Întreprinderi legate. Proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Eligibilitate proiect. Condiții „neregulă”. Cerere de finanțare. Regula de minimis. Fonduri europene. Condiții artificiale

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr. 66/2011

- Ordinul Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 567/2008

- Legea nr. 346/2004

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr. 13 /2006

- Regulamentul Consiliului (CE)  nr. 65/2011

- Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2988/1995

- Deciziei nr.66/26.02.2015 a Curții Constituționale

Decizia nr. 66/26.02.2015 a Curții Constituționale este incidentă  numai în ipoteza în care s-au aplicat normele de drept substanțial din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv definiția neregulii și sancțiunile din această ordonanță unor fapte, calificate drept nereguli, săvârșite anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. În cazul în care faptele care au fost calificate drept nereguli au fost săvârșite ulterior datei de 30 iunie 2011, nu este nelegală aplicarea reglementărilor de drept material din O.U.G. nr. 66/2015.

Conform articolului 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011  noţiunea de „neregulă” este „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.”

In acord cu dispozițiile art.1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995 „ constituie abatere orice încălcare a unui dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general  al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate”.

Din enunţarea prevederilor mai sus menționate, rezulta ca prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli si utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

(Secţia contencios administrativ şi fiscal, Sentinţa civilă nr. 119 din 25 aprilie 2016, judecător dr. D.D.-P.)

Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. 6656/30/2014 la data de 27.10.2014, reclamanta SC A.R. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest (fost Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea Deciziei nr. 18352/03.06.2014, de soluţionare a Contestaţiei formulată de reclamantă împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 sub nr. 10819/01.04.2014 privind proiectul „Achiziţie de utilaje către SC A.R. SRL”, decizie emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 sub nr. 10819/01.04.2014, privind proiectul „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL”, cod proiect C 312M010953700036/20.07.2010, beneficiar SC A.R. SRL, emis de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

- exonerarea de la plata creanţei bugetare stabilite în sarcina  reclamantei prin procesul verbal de constatare  a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014.

În motivare se arată că în fapt, prin Decizia nr. 18.352/03.06.2014 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit [Anexa nr. 1 la prezenta acţiune] a fost respinsă contestaţia [Anexa nr. 2 la prezenta acţiune] formulată de reclamantă împotriva Procesului Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 privind proiectul „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL” [Anexa nr. 3 la prezenta acţiune], întocmit ca urmare a controlului efectuat de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în perioada 06.01.2014 - 28.03.2014 la sediul reclamantei, prin care s-a constatat faptul că „nemenţinereaeligibilităţii proiectului ca urmare a nerespectării condiţiilor de eligibilitate şi de selecţie, a constatării existenţei legăturilor între administratorul A. R. SRL şi A.T.R. Î.I. cu concluzia că întreprinderile sunt legate conform art. 44 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu consecinţa creării de condiţii artificiale în ceea ce priveşte acordarea ajutorului financiar şi a constatării că s-a acordat un avantaj nejustificat, toate acestea cu concluzia că s-a încălcat contractul cadru nr. C 312M010953700036/20.07J010 şi a anexelor acestuia, cu propunerea de recuperare a sumelor plătite beneficiarului, stabilindu-se o creanţă bugetară în sarcina reclamantei în valoare de 815.526,65 lei.”

Reclamanta apreciază ca atât Decizia Agenţiei de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nr. 18.352/03.06.2014, prin care a fost respinsă contestaţia sa formulată împotriva Procesului Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014, cât şi Procesul Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 sub nr. 10819/01.04.2014, ca fiind netemeinice şi nelegale.

Concluzia activităţii de verificare, având în vedere prevederile contractului de finanţare şi a dispoziţiilor legale în materie a dus la constatarea că suma decontată de Autoritatea Contractantă, respectiv 815.526,65 lei, a devenit neeligibilă, urmare a încălcării contractului de finanţare, respectiv a criteriilor de eligibilitate şi de selecţie menţionate mai sus şi asumate la momentul depunerii cererii de finanţare, cu propunerea de încetare a contractului de finanţare şi recuperare a întregului ajutor financiar nerambursabil acordat.

Reclamanta arată că situaţia constatată de către comisia de control trebuie să îndeplinească cumulativ cele două condiţii expres prevăzute de dispoziţiile art. 2 alin.(1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 (abaterea şi prejudiciul) pentru ca fapta să poată fi considerată neregulă, stare de fapt ce trebuie corelată cu indicarea dispoziţiilor legale exprese care au fost încălcate.

Reclamanta consideră Procesul Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 nelegal şi netemeinic, acesta fiind emis cu nerespectarea dispoziţiilor art. 2 alin.(1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul că nu îndeplineşte cerinţele expres prevăzute în cadrul acestuia.

Apreciază că, în mod greşit, situaţiile de fapt descrise în Procesul Verbal de constatare a neregulilor atacat au fost încadrate ca nereguli în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.

Astfel, aspectele constatate de echipa de control referitoare la constatarea că SC A.R. SRL şi A.T.R. SRL sunt întreprinderi legate conform art. 44 din Legea nr. 346/2004;existenţa de legături între asociatul E. SRL şi principalii clienţi ai SC A.R. SRL;nemenţinerea condiţiilor de eligibilitate EG2 prevăzute în Ghidul Solicitantului şi încălcarea cerinţelor criteriului de selecţie S 2 - proiecte care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 euro investiţi în funcţie de tipul solicitantului, pentru care proiectul a fost punctat;nerespectarea clauzelor contractuale din contractul de finanţare, nu întrunesc elementele constitutive ale unei nereguli, conform O.U.G nr.66/2011.

În ceea ce priveşte abaterea şi prejudiciul, reclamanta apreciază că existenţa acestora nu a fost dovedită.

Situaţiile descrise în cadrul Procesului Verbal de constatare nu reprezintă nereguli în înţelesul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Reclamanta susţine că nu a fost dovedit că ar fi fost încălcate condiţiile acordării ajutorului financiar sau condiţiile de eligibilitate existente la data semnării contractului, încălcarea unui text de lege sau dispoziţie contractuală.

Pe fond, reclamanta arată că, concluziile activităţii de verificare, reflectate atât în Procesul verbal, cât şi în Decizia de soluţionare a contestaţiei, au fost aceleaşi, respectiv faptul că proiectul reclamantei este neeligibil, ca urmare a nerespectării condiţiilor de eligibilitate şi de selecţie, a constatării existenţei legăturilor între administratorul A.R. SRL şi A.T.R. Î.I. cu concluzia că întreprinderile sunt legate conform art. 44 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu consecinţa creării de condiţii artificiale în ceea ce priveşte acordarea ajutorului financiar şi a constatării că s-a acordat un avantaj nejustificat, toate acestea cu concluzia că s-a încălcat contractul cadru nr. C 312M010953700036/20.07.2010 şi a anexelor acestuia, cu propunerea de recuperare a sumelor plătite beneficiarului, stabilindu-se o creanţă bugetară în sarcina reclamantei în valoare de 815.526,65 lei.

Reclamanta arata ca aspectul reținut privind constatarea existenţei legăturilor între administratorul A.R. SRL şi A.T.R. Î.I. şi considerarea că întreprinderile sunt legate, nu presupune aplicarea  în speţă a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 346/2004 invocate în Procesul verbal, raportat la dispoziţiile art. 41 şi 42 din aceeaşi lege, precum şi la structura capitalului social al firmelor indicate, ai căror asociaţi sunt asociaţi unici persoane fizice.

Reclamanta arată că prognozele privind viabilitatea investiţiei s-au făcut la nivelul situaţiei economice de la data cererii de finanţare, realizând însă profit din activitatea desfăşurată.

Astfel, reclamanta susţine că nu se poate imputa şi nici dovedi că ea a produs un prejudiciu prin vânzarea coşurilor de nuiele, câtă vreme a realizat profit din această activitate.

Referitor Ia locurile de muncă, reclamanta susţine că acestea au fost create cu respectarea legislaţiei în materia muncii şi nu reprezintă o încălcare a contractului de finanţare şi nici a criteriului de selecţie, mai mult, prin locurile de muncă create conform celor asumate nu a fost creat un prejudiciu, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Referitor la activitatea cofinanţată, reclamanta arată că a prezentat contracte de prestări servicii, a înregistrat venituri din această activitate, mai mult, a realizat profit, ceea ce pune sub semnul întrebării prejudiciul prezumat a exista în considerarea neregulii constatate de către autoritatea de control.

Privind susţinerea neutilizării bunurilor achiziţionate prin proiect conform scopului declarat în cererea de finanţare, reclamanta susţine că aceasta este nereală,întrucât ea a realizat coşuri de nuiele, aspect constatat şi de către comisia de control.

Referitor la crearea de condiţii artificiale în ceea ce priveşte acordarea ajutorului financiar nerambursabil şi în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) NR. 2988/1995 din18 decembrie 1995 şi art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 prin care se stabileşte faptul că nu sunt eligibili beneficiarii care au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de finanţare, obţinând astfel depăşirea intensităţii sprijinului financiar, reclamanta arată că, conform art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011: „Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.”

În concluzie, reclamanta arată că fapta pentru care a fost sancţionată nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de O.U.G nr. 66/2011, pentru a putea fi socotită neregulă şi că nu au fost încălcate dispoziţiile contractului de finanţare, ale Regulamentului Comisiei (UE) nr. 2988/2006 din 18.12.1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, Regulamentului Comisiei (UE) nr. 65/2011 din 27.01.2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 a Consiliului, Regulamentului Comisiei (UE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 a Consiliului, toate acestea expuse ca şi temei de drept în Procesului Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 şi în Decizia nr. 18.352/03.06.2014 de soluţionare a Contestaţiei formulată de reclamantă împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014.

Pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a actelor administrative reprezentate de Procesul verbal de constatare nr. 10.819/01.04.2014 şi de Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 18.352/03.06.2014 ca neîntemeiată. 

Prin Sentinţa civilă nr. 199/06.02.2015, pronunţată în dosar nr. 6656/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, instanţă competentă în raport de prevederile art. 10 alin. (1), art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, coroborate cu prevederile art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (16) şi (22) din O.U.G. nr. 66/2011.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr.6656/30/2014 la data de 02.03.2015.

Prin sentinţa civilă nr. 96 din 20.04.2015, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Timişoara, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, formulată de reclamanta SC A.R. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest, în favoarea Tribunalului Timiş - Secţia contencios administrativ şi fiscal,a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru stabilirea instanţei competente.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr.6656/30/2014 la data de 15.05.2015.

Prin Decizia nr.2354/05.06.2015 pronunţată în dosarul nr.6656/30/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe  reclamanta A.R. SRL şi pe pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 5 Vest, în favoarea Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr.6656/30/2014* la data de 25.01.2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat ca prin acţiunea promovată în faţa instanţei de contencios administrativ reclamanta a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 18352/03.06.2014, de soluţionare a Contestaţiei formulată de reclamantă împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 sub nr. 10819/01.04.2014 privind proiectul „Achiziţie de utilaje către SC A.R. SRL”, decizie emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014 sub nr. 10819/01.04.2014, privind proiectul „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL”, cod proiect C 312M010953700036/20.07.2010, beneficiar SC A.R. SRL., emis de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; exonerarea de la plata creanţei bugetare stabilite în sarcina  reclamantei prin procesul verbal de constatare  a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 28.03.2014.

În fapt, Curtea constată că prin Procesul verbal de constatare a neregulilor  şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr.10819/01.04.2014 emis de către A.P.D.R.P. – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a reţinut că reclamanta a creat condiţii artificiale în ceea ce priveşte acordarea ajutorului financiar nerambursabil, încălcându-se cerinţele stipulate în Fişa tehnică a măsurii şi Ghidul solicitantului. S-a reţinut că nerespectarea  condiţiilor de eligibilitate şi a cerinţelor criteriilor generale de eligibilitate şi de selecţie, conform angajamentelor asumate prin cererea de finanţare conduce la încălcarea contractului de finanţare nr. C 312 M010953700036/20.07.2010 şi a anexelor acestuia.

S-a hotărât că se impune recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil acordat și rezilierea  contractului de finanțare încheiat cu reclamanta, ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale, valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli fiind în cuantum de 815.526,65 lei.

Împotriva acestui Proces-verbal reclamanta a formulat contestație care a fost respinsă prin Decizia nr.18352/03.06.2014 (filele 22 – 36 dosar tribunal).

O primă critică formulată de reclamantă cu privire la legalitatea actelor administrative atacate este în sensul că, raportat la Decizia nr.66/26.02.2015 a Curții Constituționale ar fi fost aplicabile dispozițiile de drept substanțial din O.G. nr.79/2003, act normativ în vigoare  la momentul producerii neregulii, contractul de finanțare fiind semnat la data de 20.07.2010.

Curtea reține că prin Decizia nr.66/26.02.2015 a Curții Constituționale s-a decis că, urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, calificarea neregulii şi stabilirea creanţelor bugetare se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârşirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, aşadar fără a se putea combina dispoziţiile de drept substanţial din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului.

Astfel, reclamanta susține că, sub aspectul normelor de drept substanțial sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr.79/2003, iar conform dispozițiilor art. 2 lit. a) din acest act normativ prejudiciul trebuie dovedit de cel care îl invocă. Reclamanta susține că  nu poate fi reținută  aplicabilitatea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a)  din O.U.G. nr. 66/2011 referitor la definirea neregulii săvârșite de către reclamantă, cu atât mai mult cu cât pârâta nu a dovedit potențialul impact financiar produs de neregula constatată prin Procesul verbal contestat.

Din analiza Deciziei nr.66/26.02.2015 a Curții Constituționale, rezultă că această decizie este incidentă în cauză numai în ipoteza în care s-au aplicat normele de drept substanțial din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv definiția neregulii și sancțiunile din această ordonanță unor fapte, calificate drept nereguli, săvârșite anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. În cazul în care faptele care au fost calificate drept nereguli au fost săvârșite ulterior datei de 30 iunie 2011, nu este nelegală aplicarea reglementărilor de drept material din O.U.G. nr. 66/2015.

Din cuprinsul dosarului administrativ, Curtea constată că neregulile constatate de către pârâtă vizează analiza activităţii reclamantei şi pe perioada ulterioară datei de 30 iunie 2011, şi anume 31.12.2011 – 31.08.2013. Astfel, spre exemplu, pârâta reţine că în perioada 2011 – 08.2013 reclamanta nu a făcut dovada producerii şi comercializării coşurilor de nuiele precizate în cererea de finanţare, cu excepţia unei facturi pentru 40 de coşuri de nuiele, emise în anul 2012 către SGA Construct SRL, care pare a fi nereală. Totodată, pârâta a reţinut, din analizarea documentelor prezentate de către reclamantă, respectiv contractele de muncă şi extrasul Revisal din 05.10.2013 că reclamanta figurează cu 13 angajaţi din care 8 sunt activi, 3 dintre angajaţi sunt din 07.08.2013, 10.05.2013 şi 02.10.2013,  constatându-se că prin angajarea a 8 salariaţi cu câte 2 ore/zi, 4 ore/zi şi 8 ore/zi, aceştia acumulând 24 de ore/zi, reclamanta a creat de fapt 3 locuri de muncă faţă de 6 locuri de muncă prevăzute în cererea de finanţare.

Astfel fiind, constatându-se că în urma controlului efectuat de către pârâtă care a avut drept bază verificarea menţinerii eligibilităţii proiectului „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL”, al cărui beneficiar este reclamanta, au fost reţinute în sarcina reclamantei anumite nereguli care au fost săvârşite ulterior datei de 30 iunie 2011, Curtea  apreciază că  nu este nelegală aplicarea reglementărilor de drept material din O.U.G. nr. 66/2015.

O altă critică adusă de reclamantă actelor administrative contestate este aceea cu privire la nerespectarea de către pârâtă a dispoziţiilor art. 21 pct.11 din O.U.G. nr.66/2011, conform cărora „Pe parcursul activităţilor de constatare, structura verificată are dreptul să-şi exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare”.

Curtea reţine că această prevedere legală trebuie analizată prin coroborare cu dispoziţiile art. 21 alin.(10) din acelaşi act normativ, conform cărora „Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informaţii, precum şi copii, certificate pentru conformitate ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată”.

Din analizarea acestor prevederi legale enunţate, rezultă posibilitatea consacrată în favoarea echipei de control de a solicita structurilor supuse verificării informaţii şi date,  precum şi  dreptul structurilor verificate de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la activitatea de constatare.

Prin Adresa emisă de CRPDRP - 5 Vest nr.6906/17.03.2014 a fost înştiinţat către reclamantă Proiectul Procesului verbal de constatare încheiat la data de 14.03.2014, în vederea prezentării punctului de vedere al acesteia cu privire la constatările făcute de echipa de control. În data de 19.03.2014 reclamanta  a luat la cunoştinţă despre acest proiect, însă până la data de 28.03.2014, când au fost finalizate verificările prin întocmirea Procesului verbal de constatare reclamanta nu a comunicat pârâtei punctul său de vedere cu privire la constatările  din Proiectul de Proces verbal.

Prin urmare, Curtea constată că pârâta a respectat dispoziţiile art. 21 pct. 11 din O.U.G. nr.66/2011, astfel cum au fost anterior menţionate.

Reclamanta a criticat actele administrative contestate şi prin aceea că pârâta, prin emiterea Procesului verbal de constatare a neregulilor nu a respectat dispoziţiile art. 21 pct. 23 din O.U.G. nr.66/2011.

Curtea reţine că, controlul pe teren a fost efectuat în data de 08.10.2013, perioada de desfăşurare a activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare fiind cuprinsă între 06.01.2014 – 28.03.2014, astfel că au fost respectate de către pârâtă prevederile art. 21 pct. 23 din O.U.G. nr. 66/2011.

Reclamanta susţine că Procesul verbal de constatare întocmit este emis cu nerespectarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 iar aspectele constatate nu întrunesc elementele constitutive ale unui nereguli.

Conform articolului anterior menţionat, legiuitorul a definit noţiunea de „neregulă” ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.”

In acord cu dispozițiile art.1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995 „ constituie abatere orice încălcare a unui dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general  al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate”.

Din analiza dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă ca definiția nereguli, astfel cum este cuprinsa în art. 2 lit. a)  din O.U.G. nr.66/2011, aceasta preia definiția cuprinsa in art.1 alin. (2) din Regulamentul 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995.

O definiție asemănătoare se regăsește şi în art. 2 pct.7 din Regulamentul 1083/2006 al Consiliului din 11.07.2006.

Din enunţarea prevederilor mai sus menționate, rezulta ca prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli si utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Pentru a analiza legalitatea actelor contestate in ceea ce privește reținerea in sarcina reclamantei a neregulilor constând in crearea de condiții artificiale, Curtea va analiza elementele care au determinat aceasta convingere a paratei.

Astfel, în fapt, Curtea reţine că între pârâtă şi reclamantă a fost perfectat la data de 20.07.2010 Contractul de finanţare nr.C312M010953700036, obiectul contractului fiind reprezentat de acordarea unei finanţări nerambursabile de către pârâtă pentru implementarea Proiectului cu titlul „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL”.

În virtutea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr.13/2006, pe parcursul derulării contractului de finanţare pârâta are posibilitate să desfăşoare controale pentru a verifica modul de implementare al proiectului.

Controlul desfăşurat în data de 08.10.2013, dată la care proiectul a fost finalizat, plăţile fiind efectuate în totalitate, a avut la bază verificarea menţinerii eligibilităţii proiectului al cărui beneficiar este reclamanta în sensul că nu a suferit o modificare substanţială ulterior plăţii finale realizate de către pârâtă în perioada de valabilitate a contractului de finanţare.

Prin proiect s-au achiziţionat următoarele utilaje: Tractor marca FENDT, model 820 Vario TMS - Serie 731/21/8996, Semănătoare de păioase HORSCH SPRINTER 6ST - Serie 3107157, Semănătoare MONOSEM NX TOP7 - Serie S11R002506, Combinator KNOCHE TERRA DRT 60H - Serie 411591, Disc frontal HORSCH TIGER 5MT - Serie 34651306, Dulap metalic 7 sertare echipate, Ferestrău circular şi Banc de lucru. Aceste utilaje sunt necesare realizării activităţii auxiliare pentru producţia vegetală prin servicii de pregătire a terenului agricol şi de semănat pentru terţi, precum şi fabricarea coşurilor din paie şi nuiele.

In ceea ce privește critica reclamantei recurente cu privire la existenţa condițiilor artificiale, Curtea constată că  potrivit art.4 al.8 din Regulamentul nr.65/2011 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului CE nr,1698/2005 al Consiliului in ceea ce privește punerea in aplicare a procedurilor de control si a Ecoconditionalităţii in cazul  masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat in sensul că aceste condiţii de punere in aplicare a textului de lege necesită prezenta unui element obiectiv şi a unui element subiectiv, elemente care, in  aprecierea paratei, sunt prezentate în titlul de creanţă contestat.

Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligaţia Autorităţii să demonstreze că în fapt beneficiarul/beneficiarii proiectului/proiectelor supus/supuse controlului nu poate/pot atinge obiectivul măsurii accesate.

Potrivit celui de-al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate, rezultând astfel că se impune  identificarea elementelor de legătură dintre beneficiar şi alte entităţi juridice implicate (acei indicatori menţionaţi în Nota directoare pentru Auditori nr. 22) care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale şi procedurale în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, sens în care prezintă relevanţă următoarele constatări, si anume: Curtea constata ca în localitatea C.-M., la aceeaşi adresă cu a reclamantei au fost înregistrate iniţial patru societăţi cu proiecte finanţate din FEADR prin PNDR, depuse în aceeaşi sesiune de proiecte, respectiv:

- SC S.D. SRL contract nr. C312M010953700044/18.08.2010 - „Achiziţie de utilaje de către SC S.D. SRL”, sediul social în Comuna C.-M., judeţul Timiş, asociatul unic şi reprezentantul legal dl. C.P.C. (consultant: SC E. SRL).

- SC A.A. SRL contract nr. C 312M010953700054/27.04.2010 - „Achiziţie de utilaje de către SC A.A. SRL”, sediul social în Comuna C.-M., judeţul Timiş, asociat unic şi reprezentantul legal d-na A.E.J., având codul CAEN principal 0161, înregistrată la Registrul Comerţului din data de 26.10.2009 (consultant: SC S.G. SRL).

- A.E. Î.I., contract nr. C312M020953700141/28.06.2010 - „înfiinţare service utilaje agricole”, sediul social în Comuna C.-M., judeţul Timiş (consultant: SC E.G. SRL).

- SC A.R. SRL contract nr. C312M010953700036/20.07.2010 - „Achiziţie de utilaje de către SC A.R. SRL”, sediul social şi amplasamentul proiectului în Comuna C.-M., judeţul Timiş, asociat unic şi reprezentantul legal d-na R.M.M. (consultant: SC E. SRL). Ulterior şi-a schimbat sediul social, reprezentantul legal şi structura acţionariatului.

Curtea retine ca între reprezentanţii/asociaţii următoarelor societăţi A.E. Î.I., SC A.A. SRL  şi SC A.R. SRL, există legături de rudenie, astfel ca D-na A.E.J. este asociatul unic şi reprezentantul legal al A.A. SRL  şi dl. A.T.R., asociatul unic şi reprezentantul legal al A.R. SRL, sunt copiii d-nei A.E., reprezentant legal al A.E. Î.I.

Fata de aceste raporturi constatate între administratorul/acţionariatul SC A.R. SRL şi administratorul/acţionariatul agentului economic către care prestează servicii - A.T.R.  Î.I., conform art.44 din Legea nr. 346/14.07.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se consideră că întreprinderile sunt legate.

Curtea constata ca domnul A.T.R., a preluat societatea A.R. SRL şi a implementat proiectul de investiţii ulterior semnării contractului de finanţare încheiat cu APDRP, schimbând şi sediul social, pe o proprietate a acestuia, pe care o deţine prin A.T.R. Î.I.

Aşadar, A.T.R. Î.I., este beneficiarul real al investiţiilor realizate de către SC A.R. SRL, acesta microîntreprindere fiind creata artificial, fără de care nu ar fi putut să-şi extindă afacerea prin finanţarea din fonduri nerambursabile, în cadrul Măsurii 312 din FEADR.

Ca urmare a creării de condiţii artificiale s-a depăşit plafonul maxim al sprijinului financiar de 200.000 euro din cadrul M312 pentru un singur beneficiar, încălcându-se cerinţele stipulate în Fişa Tehnică a Măsurii.

De asemenea, există legături între asociatul/administratorul firmei SC E. SRL, care este furnizorul de servicii de consultanţă, şi principalii clienţi ai societăţii A.R. SRL, respectiv grupul economic format din: SC E.G. SRL, SC S.G. SRL şi S.G.A. C. SRL, astfel:

- D-na D.E.R. asociat şi administrator la E. SRL, care deţine 50% din societate, este sora d-nei C.L.I. care este asociat unic şi administrator la E.G. SRL;

- D-na C.L.I., care deţine împreună cu mama acesteia D.D., societatea S.G. SRL, în proporţii egale 50%-50%, este un alt beneficiar al serviciilor prestate de A.R. SRL;

-S.G.A. C. SRL către care A.R. SRL a vândut coşuri de nuiele, este deţinută de S.G. SRL  în calitate de asociat unic;

Prin urmare, Curtea retine ca societăţile E.G. SRL., S.G. SRL  şi S.G.A. C. SRL fiind întreprinderi legate (prin acţionariat şi administrator), se consideră că A.R. SRL în fapt a prestat servicii şi a vândut produse, preponderent către acelaşi grup economic.

De asemenea, din documentele financiar contabile ale beneficiarului se constată că E.G. SRL, A.T. Î.I. şi A.A. SRL  sunt principalii furnizori ai societăţii A.R. SRL.

Astfel grupul economic controlat de A.T.R. (A.R. SRL, A.T.R. Î.I. şi A.A. SRL  prin relaţiile comerciale şi financiare pe care le are cu grupul economic compus din E.G. SRL, S.G. SRL  şi S.G.A. C. SRL, acţionează în strânsă interdependenţă pe aceeaşi piaţă relevantă şi pe pieţe adiacente.

Astfel, s-a constatat existenţa de legături comerciale, tranzacţii speciale, operaţiuni preferenţiale şi mişcări de salariaţi între grupul prestatorilor (A.T.R. şi familia) şi grupul beneficiarilor (C.L.I. şi familia).

Prin urmare,  există suspiciunea că, datorită grupului economic, şi serviciile de consultanţă au fost obţinute direct în baza unei singure oferte, aşadar, atribuirea serviciilor de consultanţă a fost făcută preferenţial, de către SC E. SRL, SC S.G. SRL  şi SC E.G. SRL.

De asemenea, se constata ca  d-na R.M.M. (asociatul unic şi reprezentantul legal al societăţii A.R. SRL de la data depunerii cererii de finanţare) depune documentaţie în numele societăţilor din grupul economic, dar şi prin faptul că nu a fost angajată la A.R. SRL, context in care există suspiciunea că în fapt a creat în mod artificial această societate, în scopul de a obţine fonduri nerambursabile. Totodată, d-na R.M.M., a mai depus proiect pe M312-„Dotare micro-întreprindere cu echipamente pentru lucrări de pregătirea terenului” în cadrul societăţii T-S. LLP SRL, conform informaţiilor extinse extrase din ONRC, această firmă se află în lichidare, motiv radiere: art. 235 din Legea nr. 31/1990, din data de 19.11.2013.

Curtea constata ca crearea în mod artificial a cadrului pentru accesarea finanţării nerambursabile contravine art. 4 alin. (8) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 65/2011 şi are drept consecinţă retragerea sprijinului financiar nerambursabil acordat beneficiarului.

Curtea retine ca, in conformitate cu balanţa de verificare la 31.12.2011, cont 704 venituri din lucrări şi servicii, societatea înregistrează venituri din prestări de servicii în valoare de 138.061,29 lei, faţă de 561.000 lei cât a prognozat în cererea de finanţare. Nu există înregistrări pentru veniturile din produse de artizanat (coşuri şi nuiele), deşi în cererea de finanţare beneficiarul a prognozat şi venituri din vânzarea de coşuri şi nuiele, respectiv pentru cele 97 buc. la un preţ de 250 RON/ bucata, previzionat în fiecare an în cererea de finanţare.

Conform balanţei de verificare la 31.12.2012, cont 704 venituri din lucrări şi servicii, societatea înregistrează venituri din prestări de servicii în valoare de 121.686,30 lei, faţă de 572.220 lei, cât a prognozat în cererea de finanţare. Conform contului 701 venituri din vânzarea produselor finite, înregistrează venituri din produse finite în valoare de 533.000 lei. A prezentat factura nr. 8/15.11.2012 în valoare de 1.000 lei emisă către S.G.A. C. SRL, pentru vânzarea a 40 de buc. de coşuri de nuiele cu preţul de 25 lei, deşi în cererea de finanţare beneficiarul a prognozat vânzarea a 97 buc. de coşuri şi nuiele pe an cu un preţ de 250 RON/bucata, dar pentru restul sumei de 532.000 lei nu a prezentat documente justificative din care să rezulte că aceste produse provin din activitatea cofinanţată.

Conform balanţei de verificare la 31.08.2013, cont 704 venituri din lucrări şi servicii, societatea înregistrează venituri din prestări de servicii în valoare de 551.699,21 lei, faţă de 583.550 lei, cât a prognozat în cererea de finanţare. Conform contului 701 venituri din vânzarea produselor finite, înregistrează venituri din produse finite în valoare de 2.356.000 lei, dar nu face dovada că acestea provin din activitatea cofinanţată. De asemenea, nu a prezentat documente justificative din care să reiasă că, în cadrul societăţii s-au obţinut venituri din vânzarea de coşuri de nuiele, deşi în cererea de finanţare beneficiarul a prognozat vânzarea a 97 buc. de coşuri de nuiele pe an cu un preţ de 250 RON.

Astfel fiind, Curtea constata ca în perioada 2011-08.2013 reclamanta  nu face dovada producerii şi comercializării coşurilor de nuiele precizate în cererea de finanţare, cu excepţia unei facturi pentru 40 de coşuri de nuiele, emisă în anul 2012 către S.G.A. C. SRL, care pare a fi nereală.

Fata de cele anterior constate, rezulta ca este justificata de către reclamanta achiziţionarea bunurilor, respectiv bancul de lucru, dulapul de scule şi fierăstrăul circular, deoarece aceste bunuri nu sunt folosite pentru realizarea de coşuri de nuiele, fiind astfel încălcat art. 3 (1) şi art. 8 (7) din Anexa I a Contractului de finanţare.

Curtea constata ca in temeiul contractului de finanțare semnat, reclamanta si+a asumat obligația ca, în urma implementării proiectului, să angajeze 8 persoane, astfel: 1 post administrator, 2 posturi tractorist, 2 posturi combainer, 1 post împletitori de coşuri, confecţioneri de perii şi asimilaţi, 1 post mecanic agricol şi 1 post contabil. Ulterior, şi-a schimbat structura organizatorică, astfel: 1 post administrator, 2 posturi tractorist, 2 paznici, 1 post împletitori de coşuri, confecţioneri de perii şi asimilaţi, 1 post mecanic agricol şi 1 post contabil.

Din analizarea documentelor prezentate de către beneficiar, respectiv contractele de muncă şi extrasul REVISAL din 05.10.2013, reiese că SC A.R. SRL figurează cu 13 angajaţi din care 8 sunt activi, trei dintre angajaţi sunt din 07.08.2013, 10.05.2013 şi 02.10.2013, astfel: 1 post administrator - funcţia director tehnic (timpul de lucru 2 ore/zi), 1 post paznic (timpul de lucru 2ore/zi), 1 post tractorist (timpul de lucru 2 ore/zi), 1 post contabil (timpul de lucru 4 ore/zi), 1 post împletitor nuiele (timpul de lucru 2 ore/zi), 1 post mecanic auto (timpul de lucru 2 ore/zi), 1 post muncitor necalificat în agricultură (timpul de lucru 2 ore/zi) şi 1 post combainer agricol (timpul de lucru 8 ore/zi).

Prin angajarea a 8 salariaţi cu câte 2 ore/zi, 4 ore/zi şi 8 ore/zi, în condiţiile în care aceştia cumulează 24 ore/zi, Curtea constata ca reclamanta a creat de fapt 3 locuri de muncă, conform Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, faţă de 6 locuri de muncă prevăzute în cererea de finanţare.

Astfel fiind, Curtea constata ca numărul de posturi propuse de către beneficiar au fost folosite ca un mijloc de a obţine în mod artificial puncte de selecţie suplimentare la evaluarea proiectului, fiind astfel încălcat Criteriul de selecţie 52 „Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 Euro investiţi”. Nerespectarea criteriului de selecţie a proiectului contravine art. 3(1) din Anexa la Contractului de finanţare.

Curtea constata ca reclamanta a cunoscut condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil , completând in acest sens  Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, unde a consemnat:

„2. Declar că îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în fişa măsurii din Ghidul Solicitantului şi mă angajez să le respect pe o perioadă de minim 5 ani de la finalizarea proiectului, inclusiv criteriile de selecţie pentru care am fost punctat.

 3. Declar că toate informaţiile din prezenta cerere de finanţare şi din documentele anexate sunt corecte şi mă angajez să respect condiţiile cerute în reglementările referitoare la prezentul program şi pe cele legate de proiectul anexat şi să furnizez periodic, la cerere, documente justificative necesare.

8. Declar pe propria răspundere că în cazul în care nu respect oricare din punctele prevăzute în această declaraţie proiectul să devină neeligibil în baza criteriului Eligibilitatea solicitantului sau contractul să fie reziliat."

Toate criteriile de eligibilitate şi cerinţele privind acordarea ajutorului financiar nerambursabil prin Program FEADR, au fost menţionate prin Ghidul Solicitantului, astfel încât potenţialii beneficiari să fie în cunoştinţă de cauză cu privire la condiţiile în care se acordă aceste fonduri.

Prin neregulile constatate, Curtea constata ca reclamanta a încălcat obligaţiile contractuale asumate prin contractul de finanţare nr. C312M010953700036/20.07.2010, precum şi dispoziţiile legale aplicabile, respectiv O.U.G. nr. 13/2006 şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

În ceea ce priveşte proba existenţei unui prejudiciu, Curtea constată că în jurisprudenţa Înaltei Curţi s-a decis că obligaţia de a recupera fondurile europene există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli fără a fi necesară dovedirea existenţei unei pagube.

În plus, în jurisprudenţa sa, C.J.U.E. a stabilit că şi abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C.465/10 pct.47şi C-199/03 pct.31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării.

Astfel fiind, raportat la prevederile comunitare, obligatorii pentru instanțele de judecată, Curtea constata că producerea unei nereguli in  utilizarea fondurilor europene achiziţionează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existenta unui prejudiciu concret asupra bugetului UE. Prin urmare obligația de a recupera fondurile UE se produce automat, la momentul constatării nereguli sau a fraudei, fără a fi necesară demonstrarea unui prejudiciu.

In ceea ce privește incidenta in speța de fata a prevederilor art.5 al.3 din Regulamentul UE nr.65/2011 al Comisiei, potrivit cărora „ obligația de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a nunei altei autorități si atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar in mod rezonabil”, Curtea constată că pentru a se putea pune in discuție aplicabilitatea acestui text de lege este necesara îndeplinirea cumulativă a celor doua condiții, respectiv eroarea autorității si nedepistarea acesteia de către beneficiar in mod rezonabil.

În acest sens s-a pronunțat şi CJUE in cauza C-465/10, unde a statuat că „nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenție FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziții publice prevăzute de directiva 92/50 cu ocazia atribuirii contractului care a re ca obiect realizarea acțiunii subvenționate, constituie o abatere in sensul art.1 din regulamentul nr. 2988/95 chiar daca autoritatea națională competentă nu putea sa ignore, cu ocazia acordării acestei subvenții, ca beneficiarul decise-se deja cărui prestator urma sa ii încredințeze realizarea acțiunii subvenționate.

Ori în situația in speța de fată nu se pune problema unei erori care nu a fost depistată de beneficiar in mod rezonabil câta vreme s-a reținut intenția acestuia de eludare a normelor legale prin crearea in mod artificial a condițiilor de obținere a ajutorului financiar nerambursabil.

Din ansamblul probatoriu administrat in cauza rezulta că societatea reclamanta a urmărit sa obțină în mod artificial sprijin financiar nerambursabil. Astfel, nu se poate considera că au fost create noi locuri de muncă în condiţiile în care reclamanta are angajaţi 8 persoane care, in realitate reprezintă doar 3 persoane,  rezultând astfel o înregistrare fictivă; nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condiţiile în care relaţiile comerciale se derulează între beneficiar şi entităţi ce au aceeaşi asociaţi/administratori.

Astfel fiind, se poate concluziona ca  acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalţi solicitanţi/beneficiari, asigura beneficiarului/grupului de persoane care acţionează de comun acord, un avantaj nejustificat în faţa competiţiei, ceea ce îngreunează îndeplinirea obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenţei pe piaţă.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea a respins acțiunea formulata ca neîntemeiata şi a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare