Rectificare titlul de proprietate, fond funciar

Cod ECLI:RO:TBDLJ:2019:165.001371

Dosar nr. 30556/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ  Nr. 1371/2019

Şedinţa publică de la 09 Iulie 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE A. B.

Judecător G. C. F.

Grefier L. V.

Pe rol, pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 2 iulie 2019, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, având ca obiect soluţionarea apelului civil declarat de reclamanta S. E.împotriva sentinţei civile nr 12992/10.12.2018 pronunţată de Judecătoria Craiova în contradictoriu cu pârâţii: C. F., B. M., T. D., Comisia Locala de Aplicare a Legii 18/1991 de pe langa Primaria Comunei Predesti şi Comisia Judeteana Dolj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, având ca obiect fond funciar.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. 12922/10.12.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 30556/215/2017, a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta S. E.şi pe pârâţii C. F., B. M., T. D., Comisia Locala Predeşti De Fond Funciar, Comisia Judeteana Dolj Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor.

S-a dispus rectificarea titlului de proprietate nr. 230-15073 din 29.03.1995 în privinţa prenumelui titularei, corect fiind T. A. şi nu T. A., precum şi eliberarea unui nou titlu, cu corectarea menţionată.

A fost respinsă în rest acţiunea.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Cu privire la primul petit al acţiunii, din înscrisurile depuse rezultă că în baza Legii nr. 18/1991, i-a fost reconstituit mamei reclamantului, T. A., dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,73 ha, teren ce i-a aparţinut înainte de colectivizare, fiind emis pe numele mamei reclamantului titlul de proprietate nr. 230-15073 din 29.03.1995 (fila 7).

Din înscrisurile depuse – acte de stare civilă şi cererea de reconstituire formulată de autoarea reclamantului – a rezultat că în titlul de proprietate a fost trecut eronat prenumele Anica, în loc de Ana, cum este corect. Această greşeală este recunoscută de pârâta Comisia com. Predeşti de fond funciar.

Această neconcordanţă între titlu şi situaţia de fapt, impune rectificarea actului de proprietate, astfel încât starea de drept să fie în concordanţă cu starea de fapt.

În consecinţă, în temeiul art. 55-58 din Legea nr. 18/1991, instanţa a admis primul petit al acţiunii reclamantului şi va dispune rectificarea Titlului de Proprietate în sensul înscrierii prenumelui A., în loc de A., obligând comisiile pârâte să efectueze cuvenitele modificări ale titlului.

2. Cu privire la al doilea petit al acţiunii, aşa cum a fost modificat, instanţa a reţinut că, potrivit registrului agricol din anii 1959-1963 (fila 110) autoarea reclamantului a deţinut anterior cooperativizării (în anul 1963) o suprafaţă totală de 1,86 ha teren, din care 1,72 ha teren arabil şi 10 ari curţi-construcţii. În anul 1960 figura cu suprafaţa de 1,82 ha. T. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,82 ha teren (fila 111) şi a fost validată cu suprafaţa de 1,73 ha (fila 109), fiind aplicată reducerea de 5% la nivelul comunei Predeşti, astfel cum a precizat pârâta Comisia comunală Predeşti de fond funciar.

Prin urmare, insanţa a reţinut că este neîntemeiată susţinerea reclamantului că mama sa a solicitat 2,23 ha teren.

După aplicarea reducerii prevăzute de art. 14 alin. 3 din Legea nr.18/1991, autoarea reclamantului nu a mai solicitat acordarea diferenţei de teren în condiţiile art. 9 alin. 2 din lege, dacă reducerea depăşea 5%:,,(1)Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.

(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere potrivit art. 13 alin. (3) din lege pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5% .

(3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea decăderii.”

Un nou termen a fost acordat şi de art. 3 din Legea nr.1/2000, pentru persoanele fizice de prevăzute la art. 9 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de a li se reconstitui dreptul de proprietate ,,pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

(2^1) Pentru terenurile proprietarilor deposedaţi, persoane fizice, pe care se află păşuni şi fâneţe, reconstituirea se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 50 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.”

Autoarea reclamantului a înţeles să nu mai formuleze aceste cereri de restituire a diferenţei de teren.

Analizând îndreptăţirea reclamantului la restituirea terenului expropriat, instanţa a constatat că, raportat la prevederile legale mai sus citate, reclamantul nu este îndreptăţit la acordarea altor suprafeţe de teren decât cele atribuite deja în proprietate mamei sale.

Conform art. 3 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ,,(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.”

Faţă de starea de fapt reţinută mai sus, instanţa a constatat că nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate prevăzute exhaustiv de lege.

De asemenea, instanţa a constatat că autoarea reclamantului nu a contestat actele premergătoare titlului de proprietate, conform art. 51-53 din Legea nr.18/1991, singura contestaţie fiind formulată în prezent de reclamant, după 22 de ani de la emiterea titlului.

Reclamantul nu este îndreptăţit la atribuirea altei suprafeţe de teren, pentru care mama sa nu a fost validată prin hotărârea Comisiei judeţene şi pentru care nu a înţeles să formuleze cerere şi în baza legilor de modificare şi completare a Legii nr.18/1991.

Susţinerea reclamantului că se impune nulitatea titlului mamei sale şi înscrierea unei suprafeţe de 1,50 ha, în loc de 1 ha, pe motiv că diferenţa de 5000 mp se află în posesia altei persoane este neîntemeiată, în condiţiile în care nu a făcut dovada îndreptăţirii sale cu privire la terenul solicitat, astfel cum impun prevederile art. 249 Cod procedură civilă.

Faţă de motivele de fapt şi de drept reţinute mai sus, instanţa a respins cererea privind nulitatea titlului de proprietate.

Împoriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta S. E., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată că cererea nr. 86/09.03.1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate in care este trecuta defuncta T. D. A. ca solicitantă, este formulata pentru întreaga suprafaţa, respectiv pentru 1,82 ha si nu pentru 1,73 ha; din copia de pe registrul agricol de la dosar rezulta ca s-au făcut modificări in acest registru al autoarei, respectiv in punctul “la lunca”, se trece decât 1 ha, apoi puncte, puncte, deşi in realitate trebuia sa se treacă 1,50 ha in loc de 1 ha. In tarlaua 126 parcela 12 din TDP. s-a trecut nelegal decât 1 ha in loc de 1,50 ha. Diferenţa de 5.000 mp care trebuia menţionata în acest TDP este in posesia paratului T. D., care ii deţine si munceşte si in prezent. Parata Comisia Locala Predesti de fond funciar a susţinut cu rea-credinţă prin întâmpinarea depusa la dosar, ca T.D. A. nu a făcut cerere de reconstituirea dreptului de proprietate la pct. 2 din întâmpinare, aspect dezis de actele dosarului si ca nu s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul situat in punctul “ Alunu” in suprafaţa de 1,5 ha, punctul 5 din întâmpinarea paratei, aspect dezis din menţiunile din registrul agricol in care apar modificări, iar terenul este in realitate in punctul “la lunca”.

Arată că nu s-au făcut reduceri la nivel de comuna cu privire la terenurile solicitate.

Nelegal si netemeinic instanţa de fond a respins toate probele solicitate întrucât in situaţia in care se administrau, se dovedea ca suprafaţa de 5.000 mp din punctul “la lunca”, este in posesia paratului T. D. si ca acest teren a aparţinut defunctei T. D. A., teren pe care l-a solicitat prin cererea pe care a depus-o la Comisia Locala de Fond Funciar Predesti.

Solicită admiterea apelului, anularea in parte  a hotărârii atacate (cu referire la al 2-lea petit),  judecarea procesului pentru evocarea fondului de instanţa de fond, iar in subsidiar de instanţa de apel.

Examinând sentinţa  atacată, conform art. 476 şi urm. N.C.proc.civ.,  prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul constată că  acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile care limitează regula caracterului devolutiv al apelului este tantum devolutum quantum apellatum, care este o cerinţă a principiului disponibilităţii aplicabil procesului civil, principiu ce se impune şi în faţa instanţelor de control judiciar, aşadar şi a instanţei  de apel.

Ca atare, conform principiului enunţat, instanţa de apel, ca instanţă de reformare, este chemată să cerceteze cauza doar prin raportare la motivele invocate în cererea de apel, neputându-se pronunţa asupra altor motive de reformare neindicate în conţinutul motivelor de apel, cu excepţia motivelor de ordine publică.

În speţă, Tribunalul nu a identificat existenţa unor motive de ordine publică şi analizând criticile invocate ce vizează modul de soluţionare al celui de-al doilea capăt de cerere, le  apreciază a fi neîntemeiate.

Tribunalul reţine că prin cel de-al doilea petit se contestă legalitatea emiterii TDP 230-15073/29.03.1995 în ceea ce priveşte întinderea suprafaţei reconstituită autorului T. D. A. în extravilanul satului Predeşti, com Predeşti, întrucât a arătat că aceasta era îndreptăţită în fapt,  la o suprafaţă cu 0,5 ha mai mare, teren aflat în punctul La Luncă şi în posesia pârâtului T. D., moştenitor al autoarei T.  A..

Tribunalul reţine că reconstituirea dreptului de proprietate in accepţiunea legii 18/1991 cu modificările si completările ulterioare are caracterul unei reîmproprietăriri a acelor categorii de persoane ale căror terenuri au intrat in patrimoniul CAP-urilor, indiferent de titlul cu care au intrat, respectiv cooperativizare sau in orice alt mod.

Deci au drept la reconstituire numai foştii proprietari de terenuri agricole sau moştenitorii acestora care au intrat cu pământ in cooperativa sau l-au trecut in orice alt mod in proprietatea acesteia.

Potrivit art. 9 HG 890/2005 suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperative, registrul agricol de la data intrării in cooperative, evidentele cooperative sau orice alte probe, inclusiv proba cu martori.

Analizând sistematic dispoziţiile legii de reîmproprietărire, instanţa apreciază că prin sintagma ”acte de proprietate” se înţelege înscrisuri (declarative sau translative de proprietate) care fac dovada proprietăţii terenului, anterioare anului 1990.

În speţă, autoarea reclamantei, Tuia Ana,  a făcut dovada îndreptăţirii la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei totale de 1,82 ha, conform Registrului agricol aferent perioadei 1959-1962, din care 1,72ha extravilan.

Prin cererea înregistrată  sub nr. 86/09.03.1991 la Primăria com Predeşti, în temeiul legii 18/1991, T. A. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei totale de 1,82 ha teren.

În baza acestei cereri,  autoarei reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1,73 ha cu aplicarea reducerii de 5% la nivelul comunei, fiindu-i emis TDP contestat.

Alegaţiile apelantei reclamante potrivit cărora acest titlu de proprietate este greşit emis astfel încât este îndreptăţită la reconstituirea suprafeţei solicitate, nu pot fi primite.

Astfel, TDP a cărui nulitate parţială se solicită a se constata nu a fost contestat, se bucură de prezumţia de validitate, iar suprafaţa astfel reconstituită se află în patrimoniul autoarei reclamantei, fiind în concordanţă cu cererea formulată şi cu Registrul Agricol. Apărarea intimatei Comisia Locală Predeşti în sensul că la nivelul comunei s-a făcut o reducere de 5%, potrivit art. 14 alin. 3 Legea 18/1991, este dovedită cu anexa de validare (fila 122 dosar de fond). Autoarea reclamantei nu a formulat o cerere de reconstituire a diferenţei de teren, întemeiată pe disp. art. 5 Legea nr. 1/2000. Împrejurarea că terenul în suprafaţă de 0,5 ha solicitat se află în posesia unuia dintre pârâţi, moştenitor al autoarei T. A. nu are relevanţă sub aspectul îndreptăţirii autoarei comune la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acesta. Susţinerea că fila din Registrul Agricol cuprinzând rolul autoarei a fost modificată nu are nici un suport probator.

Concluzionând, Tribunalul constată că reclamanta nu a dovedit că autoarea sa este îndreptăţită la reîmproprietărirea cu vreo suprafaţă de teren ce excede celei deja reconstituite, astfel încât, în temeiul disp. art. 480 N.C.proc.civ. va respinge apelul, urmând a păstra sentinţa apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă S. E., cu CNP ..., cu domiciliul procesual ales la ..., judeţul Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 12922/10.12.2018, pronunţată de judecătoria Craiova, în dosarul nr. 30556/215/2017, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. F., CNP ..., domiciliată în ... judeţul Dolj, B. M., CNP ..., domiciliată în ...  judeţul Dolj, T. D., CNP ..., domiciliat în ..., COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LANGA PRIMARIA COMUNEI PREDEŞTI, cu sediul ...,  şi COMISIA JUDETEANA DOLJ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu ..., judeţul Dolj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Iulie 2019.

Red. G.C.F.

Jud. fond L.N.

Tehnored. F.M. 05.10.2019

Domenii speta

Spete similare