebire de vechea reglementare conținută de art.998 Cod civ., nemaicondiţionând explicit angajarea răspunderii civile de culpa, de greşeala autorului, limitându-se la constatarea existenţei unei încălcări prin acţiune ori inacţiune a drepturilor, dar şi a intereselor legitime ale altor persoane, vina fiind, deci prezumată.

Pe de altă parte, a făcut oferta de donaţie a terenului în suprafaţă de 1166 mp având în vedere intenţia de a nu mai accentua disensiunile cu pârâţii printr-o nouă solicitare de ridicare a asfaltului de pe teren. Aspectele invocate de pârâtă în întâmpinare, în sensul celor expuse de expertul desemnat de pârâtă pentru efectuarea raportului de evoluare, îi sunt străine, nu a fost chemat să se prezinte, iar pe de altă parte a explicat şi în acţiunea introductivă, şi în răspunsul la întâmpinarea pârâtului FC, ca afirmaţia în sensul că terenul meu se suprapune cu alte imobile terenuri şi construcţii este lipsită de fundament, pârâtul FC însuşi recunoscând că la acea dată turnării asfaltului pe terenul său nu exista o bază de date care să poată fi accesată oricând, ca în prezent, a ...., acesta neputând demonstra cu niciun înscris acest lucru, iar proprietatea sa nu poate fi nicidecum diminuată prin jocul fostului primar cu proprietăţile oamenilor, pentru că din terenul său el a înstrăinat la diferiţi cetăţeni bucăţi pe care aceştia, cu autorizaţii emise conform legii, şi-au construit imobile de locuit.

Pentru construcţia realizată în mod nepermis pe terenul meu de o persoană fără niciun drept, cu împrejmuire din lemn şi sârmă pe stâlpi de beton, pârâta avea cunoştinţă pentru că tot el a fost cel care s-a adresat pârâtei pentru a aduce la cunoştinţă aceste aspecte, că nu este normal ca în lipsa sa oricine să poată intra fără drept pe proprietate, de la simplul cetăţean, până la autoritatea administrativ teritorială şi să-şi facă de cap fără să fie traşi la răspundere, iar cei de la primărie i-au spus că au obţinut chiar o hotărâre judecătorească în vederea demolării acestor construcţii nelegale.

Mai susţine că la momentul la care s-a turnat asfalt pe proprietatea sa nu se ştia nimic de neclarităţi ale situaţiei cadastrale, aceste aspecte au apărut pe parcurs, nici măcar nu sunt convins că nu sunt inventate pro causa, întrucât nu există niciun document oficial în acest sens, iar cu privire la aspectele invocate de pârâtă referitoare la avizele specifice ale Ministerului Apărării Naţionale, a explicat clar în cuprinsul acţiunii că aceste avize nu erau necesare, în ciuda afirmaţiilor pârâtei, sens în care a depus la dosar avizele din partea instituţiilor abilitate.

A arătat aşadar că de flecare dată i s-au invocat tot felul de aspecte doar pentru a nu se rezolva problema. Astfel, i s-a spus că terenul nu poate face obiectul vreunei tranzacţii pentru că se află în zona de interes a Ministerului Apărării Naţionale, fiind sub incidenţa Legii nr.17/2014, însă a făcut dovada cu adeverinţa nr...../03.05.2017 a PMT şi cu Avizul nr...../26.10.2017 emis de M.Ap.N-U.M.01541 .... că această instituţie nu are obiective în perimetru şi că poate fi înstrăinat terenul; s-a invocat faptul că ortoplanul nu se suprapune peste cadastrul său, şi că de fapt, terenul nu este acolo unde susţine, însă cu ştiu doar că l-a cumpărat, l-a intabulat, cadastrul realizat exact pentru locul unde există terenul, exact aşa 1-a avut în acte proprietarul anterior, a vândut în aceeaşi zonă teren altor persoane, pe cadastrul existent, care şi-au edificat imobile de locuit cu autorizaţii eliberate de primărie, astfel încât nimeni nu poate veni acum să îi spună că nu este aşa cum actele o demonstrează, întrucât toate aceste demersuri, lucrări, vânzări, etc. s-au realizat cu acordul primăriei şi au fost atent verificate la acel moment, totul fiind în conformitate cu actele existente.

De asemenea, arătă că plăteşte anual impozit la stat pentru întregul teren, deşi practic nu îl mai deţine în totalitate, şi nu îl poate folosi, iar primăria a emis autorizaţii de construcţii pentru imobilele învecinate amplasate exact în conformitate cu cadastrul care există.

Prin urmare, nu există nicio justificare pentru ştirbirea semnificativă a proprietăţii mele decât fapta ilicită a pârâţilor, concretizată în acest jaf la adresa proprietăţii private a unui cetăţean român. Parata a arătat la finalul întâmpinării că el a susţinut că este vorba de o investiţie a Municipiului Tg-Jiu, însă a specificat despre ce hotărăsc de Consiliu Local este vorba. Acest aspect demonstrează clar incapacitatea pârâtei şi a reprezentanţilor acesteia de a gestiona situaţia creată, şi haosul care există cu privire la respectarea dreptului de proprietate, pentru că el tocmai acest aspect l-a afirmat în toate documentele cu care a investit instanţa de judecată; că nu există nicio hotărâre de consiliu local, că ocuparea terenului s-a realizat haotic, „după ureche", fără acte justificative, şi că pentru o astfel de lucrare (drum asfaltat) era normal să existe nu program de investiţii publice şi documente pe care  le-a solicitat, însă fără un răspuns, fiind evident că acolo sunt investiţi bani publici, nicidecum banii personali ai celor doi paraţi persoane fizice.

A arătat că  a solicitat cu adresa nr.51093/07.12.2015 o serie de informaţii cu privire la investiţia publică (se presupune că au fost dislocate fonduri publice pentru asfaltarea drumului), respectiv: capitolul din bugetul local în care figurează această investiţie, descrierea proiectului, valoarea totală a proiectului, graficul de finanţare, corelat cu graficul de execuţie, analiza cost-beneficiu, costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune, documentaţia tehnico-economică a obiectivului de investiţie, aprobată de către autorităţile deliberative, actele din care să rezulte dreptul de proprietate, folosinţă sau alte drepturi reale asupra terenului pe care a fost edificata investiţia, certificatul de urbanism, autorizaţia de construire şi documentaţia tehnică ce a stat la baza emiterii acestora, contractul în baza căruia s-a edificat investiţia. Toate aceste solicitări legitime au rămas fără răspuns, pentru că de fapt nu aveau ce răspuns să îi dea, neexistând absolut niciun document din cele solicitate, totul fiind realizat după bunul plac sau interes, profitându-se de faptul că a lipsit din ţară.

Constată, de asemenea, din cele două întâmpinări depuse de pârâţi la dosar, că pârâţii FC şi UAT Municipiul Tg-Jiu se contrazic în afirmaţii: în timp ce pârâtul C afirmă că respectiva investiţie s-a aprobat de către organele deliberative, după obţinerea avizelor de specialitate, pârâta UAT Municipiul Tg-Jiu îi cere să demonstreze existenţa unei astfel de hotărâri, deci practic, recunoaşte că o astfel de hotărâre nu există.

Toate aspectele invocate în cuprinsul întâmpinării arată faptul că pârâta nu are niciun argument pentru a justifica încălcarea dreptului meu de proprietate, fiind elocvent şi faptul că nu a citit până la capăt conţinutul cererii de chemare în judecată, sau nu a înţeles-o, din moment ce reia aspecte pe care eu le-a prezentat pe larg în acţiune, ca şi când nu ar fi spus nimic cu privire la acestea.

Pentru aceste motive, solicit admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

La data de 04.01.2021, reclamantul VCI a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul FC, arătând următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului FC, în calitatea sa de fost primar, solicită respingerea acestei excepţii, considerând că pârâtul trebuie să răspunsă personal pentru deciziile proprii pe care le-a luat în calitate de primar şi să nu paseze responsabilitatea asupra unei instituţii pe care a reprezentat-o la un moment dat.

De asemenea arată că pentru asfaltare nu există niciun act, hotărâre, decizie, este doar o dispoziţie unilaterală a pârâtului, de la care a pornit totul. Ocupațiunea la care se referă pârâtul constă practic în drumul asfaltat din cauza căruia nu-şi mai poate exploata terenurile aşa cum şi-a propus, acestea fiind în continuare în proprietatea sa, pentru că existenţa unei servituţi de trecere pe proprietatea sa pentru vecinii care au acordul primăriei şi-au construit case de locuit, nu îi ştirbeşte dreptul său de proprietate aşa cum sugerează pârâtul. Deci, terenul ocupat de drumul asfaltat nu este nici al municipalităţii, nici al vecinilor care au acces la terenuri. Pârâtul recunoaşte că la acea dată nu exista o bază de date care să poată fi accesată oricând, ca în prezent, a ...., astfel încât este mai mult decât evident că pârâtul a profitat de toate aceste lucruri şi a făcut ce a vrut fără să ţină cont că un cetăţean a cumpărat cu acte autentice terenul individualizat şi cadastrat la ora respectivă, încălcându-se dreptul de proprietate.

A arătat că  a solicitat cu adresa nr.51093/07.12.2015 o serie de informaţii cu privire la investiţia publică (se presupune că au fost dislocate fonduri publice pentru asfaltarea drumului), respectiv: capitolul din bugetul local în care figurează această investiţie, descrierea proiectului, valoarea totală a proiectului, graficul de finanţare, corelat cu graficul de execuţie, analiza cost-beneficiu, costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune, documentaţia tehnico-economică a obiectivului de investiţie, aprobată de către autorităţile deliberative, actele din care să rezulte dreptul de proprietate, folosinţă sau alte drepturi reale asupra terenului pe care a fost edificata investiţia, certificatul de urbanism, autorizaţia de construire şi documentaţia tehnică ce a stat la baza emiterii acestora, contractul în baza căruia s-a edificat investiţia. Toate aceste solicitări legitime au rămas fără răspuns, pentru că de fapt nu aveau ce răspuns să îi dea, neexistând absolut niciun document din cele solicitate, totul fiind realizat după bunul plac sau interes, profitându-se de faptul că a lipsit din ţară.

Prin urmare, este lipsită de fundament afirmaţia pârâtului că respectiva investiţie s-a probat de către organele deliberative, după obţinerea avizelor de specialitate, a demonstrat că nu există niciun document în acest sens, situaţie în care arată încă odată modul defectuos în care a procedat acest pârât, inducând chiar în faţa instanţei ideea că ar fi existat o documentaţie la baza acestei investiţii, respectiv dacă există de ce nu o depune la dosar.

Concluzionează prin admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

La data de 18.03.2019, reclamantul VC a depus la dosar extrasul de carte funciară solicitat de instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 21.02.2021, iar la data de 19.03.2021 a depus note scris prin care invocă decăderea pârâţilor  din dreptul de a se mai folosi de proba cu înscrisuri, deşi s-a făcut vorbire de înscrisuri prin întâmpinarea depusă,  aspect similar  ipotezei în care proba respectivă nu a fost deloc indicată, fiind încălcate dispoziţiile art.254 alin.1 Cod de procedură civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 25 aprilie 2019 s-a respins excepţia decăderii pârâţilor din dreptul de a formula probe şi s-a încuviinţat proba cu expertiză specialitatea topografie şi expertiză de evaluare.

La data de 12.12.2019 s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert MM, reclamantul şi pârâta .... formulând obiecţiuni la acest raport de expertiză, obiecţiuni încuviinţate de instanţă, răspunsul fiind depus la dosar în data de 16.07.2020. De asemenea, s-au formulat obiecţiuni de către reclamantul Vc la răspunsul la obiecţiuni depus de expert MM, cerere respinsă a fi pusă în discuţie prin încheierea din data de 25 februarie 2021.

La data de 28.01.2021 s-a depus la dosar raportul de expertiză evaluare bunuri mobile întocmit de expert TDG, la care s-au formulat obiecţiuni de către reclamant, răspunsul fiind depus de expert în data de 19 mai 2021

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea  introductiva, reclamantul a chemat în judecată pârâţii UAT, reprezentată legal prin primar RML, RML, ... şi pe FC, ..., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor în solidar la plata unei despăgubiri pentru ocuparea abuzivă a terenurilor proprietatea sa prin construcţia unor drumuri publice, fără acordul său şi fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, precum şi pentru beneficiul nerealizat de pe unul din terenuri ca urmare a împiedicării folosirii acestuia conform destinaţiei iniţiale.

Solicită să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata sumei de 189.486 euro, cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului, la data plăţii, sumă ce reprezintă prejudiciul material cauzat prin lipsirea reclamantului de folosinţa imobilului terenul înscris la numărul cadastral 9655 şi CF 23535, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi şi amplasarea de utilităţi publice pe o parte semnificativă din terenul ce îi aparţine în proprietate începând cu finele anului 2015, beneficiul nerealizat ca urmare a pierderii şansei valorificării întregului teren conform intenţiei proprietarului reclamant, precum şi daunele morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a stresului cauzat de perioada îndelungată în care m-am luptat cu autorităţile pentru apărarea dreptului meu de proprietate, de pierderea şansei şi oportunităţii valorificării imobilului dar şi a sănătăţii afectate de acest stres, conform dovezilor pe care le depune la dosar.

 Astfel,  prejudiciul pe care i l-au creat este  cuantificat la suma totală de 189.486euro, compusă din următoarele: pe de o parte este vorba de suma de 87.486euro, despăgubiri materiale, provizoriu determinate, reprezentând contravaloarea terenurilor ocupate (cel de 1166 mp şi aproape 3000 mp din cel de 7125 mp) raportându-se la valoarea unui metru pătrat astfel cum acesta a fost reţinut în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză chiar la solicitarea ..... De asemenea, tot în cadrul despăgubirilor materiale solicită suma de 72.000 euro reprezentând beneficiul nerealizat de pe acest teren în ultimii trei ani, la care se adaugă dobânda legală, reprezentând chiria pentru terenul de 7125 mp până la soluţionarea litigiului dintre ei, întrucât din cauza ocupării terenului de drumul asfaltat şi de lucrări, precum şi a lipsei de reacţie a pârâţilor, a ratat încheierea unor contracte de închiriere a terenurilor cu firme care şi-au manifestat interesul în acest sens, fiind contactat de acestea pentru închiriere pentru edificarea unor depozite/hale de produse. Acest prejudiciu subzistă şi în prezent, el fiind în continuare privat de dreptul de a exploata imobilul. A calculat acest prejudiciu având în vedere o chirie de 2000Euro/luna pentru închirierea terenului de 7125mp, astfel cum i-a fost propusă de persoane interesate pentru utilizarea acestuia în scopul construirii unor hale de depozitare produse, convenţie pe care nu a putut-o materializa din cauza obstacolelor create de pârâţi.

 Tribunalul  retine ca,  din punct de vedere al dreptului  de proprietate , reclamantul a dobândit  un teren în suprafaţă de 7125 mp cu numărul cadastral 9655, intabulat în cartea funciară nr... a ...., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .... din 30.07.2008 de BNP ...,  si un teren în suprafaţă de 1166mp, cu numărul cadastral ...., înscris în CF nr.50013 a ..., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr..../04.12.2006 de BNP .....

Reclamantul sustine ca în cursul anului 2014, pârâtul CF, în calitate de primar al ... la acea dată, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a dispus edificarea în mod abuziv fără autorizaţie de construire, certificat de urbanism şi fară a exista o hotărâre a consiliului local, a unei străzi denumita ...,  .., pe terenul său, aflat în afara domeniului public sau privat al municipiului Tg Jiu, ocupând astfel în întregime suprafaţa de 1166mp, iar din terenul de 7125mp, i-a fost ocupată o suprafaţă de aproximativ 3000mp.

Tribunalul retine ca sustinerile reclamantului nu pot fi luate in considerare  pentru urmatoarele motive: din probatoriul administrat rezulta, ca in ceea ce priveste  terenul in suprafata de 1166 mp, despre care se pretinde ca  face obiectul unei ocupatiuni abuzive de catre ...., in intregime, acesta  nu este asfaltat de intimata si nu este afectat de drumul ce deserveste  ca si cale de acces fondurile vecine, nefiind  ocupat nici macar partial de lucrari publice efectuate de ....  Portiunea asfaltata de care face vorbire reclamantul este situata in alta parte, respectiv taie transversal terenul in suprafata de 7125 mp,  fiind  identificata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic ..., in schita anexa  la raportul de expertiza,  ca avand o suprafata masurata de 208 mp;  astfel,  cu privire la terenul  in suprafata de 1166 mp,  tribunalul isi insuseste concluziile  lucrarii tehnice, cu privire la amplasament, in sensul ca acesta este inclus in curtile  proprietatilor  private limitrofe, la o distanta de 124 m fata de celalalt teren.

Nu pot fi valorificate argumentele reclamantului cu privire la identificarea eronata a amplasamentului- in sensul ca reclamantul apreciaza ca drumul de acces este infiintat chiar pe  terenul sau, intrucat  in raspunsul la obiectiuni, expertul lamureste situatia si expune detaliat  motivele pentru care , luand in considerare situatia topo cadastrala, situatia din teren nu este in concordanta cu situatia cadastrala a parcelelor instrainate, respectiv a terenului pe care l-a pastrat in proprietate, intre cele doua terenuri fiind o distanta de aproximativ 124 mp. Insa atat timp cat  nu exista repozitionare efectuata in teren, care sa repuna terenul in limitele sale reale pretinse, tribunalul nu poate aprecia contrar planului parcelar existent, valabil atat la data cumpararii, respectiv la data solutionarii acestei cereri.

Cert este ca, din probe reiese ca doar o portiune de 208 mp din terenul  de 7125 mp este asfaltata, iar in  privinta terenului in suprafata de 1166 mp, pretins a fi ocupat in intregime de investitiile dispuse de ...., aceasta  se gaseste in paralel cu drumul de acces la proprietatile limitrofe, dupa cum se observa din ortofotoplanul  stat la fila 142 vol 1, ce prezinta situatia topocadastrala actuala in zona de litigiu. Aceste aspecte reies inclusiv din  adresa emisa de evaluatorul  ...., la data  de 08.02.2018,  ce a stat la baza emiterii referatului  nr. .../12.07.2018 cu propunerea de respingere a solicitarilor formulate de reclamant. De altfel, nu rezulta ca Primaria ar fi aprobat prin Serviciul Investitii  construirea, respectiv amenajarea strazii .... Chiar si in aceste conditii, nu  reiese din probatoriu ca asfaltarea ar fi avut loc fara acceptul reclamantului sau ca aceasta operatiune este de natura sa creeze impedimente in folosinta  normala a terenurilor limitrofe, intrucat drumul de acces  creeaza o crestere de valoare pentru terenurile din zona-inclusiv  pentru loturile ramase in proprietatea reclamantului si nu invers, mai mult, cei 208 mp  nu ar putea sa fie instrainati ca suprafata de sine statatoare. 

Nu exista niciun fel de dovada ca au fost emise  autorizatii in mod abuziv pe terenul reclamantului,  cu atat mai mult cu cat in extrasul de carte funciara terenul in suprafata de 7125 mp  este notata mentiunea –act administrativ nr. 1963 din 30.06.2015-imobil  aflat  sub  incidenta  art. 3 alin 1 din Legea 17/2014. In privinta terenului  avand nr cadastral 50013, se poate constata ca  la filele 96-97 se afla documentatia cadastrala , din care rezulta ca acesta are o latime de 5,876 m, respectiv 5,875 m, fiind  afectat de servituti de trecere pentru fonduri dominante, fiind evident ca acest teren reprezenta  chiar de la momentul achizitionarii drum de acces,  imobilele in favoarea carora s-a constituit drept de servitute de trecere regasindu-se pe ortofotoplanul depus de Primarie.

Nu s-a facut dovada ca pe terenul reclamantului ar fi edificate retele de utilitate publica, pentru a se putea analiza in ce masura existenta acestora afecteaza dreptul de proprietate al reclamantului, astfel incat analizarea cererii se face exclusiv din perspectiva existentei unui covor asfaltic asternut pe o lungime medie de 32-33 m si o latime ce variaza intre 3,64 m si 6 m. Tribunalul nu poate achiesa la sustinerile din cererea de chemare in judecata cu privire la preluarea abuziva a terenului detinut in proprietate, pentru a pronunta o sentinta prin care sa fie obligata intimata sa plateasca acestuia contravaloarea suprafetei asfaltate, intrucat  nu se poate substitui judecatorul vointei partilor litigante care nu au ajuns la un acord, pe de o parte, iar pe de alta parte, aceasta ar echivala cu recunoasterea unei exproprieri de fapt, ori din punctul de vedere al acestei instante, aceasta nu a avut loc.  Aceasta intrucat terenul  afectat de lucrarea  de asfaltare a drumului a ramas in proprietatea  reclamantului, acesta nu a pierdut nici dreptul de folosinta si nici cel de dispozitie. Subliniaza instanta ca reclamantul, in aceasta situatie,  in raport de suprafata minima afectata, are la indemana posibilitatea  de apărare a dreptului sau de proprietate prin formularea unei actiuni in revendicare,  insa a  promovat acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, întemeiată pe instituţia răspunderii civile delictuale.

Analizand  actiunea, din perspectiva cauzei invocate, generic vorbind, prin încălcarea pretinsa, respectiv o preluare a terenului si utilizarea acestuia in scop de utilitate publica,  se poate produce şi un prejudiciu implicit proprietarului, respectiv neexercitarea unor atribute ale dreptului de proprietate. Însă este vorba despre un prejudiciu implicit, cum ar fi cu titlu de exemplu, folosul nerealizat datorită neexploatării dreptului de proprietate (faptul că nu se poate cultiva un teren şi a se obţine recolta scontată sau faptul că nu se poate arenda, concesiona, etc). Însă prin acţiunea promovată, reclamantul nu tinde a valorifica repararea unui prejudiciu implicit încălcării dreptului de proprietate ci considerând încălcarea în sine a dreptului de proprietate ca fiind un prejudiciu, formulează solicitări privind repararea acestui prejudiciu, sub doua modalitati, acordarea de despagubiri ce reprezinta contravaloarea terenului ocupat si acordarea de despagubiri ce reprezinta beneficiul nerealizat.

Nu există  insa temei legal pentru ca instanţa să oblige una din părţi la efectuarea unui  operatiuni juridice translative de proprietate, in situatia data, decat daca terenul ar fi intrat in domeniul public al ... in mod abuziv, iar o actiune in revendicarea terenului ar fi, ca urmare a caracterului ireversibil al lucrarilor,  fara efect. Insa, dupa cum arata si intimata,  aceasta nu pretinde vreun drept cu privire la teren, drumul de acces nu este trecut in domeniul privat sau public al ..., tribunalul aratand ca  prin modalitatea propusă, respectiv acordarea sumei de 87.486 Euro, reprezentand contravaloarea terenurilor ocupate-conform solicitarii reclamantului ,  acestuia nu i s-ar restabili dreptul de proprietate încălcat.  Pe de alta parte,  modalitatea de dobândire a fiecărei proprietăţi în parte trebuie să fie reglementată de lege, nu stabilita  de către instanţă, în lipsa unui text de lege, cu atat mai mult cu cat reclamantul ramane proprietar in continuare.

Cu privire la cea de a doua modalitate de reparare a prejudiciului solicitată de reclamant  , respectiv acordarea beneficiului nerealizat in cuantum de 72.000 euro, tribunalul opineaza ca in cauza nu s-a facut dovada unei fapte ilicite, dar nici a prejudiciului pretins. Asfaltarea respectivului drum a fost profitabila reclamantului, pe de o parte, iar pe de alta parte,  nu rezulta ca la data cumpararii acestui teren, acesta nu era afectat de drumul de trecere- chiar neasfaltat, care asigura accesul la alte proprietati din zona, ca si drum de tarla.  De asemenea, noteaza instanta ca  dacă încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului este privită de acesta  ca un prejudiciu în sine, acest prejudiciu nu poate fi reparat decât prin restabilirea dreptului încălcat, respectiv prin promovarea acţiunii în revendicare sau chiar prin formularea unei actiuni in obligatie de a face, cu readucerea terenului la starea initiala prin ridicarea covorului asfaltic.

Prin urmare, cererea nu este intemeiata, in cauza nefacandu-se dovada unei fapte ilicite savarsite de intimata,  in acceptiunea  Codului civil, respectiv  acea actiune sau inactiune  prin care s-a  adus atingere unui drept subiectiv al unui tert, de natura sa ii creeze un prejudiciu,  ce trebuie  in mod neaparat savarsita cu vinovatie, respectiv  autorul faptei sa se afle in culpa; criteriile de apreciere sau circumstantiere  ale culpei sunt prevazute la art. 1358 cod civil, text de lege din interpretarea caruia  tribunalul  concluzioneaza ca fapta de a  asterne covor asfaltic peste o portiune de tern ce traverseaza terenul in cauza, nu este savarsita cu vinovatie, pe de o parte, deci actiunea nu a fost ilicita, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu reiese ca acestuia i s-ar fi creat un prejudiciu ca urmare a acestei situatii de fapt sau ca nu ar fi putut folosi terenul in scopul pentru care a fost cumparat.

In concluzie,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului FC.

Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantul VCI, CNP ..................., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., str. ..., nr...., judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâţii ..., cu sediul în ..., .. ............... judeţul .., RM-................. cu sediul în TG-Jiu, ............., judeţul ..., FC-.. ...., CNP .................., domiciliat în ..., ......, judeţul ....

Obligă reclamantul la plata sumei de 3000 lei către pârâtul FC, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu apel.

Pronunţată, azi, 24.06.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei.

Preşedinte,

......

Grefier,

.......

Red. ..../tehnored.....

6ex/ 24 Iulie 2021

Domenii speta

Spete similare