Contestaţie la executare

Pe rol se află pronunţarea asupra apelului privind pe apelantul ####### ######## ##### şi pe intimaţii ###### ###### ########### ## SA şi ########## #### SA, având ca obiect contestaţie la executare - întoarcere executare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 14.06.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată. La data de 14.06.2021, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 29.06.2021, apoi pentru astăzi, 09.07.2021, când, în aceeaşi compunere:

INSTANŢA

Asupra cererii de apel de faţă, Tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ####/25.09.2020 Judecătoria Iaşi a respins excepţia excepția tardivităţii formulării contestației la executare şi contestația la executare formulată de contestatorul ####### ######## ##### în contradictoriu cu intimatele „Raiffeisen Bank” S.A. și „Kredit Inkaso Investments RO” S.A.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

„Examinând actele si lucrările dosarului, instanta constata ca la data de 06.06.2019, prin SMS, contestatorul a fost instiintat despre instituirea popririi pentru suma de 45.426,92 lei, iar la data de 21.06.2019, in termenul legal de 15 zile  prevazut de art. 715 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila el a formulat prezenta contestatie la executare .

Verificand actele din dosarul de executare, instanta constata ca actele de executare nu au fost comunicate contestatorului la domiciliul complet si corect ce reiese din copia cartii sale de identitate  de la fila 14 dosar.

In consecinta, instanta urmeaza sa respinga, ca neîntemeiata, exceptia tardivitatii formularii contestației la executare invocata in cauza de intimata „Raiffeisen Bank” S.A.

Pe fond, instanta constata, insa, ca nu este intemeiata prezenta contestatie la executare, asa cum a fost precizata ulterior.

Fata de actele si inscrisurile depuse la dosar, de concluziile raportului de expertiza contabila intocmit in cauza si de raspunsurile expertului la obiectiuni, instanta constata ca cererea de executare silita, formulata la data de 25.06.2014 de catre intimata „Raiffeisen Bank” S.A., priveste recuperarea sumei totale de 40.237,92 lei, reprezentand credit nerambursat si dobanzile aferente acestuia, din care suma de 37.282,72 lei reprezinta credit restant, iar suma de 2955,20 lei reprezinta dobanda restanta, dar, conform calculelor expertului, la data formularii cererii de executare silita suma datorata de contestator era de 40.072,52 lei, mai putin cu o suma de 165,40 lei decat cea pentru care s-a inceput executarea silita.

Conform raportului de expertiza, expertul a  constatat ca a fost incheiat, la data de 27.12.2012, un act aditional la contractul de credit, ca urmare a cererii contestatorului înregistrata sub nr. 525/10.12.2020, prin care scadenta finala a creditului s-a modificat, de la data de 20.10.2020, la data de 27.10.2020.

Cererea de executare silita a fost formulata doar pentru ratele scadente si pentru dobânzile aferente calculate la data de 25.06.2014, iar, conform concluziilor expertizei contabile, la data de 27.02.2020 suma totala datorata de catre contestator este de 64.860,98 lei, fata de cererile repetate de stăruința in executare si de actualizare a creditului formulate de catre intimate, cereri existente printre actele din  dosarul de executare, formulate ulterior formularii cererii initiale de executare silita din data de 25.06.2014, astfel ca nu se poate retine ca creanta nu este certa, lichida si exigibila, asa cum a sustinut contestatorul ci ca, dimpotrivă, sunt indeplinite cerintele art. 663 Cod procedura civila.

Mai retine instanta ca a avut loc doar o vanzare –cumpărare de creante  si nu o schimbare a partilor contractante din contractul de credit, astfel ca nu sunt intemeiate sustinerile contestatorului ca contractul de  credit si-a pierdut caracterul executoriu in urma cesiunii creantei.”

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul ####### ######## #####, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând admiterea apelului, anularea sentinței atacate şi, în rejudecare, admiterea contestației la executare cu consecința anulării actelor de executare.

În motivare, apelantul arată că un prim aspect esențial care a fost omis de către instanța de fond este cel ce rezidă în analizarea îndeplinirii obligației de comunicare a somaţiei, a titlului executoriu, precum şi a celorlalte acte de executare silită, neîndeplinirea acestei obligații atrăgând nulitatea executării silite, conform dispozițiilor art.  667 alin. 1 Cod de procedură civilă. În acest sens, arată că  prin înscrisurile depuse la dosarul de fond al cauzei a dovedit faptul că a luat cunoștința de înființarea popririi în data de 06 iunie 2019, atunci când a primit un SMS de la Banca Transilvania, iar în data de 13.06.2019 a obţinut de la B.E.J.A. ##### si #### ######### o xerocopie a dosarului de executare silita nr. 1143/2014.

Astfel, se poate constata că toate actele de executare au fost comunicate la adresa din ##### Cetățuii, #### ########## ### #, ### ##, ### ## , ### #, ### #, com. ######, adresa de domiciliu a apelantului fiind ##### Cetățuii, #### ############ ### ##, ### ##, ### #, ### #, com. ######, iar  conform adresei nr. 11563/10.09.2019 emisa de Primăria comunei ######, adresa atribuită pentru apartamentul proprietatea apelantului este sat ##### Cetățuii, #### ############ ### ##, ### ##, ### #, com. ######, care este valabila încă din ianuarie 2010. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 627 alin. 1 Cod de procedură civilă, executorul judecătoresc avea posibilitatea si chiar obligația să emită o simpla adresa către D.L.E.P., cu atât mai mult cu cât intimata Raiffeisen Bank a consemnat în contractul de credit că apelantul locuiește la ###### ## ### #. ### ##, sc. TR l, parter, ap. 2.

Concluzionând această parte a prezentei cereri de apel, este de reţinut şi faptul că apelantului nu i s-au înmânat niciodată personal actele de executare întocmite de către executorul judecătoresc (ceea ce ar fi acoperit neregularitatea procedurală în comunicarea actelor), iar adresa la care i s-au comunicat actele de executare este cu totul alta față de adresa corectă de domiciliu. Această împrejurare are drept consecinţă nevalabilitatea actelor de executare întocmite cu nerespectarea prevederilor art. 155 alin. 1 pct. 6 Cod de procedură civilă şi implicit, desființarea acestora potrivit art. 179 alin. 1 Cod de procedură civilă.

Cel de al doilea motiv de nelegalitate se referă la inexistența unui titlu executoriu deoarece în speță a operat o cesiune de creanță, iar din moment ce  contractul de credit este cesionat către o altă entitate juridică decât o bancă  raportul dintre noul creditor şi debitor capătă o alta natură juridică. Astfel, prin cesiune se pierde caracterul de titlu executoriu al contractului de credit întrucât legiuitorul nu a înțeles să confere caracter de titlu executoriu şi contractelor de împrumut încheiate cu alte entități juridice decât unități bancare.

Cel de al treilea motiv de nelegalitate se referă la lipsa scadenței anticipate a creditului şi lipsa notificării scadenței anticipate a creditului,  aceasta fiind comunicată în mod eronat, la adresa din #### ########## ### #, şi nu la adresa corectă a apelantului, respectiv cea din #### ############ ### ##.

Cel de al patrulea motiv de apel se referă la lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanței puse în executare deoarece din  actele dosarului de executare silita nu nu rezultă dovada scadenței anticipate a creditului şi  un asemenea act nu a fost niciodată comunicat apelantului de către ########## #### S.A. Astfel, cererea de executare silită a fost admisă aşa cum a fost formulată, în sensul executării silite a unei sume aproape egală cu cea împrumutată de apelant, deşi contractul de credit care constituie titlu executoriu în dosarul cu nr. ######### al B.E.J.A. ####### ##### şi ######## #### ######### prevede în graficul de rambursare că plățile se vor efectua până la data de 07.07.2020.

Analizând graficul de rambursare se observă că la momentul încuviințării executării silite prin încheierea din data de 15 iulie 2014 erau exigibile doar 48 din cele 120 de rate stabilite în graficul de rambursare, ultima rată scadentă fiind cea din 08.07.2014.  În aceste condiții, încuviințarea executării silite s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 663 din Codul de procedura civilă care stipulează la alin. (1) că executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă şi exigibilă.

Se mai invocă şi lipsa temeiul de drept al cererilor de actualizare a debitului formulate de intimata ###### ###### ########### ## S.A.

În final, se invocă şi neîndeplinirea obligației de comunicare a cesiunii de creanță ce a intervenit între ########## #### S.A. şi ###### ###### ########### ## SA. şi inopozabilitatea cesiunii de creanță, deoarece apelantului nu i-a fost comunicată nicio notificare cu privire la cesiunea de creanță intervenită la data de 17.12.2015.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind legală şi temeinică.

Actele de executare au fost comunicate în mod legal la domiciliul contestatorului, din ##### Cetatuii, #### ########## ### #, #####, ### #, ####, com. ######, #### ####, prin depunere la cutia poștala, astfel cum dovedesc procesele-verbale de înmânare din dosarul de executare.

Creditul in cauza a fost declarat scadent anticipat începând cu data de 24.06.2014, iar debitorul a fost notificat în acest sens la adresa Iul de domiciliu din ##### Cetățuii, #### ########## ### #, #####, ### #, ####, com. ######, Jud. ####, prin adresa recomandata a cărei primire a fost confirmata la data de 01.04.2014 . Deoarece din momentul notificării si pana la data de 24.06.2014 debitorul nu a achitat toată suma restanta în cuantum de 1.687,30  lei,  Banca a fost nevoita sa declare scadenta anticipata a creditului.

De la data declarării scadentei anticipate a creditului -24.06.2014 si pana la stingerea integrala a debitului, sumele datorate de împrumutat si neachitate reprezintă ,,credit restant'' si sunt purtătoare de dobânda majorata (penalizatoare), potrivit dispozițiilor de la art.11 contract de credit, creanța îndeplinind condițiile legale, în sensul că este certă, lichidă şi exigibilă. Concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza confirma cuantumul creanței, dovedind astfel calcularea costurilor creditului cu respectarea dispozițiilor contractuale.

Se mai arată că şi  criticile contestatorului cu privire la cesiunea de creanța in cauza si la inexistenta unui titlu executoriu  după cesiune sunt nefondate.

Cesiunea de creanța între Bancă si ###### ###### ########### ## S.A. a operat in condiții de legalitate, fiind comunicata debitorului cedat ####### ######## ###### prin Notificarea nr.812636/23.12.2015 şi nu există nici o dispoziție legală care să prevadă faptul că un contract de credit isi pierde caracterul executoriu prin schimbarea creditorului, deoarece natura unui contract nu se schimba daca una dintre părțile inițiale este înlocuita, deoarece prin cesionarea creanței, cesionarul beneficiază de toate drepturile creditorului inițial, inclusiv dreptul de ă cere executarea silită.

În faza apelului nu au fost administrate probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel, a dispoziţiilor legale în domeniu, instanţa de control judiciar constată următoarele:

Tribunalul reţine că deşi apelul este o cale devolutivă de atac, provocând o nouă judecată asupra fondului, el are două limitări reglementate prin dispoziţiile art. 477 şi art. 478 NCPC. Efectul devolutiv al apelului vizează doar problemele de fapt şi de drept care sunt criticate expres sau implicit de către apelant. Prin urmare, în cazul apelului funcţionează principiul disponibilităţii, astfel încât, efectul devolutiv al apelului poate fi limitat prin voinţa apelantului care poate relua pretenţiile sale din prima instanţă în totalitate sau numai parţial, art. 477 alin. 1 C. pr. Civ., prevăzând că instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat presupun ca instanţa de apel să se raporteze la criticile apelantului şi să nu rejudece cauza dincolo de aceste limite, dar, în acelaşi timp, vor trebui evaluate şi toate apărările invocate de adversar, deoarece numai în acest fel de poate spune că ceea ce s-a apelat se rejudecă în fond.

Prin cererea introductivă de instanță, contestatorul ####### ######## #####, in  contradictoriu cu intimatele ########## #### S.A. și Kredyt Inkaso Investments  RO S.A, a solicitat anularea încheierii de încuviințare a executării silite, din data de 15.07.2014, din dosarul nr. #####/245/2014 al Judecătoriei Iasi, anularea executarii silite insasi din dosarul de executare nr. ######### al #### ####### ##### si ######## #### –#########, anularea tuturor formelor si actelor de executare efectuate, inclusiv a adresei de infiintare a popririi din data de 31.05.2019, restituirea taxelor judiciare de timbru achitate si obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea contestației la executare contestatorul a arătat ca nu exista nici un  titlu executoriu pentru executarea silita pornita împotriva sa, deoarece contractul de credit si-a pierdut caracterul executoriu odată cu cesionarea sa, că nu a fost notificat cu privire la scadenta anticipata a creditului,  creanța pusa in executare nu are un caracter cert, lichid si exigibil, că nu i-au fost comunicate actele de executare, că nu i s-a adus la cunostinta cesiunea creantei  si ca prin platile pe care le-a efectuat a achitat o mare parte din ratele contractului de credit.

Prin sentinţa civilă pronunţată în cauză, prima instanță instanţa a respins cererea formulată, fără a realiza o analiză coerentă şi efectivă a susținerilor contestatorului cu privire la legalitatea actelor de executare raporat la motivele invocate în cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de apel formulată, apelantul critică, în esenţă, motivarea primei instanţe, susţinând că aceasta nu făcut analiza cu privire la legalitatea comunicării actelor de executare, lipsa notificării scadenţei anticipate şi a cesiunii de creanţă, a titlului executoriu ca urmare a cesiunii de creanţă  şi a unei creanţe certe lichide şi exigibile.

Potrivit disp. art. 425 alin. 1 lit. b C. pr. civ., în considerentele hotărârii se va arăta inclusiv „(...) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.

Motivarea hotărârii judecătorești, care trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, este indispensabilă pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară și constituie, printre altele, o garanție împotriva arbitrarului pentru părțile litigante, întrucât le furnizează dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de către judecător. În cazul în care motivarea lipsește cu desăvârșire, adică atunci când nu se arată care sunt considerentele pentru care cererile și mijloacele de apărare invocate de parte au fost înlăturate, hotărârea este nulă și se impune anularea sa, cu reluarea judecății.

Lipsa unei motivări coerente a soluției pronunțate face imposibil controlul legalității și temeiniciei soluției pronunțate. Astfel, în cadrul controlului exercitat de către instanțe, acestea sunt chemate să verifice stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în limitele impuse de cererile de apel/recurs formulate. Or, în condițiile în care, din sentința suspusă controlului judecătoresc, nu rezultă nici situația de fapt reținută de către instanță, nici modul în care s-au aplicat dispozițiile legale incidente situației de fapt reținute, controlul legalității sau temeiniciei hotărârii  devine imposibil.

Potrivit art. 6. 1 CEDO „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...), de către o instanță independentă și imparțială (...) care va hotărî (...) asupra drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil (...).”, Art. 6 implică în sarcina „instanței” obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Totodată, motivarea unei sentințe nu este o chestiune de volum, ci una de substanță. O motivare succintă este o motivare ce corespunde exigențelor Curții, sub condiția să răspundă pretențiilor părților, să expună logic și coerent motivele de fapt și de drept care au determinat adoptarea soluției expusă în dispozitiv. Conform jurisprudenței Curții, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuși, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse judecății (Hotărârea Helle c. Finlandei, ###### c. României, ###### c. României).

De asemenea, Tribunalul reține că lipsa unei motivări a soluției pronunțate este echivalentă cu lipsa soluționării fondului pretențiilor deduse judecății.

Având în vedere obiectul şi cauza juridică a cererii de chemare în judecată, Tribunalul constată că prima instanţă nu a cuprins în  sentinţa civilă atacată motivele de fapt şi de drept pentru care a apreciat că se impune respingerea contestaţiei la executare, deşi a reţinut  că actele de executare nu au fost comunicate contestatorului la domiciliul complet si corect ce reiese din copia cartii sale de identitate  de la fila 14 dosar, motiv pentru care a respins excepţia tardivităţii formulării contestației la executare.

Pentru aceste considerente, Tribunalul urmează a admite, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 3 C. pr. civ., apelul formulat de către apelantul ####### ######## ##### împotriva sentinţei civile nr. ######### pronunțată la data de 25.09.2020 de Judecătoria Iaşi,  pe care o  anulează în tot.

Prioritar, Tribunalul constată că se impune respingerea excepția tardivităţii formulării contestației la executare, având în vedere că  la data de 06.06.2019, prin SMS, contestatorul a fost instiintat despre instituirea popririi pentru suma de 45.426,92 lei, iar la data de 21.06.2019, in termenul legal de 15 zile  prevazut de art. 715 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila  a formulat prezenta contestatie la executare, actele de executare nefiind comunicate la domiciliul cu acre acesta figurează în cartea de identitate.

În fapt, Tribunalul reţine că, între intimata  ########## #### S.A., în calitate de creditor, pe de o parte, si debitorul ####### ######## #####, in calitate de împrumutat, pe de alta parte, s-a încheiat Contractul de credit nr. RBRO l228087/08.07.2007 având ca obiect acordarea unui credit in valoare de 41.200 lei pentru nevoi personale nenominalizate.

Ca urmare a nerespectării termenelor de plata de către împrumutat, conformitate cu prevederile contractuale, intimata a declarat scadenta anticipată a creditului la data de 24.06.2014 si, ulterior, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale privind plata creditului si a dobânzilor aferente, a demarat executarea silită, fiind constituit dosarul nr. ######### al B.E.J.A. ##### ####### şi ######## #### #########.

Prin Contractul de vânzare cumpărare de creanţe neperformante încheiat la data de 17.12.2015 (filele 67-70 dosar de fond), intimata a cesionat creanţa rezultata din contractul de credit in litigiu către Kredyt Inkaso Investments RO.

În drept, cu privire la motivele de nelegalitate a executării silite invocate de contestator, Tribunalul reţine următoarele:

Referitor la lipsa scadenței anticipate a creditului şi lipsa notificării scadenței anticipate a creditului,  Tribunalul constată că acest motiv de nelegalitate este neîntemeiat având în vedere aspectul că, creditul in cauza a fost declarat scadent anticipat începând cu data de 24.06.2014, iar debitorul a fost notificat în acest sens la adresa  de domiciliu din ##### Cetățuii, #### ########## ### #, #####, ### #, ####, com. ######, #### ####, prin scrisoare recomandata, iar fiul acestuia a confirmat primirea la data de 01.04.2014, aspect cu privire la care nu s-a invocat nicio critică de netemeinicie sau nelegalitate (file 64-65 dosar fond).

Cu privire la această comunicare, instanţa constată că sunt incidente dispoziţiile art.6 llt.d) contract de credit, referitor ia obligațiile împrumutatului fata de bancă: Împrumutatul/Codebitorul e obliga fata de Banca (...) sa notifice Băncii, in scris, schimbările survenite cu privire la domiciliu, datele sale de identitate, starea civila, locul sau de munca (...) veniturile sale (...), prezentând in acest sens documentele aferente modificărilor respective, in termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii acestora.

Prin urmare, în condițiile în care pe perioada derulării contractului  conform cărții de identitate de la fila 16 dosar de executare, contestatorul a figurat cu domiciliul în perioada 30.05.2003-06.07.2013 în sat #### Cetăţuii, #### ######, #### ####, ### ##, tr. 1, apt 2, iar conform dispoziţiilor contractuale acesta avea obligaţia de a înștiința creditoare despre modificarea domiciliul, aspect care nu a fost nici susţinut şi nici dovedit în cauză, iar pentru notificare declarării scadenţei anticipate a fost primită, Tribunalul constată că acest motiv de nelegalitate este neîntemeiat.

În continuare, având în vedere aceleași considerente ca cele expuse mai sus, Tribunalul constată că nu pot fi reţinute argumentele în sensul că nu i-a fost notificată cesiunea de creanţă în conformitate cu dispoziţiile art.  art. 1578 alin. 1 lit. b din Codul, având în vedere aplicabilitatea acelorași dispoziţii contractuale. Astfel, se constată că notificarea cesiunii de creanţă a fost realizată prin scrisoare recomandată  la adresa din ##### Cetățuii, #### ########## ### #, #####, ### #, ####, com. ######, #### ####, (fila 72 dosar de fond), dar termenul de păstrare a expirat, aspect care este imputabil contestatorului în condiţiile nerespectării prevederilor contractuale .

Concluzionând, Tribunalul constată că în cauză  au fost respectate dispoziţiile contractuale şi legale cu privire la declararea, notificarea scadentei anticipate şi notificarea cesiunii de creanţă, susţinerea contestatorului cu privire la aspectul că domiciliul său este ##### Cetățuii, #### ############ ### #, #####, ### #, ####, com. ######, jud. #### neputând fi primită ca motiv de nelegalitate a executării silite, având în vedere că figurează cu acest domiciliu începând cu data de 12.03.2013 , conform copiei cărţii de identitate de la fila 14 dosar de fond şi nu efectuat niciun demers în sensul înştiinţării creditorului cu privire la datele actuale referitoare la domiciliul său..

Referitor la inexistența unui titlu executoriu deoarece în speță a operat o cesiune de creanță,  instanţa costată carecterul nefondat al acestei susţineri având în vedere considerentele Deciziei nr. #/2014 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Specializat Cluj în Dosarul nr. 15.###/211/2013 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 1396 din Codul civil de la 1864, respectiv dacă poate fi dispusă încuviințarea executării silite a unui contract de credit la cererea creditorului cesionar al creanței, prin care instanţa supremă a reţinut următoarele:

„Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituție de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligații (creanțe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligației respective.

În consecință, caracterul executoriu este asociat cu creanța, iar nu cu înscrisul ca atare și, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanța însăși a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialității nu se constituie într-un aspect de drept procesual, așa cum a susținut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanței, care se transmite prin cesiune.

Modificarea părților originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu, nu afectează substanța titlului executoriu, poziția cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanța.”

Referitor la susţinerea lisei caracterului cert, lichid şi exigibil al creanței puse în executare, Tribunalul constată că acest motiv de nelegalitate nu poate fi primit, în condiţiile în care contestatorul invocă acelaşi argument, respectiv lipsa declarării scadenţei anticitate şi a notificării acesteia, aspecte cu privire la care instanţa a constatat respectarea dispoziţiilor contractuale şi legale.

Nu poate fi primită nici lipsa temeiul de drept al cererilor de actualizare a debitului formulate de intimata Kredyt Inkaso Investments RO S.A, având în vedere că în dosarul de executare nu se regăseşte nicio încheiere de actualizare a debitului emisă de executorul judecătoresc, suma datorată fiind determinată prin raportul de expertiză contabilă efectuat în faţa instanţei de fond.

Analizând în continuare motivele de nelegalitate, Tribunalul constată că este întemeiată susținerea referitoare comunicarea actele de executare la adresa din ##### Cetățuii, #### ########## ### #, ### ##, tr.1 , ### #, ### #, com. ######, şi  nu la  adresa de domiciliu a contestatorului din  ##### Cetățuii, #### ############ ### ##, ### ##, ### #, ### #, com. ######, conform cărţii de identitate de la fila 14 dosar de fond care atestă domiciliul valabil al contestatorului în perioada 12.03.2013-06.07.2023, adică la în perioada în care a fost demarată executarea silită, respectiv 07.07.2014.

Mai mult, prin adresa nr. 2963/10.07.2014 emisă de Primăria Comunei ###### (fila 31 dosar de executare) şi comunicată către biroul executorului judecătoresc, se menționează că domiciliul debitorului ####### ######## ##### este în ##### Cetățuii, #### ############ ### ##, ### ##, ### #, ### #, com. ######.

Astfel, toate aceste aspecte conduc la concluzia că domiciliul la care trebuia realizată comunicarea actelor de executare în mod legal este cel menţionat în cartea de identitate valabilă la data demarării executării silite.

Conform dispoziţiilor 667 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă” Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.  Comunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancțiunea nulității executării.”

Caracterul imperativ al normei înscrise in art. 667 alin. 2 NCPC, trebuie înțeles in sensul ca executorul judecătoresc nu poate demara si continua executarea silita a debitorului decât după comunicarea titlului executoriu si a somației, cu excepția cazurilor anume prevăzute, cu respectarea normelor de procedura care reglementează comunicarea actelor in cadrul procesului civil.

Potrivit art. 155 alin. 1 pct. 6 din noul Cod procedura civila „persoanele fizice vor fi citate la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscuta ori la locul ales de ele; in lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curenta”.

Actele de procedura efectuate cu nerespectarea normei juridice, enunțate anterior sunt lovite de nulitate ceea ce are drept consecința desființarea lor, potrivit art. 179 alin. 1 din Noul Cod procedura civila.

Or, in cauză contestatorului debitor nu i-au fost comunicate actele de executare, începând cu titlului executoriu si a somația la adresa de domiciliul cu care figurează în cartea de identitate, aceasta împrejurare având drept consecința nevalabilitatea actelor de executare întocmite cu nerespectarea prevederilor legale si, implicit, desființarea acestora.

Pentru considerentele expuse, instanţa de control judiciar va admite apelul declarat de apelantul ####### ######## ##### împotriva sentinţei civile nr. ######### pronunţată la data de 25.09.2020 de Judecătoria Iaşi,  pe care o  va anula în tot şi în rejudecare:

Va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul ####### ######## ##### în contradictoriu cu intimaţii ###### ###### ########### ## S.A. şi ########## #### S.A.

Va anula executarea silită şi toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. ######### al B.E.J.A. ####### ##### şi ######## ####-#########.

În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 80/2013 va dispune restituirea către contestatorul ####### ######## ##### a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.500 lei achitată cu chitanţele seria ########## nr.0007745 din data de 09.07.2019 şi seria ########## nr.0108373 din data de 06.04.2021.

Va obliga intimaţii ###### ###### ########### ## S.A. şi ########## #### S.A. să plătească apelantului ####### ######## ##### suma de 1.863 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul ####### ######## ##### împotriva sentinţei civile nr. ######### pronunţată la data de 25.09.2020 de Judecătoria Iaşi,  pe care o  anulează în tot.

În rejudecare:

Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul ####### ######## ##### în contradictoriu cu intimaţii ###### ###### ########### ## S.A. şi ########## #### S.A.

Anulează executarea silită şi toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. ######### al B.E.J.A. ####### ##### şi ######## ####-#########.

În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 80/2013 dispune restituirea către contestatorul ####### ######## ##### a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.500 lei achitată cu chitanţele seria ########## nr.0007745 din data de 09.07.2019 şi seria ########## nr.0108373 din data de 06.04.2021.

Obligă intimaţii ###### ###### ########### ## S.A. şi ########## #### S.A. să plătească apelantului ####### ######## ##### suma de 1.863 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată azi, 09.07.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare