Contencios administrativ. Anulare act procedură de selecţie şi numire.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul AA în contradictoriu cu pârâții CJ , JUDEŢUL I , RM şi CG, având ca obiect anulare act  procedură de selecţie şi numire.

Deliberând asupra excepţiilor invocate în cauză, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16.07.2019 pe rolul Tribunalului  sub nr. 4524/99/2019, reclamantul AA  a solicitat în contradictoriu cu pârâţii CJ  anularea parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de administraţie al RA A declanşată prin Hotărârea CJ nr. 55/2017 şi anularea parţială a Hotărârii CJ nr. 369/26.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, a Raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26.017/18.09.2017 şi a Raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A şi a celorlalte documente care au stat la baza emiterii HCJ nr. 369/2017 în privinţa dl. RM, a dl. CG şi a reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că numiţii RM şi CG nu îndeplinesc condiţia studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, că HCJ nr. 369/2017 este nelegală pentru că nu a fost numit şi reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, că nu a fost respectată procedurii aducerii la cunoştinţa publicului a proiectului de hotărâre şi procedura de convocare pentru desfăşurarea şedinţei de plen a CJ din data de 26.09.2017, că preşedintele CJ a participat la dezbaterea hotărârii şi adoptarea ei cu toate că avea un interes personal în problema supusă dezbaterii întrucât RM era administratorul special al firmei la care preşedintele CJ era administrator şi pe care o deţine prin interpuşi, soţia şi cei doi copii, iar comisia de selecţie nu a fost constituită în mod legal.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1 şi urm. din Legea nr. 554/2004, ale OUG nr. 109/2011 şi  ale HG nr. 722/2016.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 150 lei.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul CJ  a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes a reclamantului, excepţia inadmisibilităţii acţiunii împotriva hotărârii nr. 369/26.09.2017 excepţia tardivităţii procedurii prealabile, excepţia tardivităţii cererii de anulare parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A declanşată prin Hotărârea CJ  nr. 55/2017 şi a cererii de anulare parţială a Hotărârii CJ  nr. 369/26.09.2017 şi excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare parţială a raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi de anulare parţială a raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, iar, cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate.

În motivare, pârâtul a arătat că nu au fost respectate prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, că plângerea depusă la data de 16.03.2019  a fost depusă tardiv, că acţiunea a fost formulată cu depăşirea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 554/2004, că reclamantul nu justifică interesul personal , chiar legitim pentru formularea cererii, că reclamantul nu este persoană vătămată în sensul Legii nr. 554/2004, că rapoartele contestate nu sunt acte administrative, ci operaţiuni materiale tehnice.

În dovedire, pârâtul a depus la dosar înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 19.11.2019, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Judeţului , la solicitarea reclamantului şi a numiţilor RM şi CG, în temeiul art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004.

Pârâţii RM şi CG au invocat excepţia tardivităţii cererii faţă de prevederile art. 11 alin.1 şi 2 din Legea nr. 554/2004, excepţia lipsei de interes a reclamantului şi excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare parţială a raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi de anulare parţială a raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A.

La termenul de judecată din data de 26.06.2020, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de către pârâţii CJ , RM şi CG, excepţii pe care instanţa le va soluţiona cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.proc.civ.:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâtul CJ , instanţa reţine că reclamantul contestă în prezenta cauză, o procedură de selecţie, la care a participat şi o hotărâre a CJ prin care au fost desemnaţi administratorii neexecutivi, în urma procedurii de selecţie, printre care şi reclamantul din prezenta cauză. Ori, conform art. 1 alin.1 din Legea nr. 554/2004, calitate procesuală activă în această materie poate avea orice persoană care se consideră vătămată printr-un act administrativ, iar, din această perspectivă, reclamantul AA are calitate procesuală activă, motivele pentru care se consideră vătămat prin actele contestate fiind o chestiune care ţine de fondul cauzei. Prin urmare, instanţa va respinge excepţia invocată ca neîntemeiată.

Referitor la excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâţii CJ ,  RM şi CG, instanţa constată că, potrivit  prevederilor art. 32 alin.1 lit. d) C.proc.civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia (…) justifică un interes. Potrivit prevederilor art. 33 teza I C.proc.civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin definiţie, interesul în formularea şi susţinerea unei cereri reprezintă folosul practic pe care o persoană urmăreşte să îl obţină şi care  trebuie să îndeplinească condiţiile  menţionate în art. 32 alin.1 lit. d) C.proc.civ..

Ori, în prezenta cauză, instanţa constată că reclamantul are interes în formularea cererii prin raportare la faptul că a fost participant la procedura de selecţie, iar scopul acţiunii vizează verificarea legalităţii procedurii desfăşurate. Pe cale de consecinţă, nici excepţia lipsei de interes a reclamantului nu este întemeiată şi instanţa o va respinge.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii împotriva hotărârii nr. 369/26.09.2017, invocată de pârâtul CJ , instanţa reţine că, pentru justificarea ei, pârâtul a invocat prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, articol ce se referă necesitatea formulării plângerii prealabile de către persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept.

Însă, pe de o parte , această dispoziţie nu se aplică în cazul reclamantului întrucât actul administrativ contestat îl viza şi pe reclamant, iar, pe de altă parte, sunt incidente prevederile art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 ( în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată – 16.07.2019 şi aplicabile, contrar susţinerii pârâtului , în temeiul art. 27 din Legea nr. 554/2004, ca urmare a interpretării per a contrario, interesând data sesizării instanţei pentru a determina forma aplicabilă) care stabilesc că, în cazul acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care numai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, nu este obligatorie plângerea prealabilă. Cum Hotărârea contestată a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, fiind încheiate contractele de mandat ca urmare a adoptării hotărârii, instanţa reţine că nu era necesară formularea plângerii prealabile şi, pe cale de consecinţă, nici excepţia invocată nu este întemeiată, motiv pentru care instanţa o va respinge ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia tardivităţii procedurii prealabile, invocată de pârâtul CJ , în condiţiile în care plângerea prealabilă nu era obligatorie, conform art. 7 alin.5 din Legea nr. 554/2004, nu poate fi vorba de tardivitatea procedurii prealabile, motiv pentru care şi această excepţie va fi respinsă ca neîntemeiată. Pe cale de consecinţă, instanţa nu va analiza nici aspectele invocate de reclamant cu privire la existenţa unui dol ce ar fi determinat formularea plângerii prealabile tardiv.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii de anulare parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A declanşată prin Hotărârea CJ  nr. 55/2017 şi a cererii de anulare parţială a Hotărârii CJ  nr. 369/26.09.2017, invocată de pârâtul CJ , instanţa reţine următoarele:

Prin hotărârea nr. 55/24.02.2017 a CJ  – fila 20 vol. I - , a fost demarată procedura de selecţie pentru desemnarea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, începând cu data de 01.03.2017, procedura urmând a fi finalizată până la data de 10.06.2017. Prin aceeaşi hotărâre, a fost constituită comisia de selecţie şi a fost aprobată componenta iniţială a planului de selecţie, conform anexei nr. 2 din Hotărâre – fila 25 vol. I.

La data de 18.09.2017, a fost publicat anunţul privind rezultatul final al selecţiei candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al RA A – fila 42 vol. I.

La data de 26.09.2017 – filele 17-19 vol. I - , a fost adoptată hotărârea nr. 369 a CJ  prin care au fost numiţi în calitate de administratori neexecutivi în Consiliul de Administraţie a RA A reclamantul şi cei doi pârâţi RM şi CG.

Astfel, instanţa reţine că procedura de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie a RA A a fost finalizată la data de 26.09.2017 când s-a procedat la numirea candidaţilor selectaţi în funcţiile pentru care au candidat.

La data de 12.10.2017, în baza hotărârii CJ nr. 369/26.09.2017 – fila 100 vol. I – a fost încheiat contractul de mandat cu reclamantul din prezenta, acesta primind un exemplar la data de 19.10.2017, conform propriei menţiuni semnate pe contract.

Conform art. 11 alin.1 şi 2 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

b) data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;

c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;

d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

În speţă, instanţa reţine că reclamantul a luat cunoştinţă de finalizarea procedurii de selecţie, mai întâi, la data publicării anunţului privind rezultatul procedurii la data de 18.09.2017, fiind participant la această procedură şi, prin urmare, ţinut să verifice etapele desfăşurate în procedură. În al doilea rând, având în vedere că finalizarea procedurii s-a realizat prin emiterea hotărârii nr. 369/26.09.2017, instanţa reţine că acesta a luat cunoştinţă de hotărâre cel mai târziu la data de 19.10.2017, când a primit un exemplar de pe contractul de mandat. De altfel, încă din data de 12.10.2017 – filele 128-129 vol. I- , reclamantul a şi participat la şedinţele Consiliului de Administraţie stabilit prin hotărârea nr. 369/26.09.2017.

Prin urmare, reclamantul nu poate invoca necunoaşterea procedurii de selecţie şi a hotărârii CJ , iar faptul că a efectuat ulterior propriile cercetări cu privire la unii dintre membrii Consiliului de Administraţie abia în cursul anului 2018 nu determină prelungirea termenului în care poate fi contestată procedura de selecţie şi hotărârea CJ de desemnare a membrilor Consiliului de Administraţie al RA A. De asemenea, nici chiar existenţa unor motive de nelegalitate în viziunea reclamantului nu permite contestarea actelor administrative cu depăşirea termenului prevăzut de lege, impunerea unui termen de contestare având tocmai rolul de a asigura verificarea legalităţii într-o perioadă determinată după care actul administrativ intră în circuitul civil aşa cum a fost adoptat.

În plus, este de remarcat că pârâtul a afirmat, iar reclamantul nu a negat că a participat la şedinţa în care a fost adoptată hotărârea nr. 369/26.09.2017, şedinţă în care s-a şi pus problema studiilor superioare a celor doi pârâţi – fila 108 vol. I -; reclamantul nu a probat nici un motiv pentru care , abia la data de 10.06.2018 – fila 43 vol. I – a început să facă verificări cu privire la cei doi pârâţi în condiţiile în care, aşa cum pretinde, existau suspiciuni cu privire la studiile pârâţilor persoane fizice. O astfel de atitudine nu poate determina stabilirea unui alt moment pentru calculul termenului de 1 an prevăzut de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Ori, în condiţiile în care prezenta cerere a fost formulată la data de 16.07.2019, iar reclamantul a luat cunoştinţă de finalizarea procedurii de selecţie şi de hotărârea nr. 369/2017, cel mai târziu la data de 19.10.2017, instanţa va reţine că prezenta cerere de anulare parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A declanşată prin Hotărârea CJ  nr. 55/2017 şi a Hotărârii CJ  nr. 369/26.09.2017 este formulată cu depăşirea termenului de 1 an stabilit de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 astfel încât instanţa urmează să admită excepţia invocată şi să respingă cererea reclamantului ca tardiv formulată.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare parţială a raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi de anulare parţială a raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, invocată de pârâţii CJ , RM şi CG, instanța  constată că admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ de anulare  este condiţionată fie de existenţa unui act administrativ tipic sau asimilat (refuzul nejustificat de a rezolva o cerere), fie de situaţia nesoluţionării în termenul legal al unei cereri. În aceste condiții, instanța este ținută să verifice dacă actele a căror anulare se cere reprezintă sau nu un act administrativ.

Astfel, definiţia actului administrativ se află  în  cuprinsul  articolului  2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004,  în  sensul  că  actul  administrativ  este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o  autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică  sau stinge raporturi juridice.

În raport de această definiție, actele a căror anulare se cere, respectiv  raportul privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi raportul de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A nu îndeplinesc cerinţele art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi considerate acte administrative, întrucât prin ele însele nu dau naştere, nu modifică şi nu sting raporturi juridice.

În plus, instanța reține că cele două acte au natura unor acte premergătoare actului administrativ, în speță, hotărârea de numire a membrilor Consiliului de Administraţie al RA A, cele două rapoarte cuprinzând propuneri de numire ca urmare a finalizării procedurii de selecţie. În această situație, cele două acte nu pot fi contestate în mod separat, acestea fiind indisolubil legate de actul administrativ emis în baza lor și ele sunt  avute în vedere în cadrul analizei acestuia din urmă.

Față de natura celor două acte de a fi acte premergătoare emiterii actului administrativ reprezentat de hotărârea de numire a membrilor Consiliului de Administraţie al RA A, precum şi având în vedere soluţia dată cererii de anulare a hotărârii de numire a membrilor Consiliului de Administraţie al RA A,  cererea de anulare a celor două rapoarte este inadmisibilă şi, prin urmare, instanţa urmează să admită excepţia invocată cu consecinţa respingerii cererii reclamantului ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâtul CJ , ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâţii CJ ,  RM şi CG, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii împotriva hotărârii nr. 369/26.09.2017, invocată de pârâtul CJ , ca neîntemeiată.

Respinge excepţia tardivităţii procedurii prealabile, invocată de pârâtul CJ , ca neîntemeiată.

Admite excepţia tardivităţii cererii de anulare parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A declanşată prin Hotărârea CJ  nr. 55/2017 şi a cererii de anulare parţială a Hotărârii CJ  nr. 369/26.09.2017, invocată de pârâtul CJ .

Respinge cererea de anulare parţială a procedurii de selecţie şi numire a membrilor în Consiliul de Administraţie al RA Aeroportul declanşată prin Hotărârea CJ  nr. 55/2017 şi de anulare parţială a Hotărârii CJ  nr. 369/26.09.2017 ca fiind tardiv formulată.

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare parţială a raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi de anulare parţială a raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, invocată de pârâţii CJ , RM şi CG.

Respinge cererea de anulare parţială a raportului privind numirile finale ale membrilor Consiliului de Administraţie al RA A nr. 26017/18.09.2017 şi de anulare parţială a raportului de specialitate nr. 26538/22.09.2017 privind numirea membrilor în Consiliul de Administraţie al RA A, formulată de reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâţii CJ ,  Judeţul I, RM, şi CG  ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare