Lege 10/2001 contestaţie Legea 165/2013

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2020:164.000349

Dosar nr. 2026/63/2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA  Nr. 349/2020

Şedinţa publică de la 16 Iulie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE C. C.

Grefier G. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta  E. A. M. şi pe pârâtele AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect

legea 10/2001,  contestaţie -  legea 165/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat M. D. P.pentrureclamantă, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind intimatele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar pârâta COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR a depus întâmpinare, precum şi înscrisurile solicitate de instanţă, reclamanta a depus note scrise, la care a anexat un set de înscrisuri, respectiv în copie conformă cu originalul, Decretul privind exproprierea şi trecerea în proprietatea statului a unor imobile, extras din tabelul anexă nr. 29 la decret.

La interpelarea instanţei, apărătorul ales al reclamantei învederează că reclamanta înţelege să se judece doar cu Comisia Naţională pentruCompensarea Imobilelor, nu şi cu A.N.R.P.,  întrucât C.N.C.I. este instituţia care are calitate procesuală  pasivă în cauză.

Instanţa pune în discuţie competenţa materială, generală şi teritorială  a Tribunalului, în soluţionarea cauzei.

Avocat M. D. P.pentru reclamantă arată că Tribunalul este competent să soluţioneze cauza, raportat la Lg. nr. 165/2013.

Instanţa se declară competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, în  raport de  disp. art. 131 C. pr. civ.  coroborat cu art. 35 alin. 1 din Lg. nr. 165/2013.

Instanţa pune în discuţie estimarea duratei procesului.

Avocat M. D. P.pentrureclamantă estimează durata cercetării judecătoreşti la 3 luni.

La interpelarea instanţei, avocat D. P.pentru reclamantă arată că în afară de înscrisurile depuse la dosar nu mai are alte cereri de formulat.

Instanţa în raport de disp. art. 238 C. pr. civ. estimează durata  cercetării judecătoreşti la un singur termen de judecată, după care pune în discuţie cererile de probatorii.

Avocat M. D. P.pentrureclamantă solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosar şi cu înscrisul  pe  care îl depune la acest termen, respectiv în copie conformă cu  originalul, certificat de nomenclatură stradală.

Totodată depune  la dosar  în original, chitanţa de plată a onorariului de avocat.

Instanţa în raport de disp. art. 258 C. pr. civ., art. 255 C. pr. civ. încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, precum şi cu înscrisul depus la acest termen de judecată, apreciind că aceste probe sunt  utile soluţionării cauzei.

La interpelarea instanţei apărătorul ales al reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri, în temeiul art.244 Cpc instanţa declara terminată cercetarea judecătorească, apreciază  finalizată cercetarea judecătorească şi, în baza art.392 Cpc declară deschise dezbaterile în fond.

Avocat M. D. P.pentru reclamantă solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată, anularea Deciziei de invalidare nr. 32207/13.02.2020 emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să valideze dispoziţia nr. 7928/20.04.2005 emisă de Primarul Municipiului Craiova.

Solicită să se aibă în vedere că atât în decizia de invalidare cât şi în întâmpinarea depusă la dosar, pârâta susţine că singurul motiv pentru care s-a invalidat decizia Primarului  este faptul că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru imobilul din Craiova, ..., dar recunoaşte dreptul de proprietate al reclamantei pentru imobilul din Craiova...

Din înscrisurile aflate  la dosar rezultă că există o identitate între imobilul  identificat în trecut din ...şi cel  identificat în prezent, ... şi apreciază că s-a făcut dovada dreptului de proprietate al reclamantei. Aceasta rezultă şi din decretul  de expropriere  şi anexa depuse la dosar, în care imobilul era identificat ...

Mai arată că dreptul de proprietate a fost dobândit în trecut pentru imobilul situat în Craiova, ..., ulterior denumirea străzii s-a modificat, s-a făcut dovada dreptului de proprietate, decizia de invalidare este netemeinică şi nelegală.

Solicită cheltuieli de judecată, conform chitanţei de onorariu de avocat depusă la dosar.

În temeiul art.394 Cpc, instanţa declară închise dezbaterile în fond şi reţine cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de faţă:

La data de 17.03.2020, contestatoarea E. A. M., în contradictoriu cu intimatele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat ca, prin hotărârea se se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziei de invalidare numărul 32207/13.02.2020 emisă de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să valideze dispoziţia numărul 7928/20.04.2005, emisă de către Primarul Municipiului Craiova.

Contestatoarea arată că, este moştenitoarea defuncţilor L. M., decedat la data de 31.12.2008) şi L. M., decedată la data de 20.01.2017,  în calitate de descendentă de gradul I.

Părinţilor săi le-a fost preluată abuziv în timpul regimului comunist, imobilul fiind expropriat, suprafaţa de 240,64 mp, situată în Municipiul Craiova, ..., judeţul Dolj, motiv pentru care au fost urmate toate procedurile legale pentru restituirea în natură a terenului anterior indicat sau prin măsuri compensatorii, în situaţia în care nu se poate realiza restituirea în natură.

In acest sens, la data de 20.04.2005, Primăria Municipiului Craiova a emis Dispoziţia numărul 7928 prin care a dispus, potrivit art. 1: „Se acordă măsuri reparatorii sub forma de titluri de valoare nominală către L. M. şi L. M., domiciliaţi în Craiova, ..., pentru imobilul notificat sub nr. 798/N/2001, imposibil de restituit în natură, situat ..., în cuantum de 856.050.000 lei, sumă la care a fost evaluat imobilul".

Având în vedere faptul că de la emiterea acestei dispoziţii nu s-a mai întâmplat nimic, contestatoarea E. A. M. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu intimatele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, cerere prin care am solicitat obligarea pârâtelor la emiterea deciziei de validare a dispoziţiei numărul 7928/20.04.2005 a Primăriei Municipiului Craiova, în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

Cererea de chemare în judecată a format obiectul dosarului numărul. 37748/3/2018 al Tribunalului Bucureşti, iar prin Sentinţa Civilă numărul 1503/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 21.06.2019, Tribunalul a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Ulterior, a declarat apel împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, apel care a fost admis de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă iar prin Decizia Civilă numărul 1864 A/2019, pronunţată în şedinţa publică din data de 28.11.2019, în dosarul numărul 37748/3/2018, instanţa a dispus: „Obligă intimata CNCl să soluţioneze dosarul de despăgubiri nr. 12066/CC în termen de 90 de zile de la pronunţarea prezentei decizii"

Prin decizia numărul 32207/13.02.2020, intimata din prezenta cauză Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a decis invalidarea dispoziţiei numărul 7928/20.04.2005 emisă de către Primăria Municipiului Craiova.

Din lecturarea acestei decizii de invalidare, rezultă că au existat două motive, total neîntemeiate, care au condus la această soluţie, respectiv; „Ca urmare a analizării dosarului în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, prilej cu care s-a constatat că nu au fost depuse înscrisuri din care să reiasă dreptul de proprietate asupra imobilului notificat; „Motivat de faptul că nu se face dovada dreptului la măsuri compensatorii pentru imobilul situat în Municipiul Craiova, strada Nanterre, nr. 8, judeţul Dolj, ce face obiectul deciziei mai sus amintite,..".

Cu privire la primul motiv, care a fost avut în vedere de către intimata C.N.C.I. la invalidarea dispoziţiei numărul 7928/20.04.2005, arată că contestatoarei E. A. M. i s-a pus în vedere de către intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să depună mai multe documente pentru soluţionarea dosarului de despăgubiri, printre care şi actul translativ de proprietate prin care a fost dobândit imobilul pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii,

S-a conformat acestei solicitări şi a comunicat pârâtei actul translativ de proprietare, reprezentat de către contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia.

De asemenea, în urma unei solicitări a contestatoarei, i-a fost comunicată adresa emisă la data de 18.02.2020 de către Ministerul Afacerilor Interne - Arhivele Naţionale - Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale, însoţită de mai multe înscrisuri, printre care şi o copie a Decretului nr. 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, unde la art. 29 sunt statuate următoarele: „în scopul construirii unor blocuri de locuinţe în Municipiul Craiova, se expropriază şi se trec în proprietatea statului, dîndu-se în administrarea Municipiului Craiova, judeţul Dolj, terenurile în suprafaţă de 20,244,35 mp şi construcţiile aferente în suprafaţă de 807,70 mp situate în Municipiul Craiova, judeţul Dolj, identificate potrivit planului de situaţie nr, 81 anexat, aparţinând locuitorilor prevăzuţi în tabelul anexă nr. 29 la prezentul decret"; un extras din tabelul anexa 29 la decretul anterior amintit unde, la poziţia numărul 14, la rubrica Numele şi prenumele deţinătorilor figurează L. M. şi L. M., la rubrica locul unde este situat imobilul ce se expropriază regăsim Municipiul Craiova, ... iar la rubrica Suprafaţa imobilului ce se expropriază apare suprafaţa de 240,64 mp.

Totodată, din procesul-verbal de negociere emis de către Primăria Municipiului Craiova sub numărul 8904/31,01.2005 rezultă faptul că suprafaţa de 240,64 mp este ocupată de bloc de locuinţe colective plus utilităţi aferente.

Aşadar, din coroborarea tuturor înscrisurilor anterior amintite, rezultă faptul că suprafaţa de 240,64 mp situată în Municipiul Craiova..., judeţul Dolj a fost expropriată prin decretul numărul 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi a aparţinut defuncţilor L. M. şi L. M., părinţii contestatoarei.

Mai mult, în situaţia în care nu s-ar fi făcut dovada dreptului de proprietate al părinţilor contestatoarei asupra suprafeţei expropriate de 240,64 mp, aceştia nu ar fi figurat ca proprietari în toate înscrisurile, inclusiv în anexa la decretul de expropriere din anul 1973, iar Primăria Municipiului Craiova, dacă nu ar fi avut convingerea fermă că părinţii săi erau proprietari nu ar fi emis dispoziţia de acordare a măsurilor reparatorii.

In ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv reţinut în Decizia de invalidare numărul 32207/13.02.2020, acesta este unul vădit neîntemeiat, având în vedere faptul că s-a făcut dovada dreptului la măsuri compensatorii, întrucât suprafaţa de 240,64 mp, situată în Municipiul Craiova, ..., judeţul Dolj a fost expropriată prin Decretul numărul 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, aşa cum am menţionat anterior. Totodată, dovada dreptului la măsuri compensatorii rezultă chiar din dispoziţia Primăriei Municipiului Craiova numărul 7928/20.04.2005, dispoziţie care nu putea fi emisă decât dacă se constata dincolo de orice dubiu că există acest drept la măsuri compensatorii.

În drept, şi-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată pe dispoziţiile art 1, art. 2, art. 3, alin. (1), lit. a), art. 6, alin. (1), art 11, alin, (8) din Legea numărul 10/2001, art. 1, alin, (2), art. 2 din Legea numărul 165/2013.

În dovedirea cererii de chemare în judecată, înţelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le ataşează acesteia şi solicită efectuarea unei adrese către intimata Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, pentru a comunica la dosarul cauzei întreg dosarul de despăgubiri în care a fost emisă decizia de invalidare contestată, respectiv decizia numărul 32207/13.02.2020, pentru a se putea observa că această decizie este una netemeinică şi nelegală.

În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a prezentei cereri de chemare în judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 35, alin. (1) din Legea numărul 165/2013, consideră că Tribunalul Dolj este competent general, material şi teritorial, raportat la locul situării imobilului, respectiv Municipiul Craiova, strada Nanterre, numărul 8, judeţul Dolj.

Anexat cererii, a depus un set de înscrisuri, filele 8 – 30.

Intimata Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor entitate ce îşi desfăşoară activitatea la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, arată faptul că cele două instituţii sunt diferite, atribuţiile ce revin fiecăreia dintre acestea fiind reglementate prin acte normative distincte.

Astfel, H.G. nr. 572/2013 reglementează organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, fără ca aceasta să aibă competenţe în privinţa emiterii deciziei conţinând titlul de despăgubire/decizie de compensare, asigurând numai organizarea şi funcţionarea Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.

Totodată a fost înfiinţată Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entităţile învestite de lege, care conţin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

Prin urmare, intimata solicită să pună în vedere contestatoarei să-şi precizeze acţiunea, în sensul de a indica în contradictoriu cu cine înţelege să se judece, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor - Autoritatea Neţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În ceea ce „priveşte fondul cauzei, arată că pretenţiile contestatoarei sunt neîntemeiate în raport de dispoziţiile legale invocate.

Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr, 278/17.05.2013, procedura de soluţionare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispoziţiile noii legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi” (teza 1 din art. 4).”

Pe fondul dosarului de despăgubire nr. 12066/CC, arată, faţă de motivul cererii de chemare în judecată, că, prin decizia civilă nr. 1864/28.11.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, instanţa a obligat intimata CNCI să soluţioneze dosarul de despăgubiri nr. 12066/CC în termen de 90 de zile de Ia pronunţarea prezentei decizii.

Conform art. 17 alin. 1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entităţile învestite de lege, care conţin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

În şedinţa din data de 23.12.2019. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat Dispoziţia nr. 7928/20.04.2005 emisă de Primarul Municipiului Craiova în favoarea domnilor L. M. şi L. M. (ulterior decedaţi), pentru imobilul situat în Craiova ..., astfel a fost emisă Decizia de invalidare nr. 32207/13.02.2020.

În ceea ce priveşte elementele care au stat la baza emiterii deciziei de invalidare arată că, urmare a analizării dosarului în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, s-a constatat că nu au fost depuse înscrisuri din care să reiasă dreptul de proprietate asupra imobilului notificat.

La dosarul de despăgubire se regăseşte contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 7260/08.06.1965 de Notariatul de Stat Regional Oltenia, încheiat între F. A.personal şi în calitate de mandatară al domnului B. C. şi doamna L. M., în calitate de cumpărătoare, pentru fracţia de 106/128 din imobilul proprietate indivizată în suprafaţă de 600 mp. situat în Craiova ...

Menţionează faptul că imobilul în suprafaţă de 600 mp. situat în ... a făcut obiectul unui litigiu având ca obiect ieşirea din indiviziune în anul 2003.

Mai mult, obiectul Dispoziţiei nr. 7928/20.04.2005 este imobilul situat pe ...

Împrejurarea că CNCI soluţionează dosarele de despăgubire în baza înscrisurilor existente, faptul că contestatoarea are o altă opinie referitoare la decizia dată de CNCI este total eronată.

Solicită respingerea acţiunii.

Considerentele instanţei în raport de pretenţiile formulate, apărările invocate, probele administrate şi dispoziţiile legale incidente în cauză:

Dispoziţiile art.21 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, dau dreptul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să repună în discuţie fondul dreptului, prin verificarea dosarelor în sensul celor arătate prin lege, din punct de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii, emiţând o decizie de validare/invalidare, ce este supusă contestării conform art.35 din lege.

Aşadar, instanţa este competentă să analizeze decizia de invalidare pe fond, din perspectiva calităţii notificatorului de persoană îndreptăţită.

Unicul motiv de invalidare invocat de intimata în Decizia de invalidare nr.32207/13.02.2020, se referă la nereţinerea calităţii contestatoarei de persoană îndreptăţită în condiţiile Legii 10/2001, prin prisma nedovedirii dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, motivat de faptul că, actul de proprietate reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia are ca obiect un imobil situat pe ..., şi nu ...,  iar acesta a făcut obiectul unui litigiu având ca obiect ieşirea din indiviziune în anul 2003.

 Instanţa reţine că, în condiţiile în care art.23 din Legea 10/2001 nu cuprinde prevederi speciale în privinţa dovedirii dreptului de proprietate al autorului persoanelor îndreptăţite, aceste prevederi se întregesc cu cele de aplicare a legii , respectiv art.23.1 din H.G.250/2007

Ca urmare, practica judiciară a statuat în mod constant că, în această materie ce vizează retrocedarea imobilelor preluate abuziv, în privinţa dovedirii dreptului de proprietate, textul legii speciale nu impune ca dovada dreptului de proprietate să se facă potrivit dreptului comun, aşa încât sunt admisibile şi alte mijloace de probă, important fiind de stabilit dacă bunul a aparţinut autorilor contestatoarei.

Sintagma "acte doveditoare ale dreptului de proprietate", are, prin urmare, în accepţiunea Legii nr.10/2001, republicată, asemenea celorlalte acte normative cu un conţinut asemănător, un conţinut mai larg decât cel al noţiunii similare corespunzătoare dreptului comun în materie, reglementare ce se înscrie, asemenea ansamblului normelor actului normativ de reparaţie, în spiritul şi finalitatea acestei legi.

Ceea ce este important, în accepţiunea legii speciale, este de a se stabili, dacă bunul solicitat s-a aflat în proprietatea persoanelor îndreptăţite

Dreptul de proprietate poate fi dovedit prin orice înscris constatator al unui act juridic civil, jurisdicţional sau administrativ, translativ sau declarativ şi care generează o prezumţie relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.

Legiuitorul, ţinând seama de contextul socio-istoric al perioadei incidente actului normativ arătat, a constituit o prezumţie relativă simplă în favoarea persoanelor îndreptăţite prin art.24 din Legea 10/2001, republicată, în sensul că, în absenţa unor probe contrare, se consideră că persoana individualizată în actul normativ a deţinut imobilul sub nume de proprietar, existenţa şi întinderea dreptului de proprietate fiind cea înscrisă în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în execuţie măsura preluării abuzive.

Ca atare, făcând aplicarea acestor consideraţii teoretice la speţa de faţă, instanţa constată că imobilul în litigiu a fost expropriat prin Decretul nr. 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, unde la art. 29 sunt statuate următoarele: „în scopul construirii unor blocuri de locuinţe în Municipiul Craiova, se expropriază şi se trec în proprietatea statului, dîndu-se în administrarea Municipiului Craiova, judeţul Dolj, terenurile în suprafaţă de 20,244,35 mp şi construcţiile aferente în suprafaţă de 807,70 mp situate în Municipiul Craiova, judeţul Dolj, identificate potrivit planului de situaţie nr, 81 anexat, aparţinând locuitorilor prevăzuţi în tabelul anexă nr. 29 la prezentul decret";

 Din  extrasul din anexa 29 a decretului anterior amintit, reiese că, la poziţia numărul 14, la rubrica "numele şi prenumele deţinătorilor" figurează L. M. şi L. M., părinţii contestatoarei, la rubrica "locul unde este situat imobilul ce se expropriază" se menţionează Municipiul Craiova, strada Nanterre, nr. 8 iar la rubrica "suprafaţa imobilului ce se expropriază" este menţionată suprafaţa de 240,64 mp.

Deşi ambele părţi au susţinut că la dosarul de despăgubire se află şi contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, acesta nu se regăseşte în dosarul de despăgubiri transmis instanţei de intimata.

Mai mult decât atât, instanţa constată că, în urma demersurilor efectuate, nici ANRP nu a reuşit să obţină o fotocopie de pe contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, deşi a efectuat o adresă în acest sens către Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Dolj, insituţie care a comunicat ANRP că nu deţine fondul de arhivă Notariatul Regional Oltenia f.86.

Chiar dacă în dosarul de despăgubiri înaintat instanţei nu se află fotocopia contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, instanţa reţine că, în Referatul de verificare a dosarului de despăgubire nr.12066/CC/06.04.2006, la rubrica "Observaţii", se menţionează, totuşi, că în dosar se regăseşte contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, prin care L. M., mama contestatoarei, a cumpărat de la numiţii F. A.şi B. C. fracţia de 106/128 dintr-o suprafaţă de 600 de mp, teren situat în Craiova, ..., imobilul făcând obiectul unui litigiu având ca obiect ieşirea din indiviziune.

Argumentul pârâtei în sensul că imobilul în litigiu e diferit de cel menţionat în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, prin care L. M., mama contestatoarei, a cumpărat de la numiţii F. A.şi B. C. fracţia de 106/128 dintr-o suprafaţă de 600 de mp, teren situat în Craiova, ... nu poate fi primit, cât timp, potrivit certificatului de nomenclatură stradală nr.1577/09.06.2020, imobilul proprietatea numitei L. M. situat în ..., figurează în Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova ... .... ( f.137).

Reţine instanţa că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia, erau în vigoare dispoziţiile art. 11 din Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, conform cărora,  înstrăinarea sau împărţeala, prin acte între vii, a terenurilor cu sau fără construcţii, proprietate particulară, de pe teritoriul oraşelor, comunelor reşedinţe de raioane, localităţilor balneo-climatice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti, precum şi a comunelor în care se vor dezvolta staţiuni balneo-climatice şi centre muncitoreşti, se vor putea face numai cu autorizaţia prealabilă dată, în condiţiunile prezentului Decret, de către comitetele executive ale sfaturilor populare.

Conform alineatului 2 al aceluiaşi text de lege, actele de înstrăinare sau împărţeala terenurilor de mai sus se vor face numai în forma autentică.

Aşadar, contestatoarea a făcut pe deplin dovada dreptului de proprietate al autoarei sale L. M. asupra terenului în litigiu, teren pe care autoarea l-a dobândit printr-un act translativ de proprietate ce respecta condiţiile de validitate prevăzute de decretul nr.144/1958 sub imperiul căruia a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, respectiv forma autentică.

Chiar dacă nu ar fi fost depusă în dosarul de despăgubire fotocopia contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7260/8 Iunie 1964 de către Notariatul de Stat Regional Oltenia , făcând aplicarea dispoziţiilor art.24 din Legea 10/2001, instanţa constată că, în favoarea contestatoarei opera, oricum, prezumţia de proprietate, ca urmare a depunerii în dosarul de despăgubiri a Decretului nr. 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi a extrasului din anexa 29 a decretului anterior amintit, prezumţie ce nu a fost răsturnată de intimata printr-o probă contrară.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâtei în sensul că, imobilul în suprafaţă de 600 de mp teren situat în Craiova, ...(din care face parte suprafata de240,64 mp în litigiu) , a făcut obiectul unui partaj soluţionat printr-o tranzacţie de care instanţa a luat act prin Sentinţa Civilă nr.11647/05.11.2003 pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul Civil nr.19420/2003, instanţa apreciază că acest aspect invocat ca un argument în susţinerea soluţiei de invalidare a dispoziţiei prin care autorilor contestatoarei li s-au acordat măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu, este lipsită de relevanţă

Potrivit dispoziţiilor art. 273 C. proc. civ.(în vigoare la data la care instanţa a luat act de tranzacţia părţilor prin sentinţa civilă anterior menţionată), hotărârea care consfinţeşte învoiala părţilor se dă fără drept de recurs.

Din interpretarea art. 271 şi 272 C. proc. civ., rezultă că, hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor - adică dispozitivul lor - reprezintă de fapt o transpunere a convenţiei părţilor, ceea ce nu echivalează cu o judecată întemeiată pe probe şi finalizată pe convingerile instanţei.

Ca urmare, convenţia părţilor în sine, indiferent că este consacrată printr-o hotărâre judecătorească este susceptibilă, ca orice contract, de a fi atacată pe calea acţiunii în anulare, pentru motivele de nulitate prevăzute de lege.

Aşadar, tranzacţia cade sub incidenţa dispoziţiilor art.1712-1716 din Codul Civil de la 1865, sub imperiul căruia a fost încheiată, fiind un contract care poate fi,  eventual, anulat, pentru că o parte din bunul tranzacţionat potrivit cotelor deţinute de fiecare dintre părţi nu se afla, la data încheierii tranzacţiei, în patrimoniul autoarei L. M., fiind preluat de stat  prin Decretul nr. 232/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.

În plus, tranzacţia produce efecte declarative de drepturi, nu constitutive sau translative, întrucât nu are ca scop să confere drepturi noi, ci numai să recunoască drepturi preexistente.

Pentru considerentele anterior expuse, constatând că s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, instanţa va admite contestaţia formulată de contestatoarea E. A. M. în contradictoriu cu intimata COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.

Va dispune anularea Deciziei nr. 32207/13.02.2020 emisă de CNCI şi va obliga intimata să emită în favoarea contestatoarei decizie de validare a Dispoziţiei nr. 7928/20.04.2005  emisă de Primarul Municipiului Craiova.

În temeiul art.453 alin.1 Cpc raportat la art.451 alin.1 Cpc, va obliga intimata la plata către contestatoare a sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, conform chitanţei nr.103/16.07.2020 f.138.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulată de contestatoarea E. A. M., CNP ..., cu domiciliul în com. ..., judeţul Dolj, în contradictoriu cu intimata COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul ... 1.

Dispune anularea Deciziei nr. 32207/13.02.2020 emisă de CNCI.

Obligă intimata să emită în favoarea contestatoarei decizie de validare a Dispoziţiei nr. 7928/20.04.2005  emisă de Primarul Municipiului Craiova.

Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 16.07.2020, la sediul Tribunalului Dolj-Secţia I Civilă, conform disp. art. 402 teza finală N.c.p.c.

Red.Jud.C.C.

Tehn.S.V./4 ex./27.07.2020

Domenii speta

Spete similare