Anulare proces verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de a.p.i.a.

Decizie 1627 din 20.04.2018


Recurs contencios administrativ. Anulare proces verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de A.P.I.A.

- art. 21 alin. (8), (10) şi (11) din O.U.G. nr. 66/2011

- art. 21 alin. 151 din O.U.G. nr. 66/2011

- art. 46 alin. 1 lit. f) şi lit. j) din Legea nr. 207/2015

În speţă, circumscris motivului de recurs reglementat de prevederile art. 488, pct. 8 Noul Cod de procedură civilă, recurentul invocă trei critici de nelegalitate a hotărârii recurate, însă aceste critici sunt găsite de către Curte ca fiind neîntemeiate, aşa cum se va arăta în continuare.

O primă critică învederată de către recurent vizează pretinsa nelegalitate a hotărârii recurate prin faptul că nu s-a reţinut de către judecătorul fondului încălcarea dreptului la apărare a recurentului-reclamant la întocmirea procesului verbal contestat, prin nesolicitarea punctului său de vedere, susţinând că echipa de control nu a respectat prevederile alin. (8), (10) şi (11) ale art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011. Ca un corolar al acestei critici mai învederează faptul că şi la punctul 1.b din modelul procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cuprins în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 este consacrată o rubrică expresă privind punctul de vedere al structurii verificate. Afirmă recurenta că prevederile art. 21, alin 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, vizează doar dispoziţiile referitoare la înaintarea proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor către autoritatea verificată, nu la întreaga activitate a comisiei.

Curtea a apreciat această critică ca fiind neîntemeiată, întrucât în speţă sunt incidente prevederile art. 21, alin. 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, care reglementează o excepţie de la regula solicitării punctului de vedere al structurii verificate anterior întocmirii procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

Astfel, alin. 14 şi 15 din acelaşi art. 21 din O.U.G. 66/2011, care cuprind regula în materie, stipulează:

“(14)Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.

(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.”

În continuare legiuitorul a reglementat o excepţie de la această regulă, prin alin. 15, indice 1 din acelaşi art. 21 din O.U.G. 66/2011, text de lege care statuează:

,,Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013”.

Contrar susţinerilor recurentei Curtea a constatat că excepţia în discuţie vizează tocmai prezentarea unui punct de vedere al structurii verificate, scopul transmiterii proiectului procesului verbal către aceasta fiind tocmai exprimarea punctului de vedere, astfel cum rezultă din textul alineatelor 14 şi 15 mai sus citate. De asemenea, modelul procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cuprins în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 este reglementat pentru situaţia obişnuită de aplicare a regulii, fiind firesc ca atunci când prin excepţie o rubrică a sa să nu fie necesară, respectiva rubrică să nu fie completată, precum în cazul speţei de faţă.

A doua critică învederată de către recurent vizează pretinsa nelegalitate a hotărârii recurate prin faptul că nu s-a reţinut de către judecătorul fondului caracterul nelegal al procesului verbal contestat, prin neindicarea expresă a temeiului de drept.

Curtea a constatat această critică ca fiind neîntemeiată, apreciind, în acord cu judecătorul fondului, că procesul verbal contestat este motivat în drept, întrucât există o coroborare între motivele de fapt şi motivele de drept. Astfel, motivele de fapt cuprinse în procesul verbal contestat sunt foarte concrete, astfel că indicarea ca temei reglementar a unor acte normative, enumerate pe larg, este suficientă pentru a reţine motivarea în drept a actului contestat, chiar dacă nu s-au indicat şi anumite articole din actele normative, întrucât există o coroborare între datele factuale şi conţinutul actelor normative enumerate în cadrul procesului verbal contestat.

A treia critică învederată de către recurent, reprezintă un corolar, o prelungire a celor două critici anterior examinate, recurentul susţinând nelegalitatea hotărârii atacate şi prin prisma neobservării de către judecătorul fondului a incidenţei în speţă a prevederilor art. 46, alin. 1, lit. f) şi lit. j) din Codul de procedură fiscală - Legea nr. 207/2015, text de lege care impune ca în conţinutul actului administrativ fiscal să fie indicat atât temeiul de drept cât şi menţiuni privind audierea contribuabilului.

Curtea a constatat că nu este întemeiată nici această critică, întrucât, în speţă sunt aplicabile, prevederile O.U.G. 66/2011, care reprezintă drept special în raport cu Legea nr. 207/2015 şi prin urmare, primează în aplicare. În consecinţă, excepţia menţionată de prevederile art. 21, alin. 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, dispensa echipa de control care a întocmit procesul verbal contestat de menţionarea aspectelor privind audierea contribuabilului, aşa cum prevede dreptul general în materie fiscală, respectiv art. 46, alin. 1, lit. j) din Legea nr. 207/2015.

În privinţa indicării temeiului de drept, Curtea a reţinut în considerentele mai sus redate că procesul verbal contestat a fost motivat în drept.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 1627 din 20.04.2018

Prin Sentinţa nr. (...) din 06.11.2017, Tribunalul (...) a respins ca neîntemeiată acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul Penitenciarul (...) în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean (...).

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că reclamantul Penitenciarul (...) a depus la A.P.I.A. – Centrul Local (...), Cererea de sprijin nr. (...)/16.06.2015, pentru accesarea de plăţi directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), pentru suprafaţa de 39,31 ha, ajutorul naţional tranzitoriu ANT1 – 39,31 ha şi ajutorul naţional tranzitoriu în sector zootehnic ANTZ - 8 Bovine Carne pentru 54 capete bovine – fila 45 şi urm.

În urma introducerii datelor din cerere, s-au emis deciziile de plată nr.(...)/30.11.2015 de acordare a plaţilor în avans în cadrul schemelor de sprijin pentru suprafaţă – campania 2015, pentru suma de plată în avans (SAPS) de 9283,72 lei – fila 126 şi urm. şi nr.(...)/17.08.2016 de acordare a plăţilor în campania 2015 pentru ANT1 – culturi în teren arabil de 3299,86 lei şi pentru ANT8 – Bovine Carne de 23.003,59 lei – fila 160 şi urm. La stabilirea sprijinului s-au avut în vedere datele declarate de fermier pe propria răspundere.

Ulterior, au fost efectuate verificări şi s-a constatat că pentru schema de plată unică pe suprafaţă, reclamanta nu a îndeplinit calitatea de fermier activ, necesară pentru ca aceasta să se încadreze în categoria beneficiarilor prevăzuţi la art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020.

Art.7 alin (1) din O.U.G. nr.3/2015, în vigoare la data respectivă:

,,Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă”.

Potrivit art. 6 alin. 5 din actul normativ sus-citat:

„(5) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot fi considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

 a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;

 b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.”

A rezultat că pentru a avea calitatea de fermier activ, reclamanta trebuia să îndeplinească una dintre condiţiile prevăzute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b), însă din probele administrate, bilanţ contabil, contul de execuţie a bugetului, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit niciuna din acestea – filele 129 şi urm.

Faţă de cele de mai sus, instanţa a reţinut că întrucât reclamanta nu a făcut dovada calităţii de fermier activ prin documentele prezentate, având în vedere dispoziţiile art. 28 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015: ,,fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 17, 19, 20 şi 21 din Ordinul nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) din ordonanţă”, schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) solicitată pentru suprafaţa de 39,31 ha în campania anului 2015 este neeligibilă.

De asemenea, pentru ajutorul naţional tranzitoriu solicitat în sector zootehnic ANTZ8 – bovine carne, reclamanta nu a prezentat la data depunerii cererii, pentru animalele cu crotaliile: (...), documentele doveditoare privind ieşirea animalelor din exploataţie (formularul de mişcare a animalelor), prezentarea acestor documente fiind una din condiţiile de eligibilitate prevăzute la art.68 alin. (3) din Ordinul 619/2015:

,,Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) este copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, în cazul exploataţiilor înfiinţate potrivit prevederilor art. 651 şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii anteriori” şi la art. 8, lit. n) din O.U.G. nr.3/2015, să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

 În mod corect a reţinut pârâta că întrucât reclamanta nu a prezentat la depunerea cererii unice de plată documentele de ieşire din exploataţie pentru animalele mai sus indicate în conformitate cu art. 8 alin. 6 din O.U.G. nr.3/2015, sprijinul solicitat este neeligibil.

Art. 8 alin. 6 - ,,Documentele din care reiese utilizarea terenului agricol şi deţinerea efectivelor de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se prezintă, după caz, de către toţi solicitanţii la depunerea cererilor unice de plată. Suprafeţele sau efectivele de animale pentru care nu se prezintă aceste documente sunt neeligibile la plată”.

Nu s-a reţinut susţinerea reclamantei conform căreia procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este lovit de nulitate atât pentru nerespectarea formei scrise impuse de legiuitor, întrucât procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr.(...)/09.12.2016, a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.21 din O.U.G. 66/2011, respectând modelul prevăzut în anexa 4 din Hotărârea nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

Potrivit art. 21 alin. 6, 8 din O.U.G. nr. 66/20011, se notifică structura verificată numai în cazul în care sunt necesare verificări la faţa locului, se solicită documente şi date structurii verificate şi acesta din urmă are obligaţia de a le prezenta, numai în situaţia în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii de verificare.

Instanţa nu a reţinut nici susţinerea reclamantei în sensul că procesul verbal atacat este lovit de nulitate şi se impunea anularea sa pe motiv că reclamanta nu a avut posibilitatea de a prezenta punctul de vedere, întrucât potrivit art. 21, alin. 15.1 din O.U.G. 66/2011:

,,Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013”.

Rezultă deci că un punct de vedere a structurii verificate se solicită numai în situaţia în care se impune prezentarea proiectului de proces verbal. Pe de altă parte, reclamanta a avut posibilitatea contestării procesului verbal, ocazie cu care a putut să-şi exprime punctul de vedere cu privire la constatările acestuia.

Alin. 14 şi 15 din acelaşi act normativ, indicate mai sus, stipulează:

“(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.

(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.”

Instanţa nu a reţinut nici nemotivarea în drept a actului administrativ atacat, având în vedere că din cuprinsul acestuia rezultă că obiectul verificării l-a reprezentat cererea de plată nr. (...)/16.06,.2015 depusă de Penitenciarul (...), iar în urma controlului documentelor s-au stabilit neregulile ce i se impută reclamantei şi care au condus la obligaţia de plată a unei creanţe de 11.839,66 lei, fiind indicate datele necesare pe baza cărora s-a stabilit suma plătită în mod necuvenit pe fiecare sursă de finanţare în parte, reclamanta dispunând de toate datele necesare în vederea exercitării dreptului de apărare.

Fata de cele de mai sus, instanţa a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Penitenciarul (...), solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi admiterea acţiunii introductive.

În motivare, recurentul a arătat că în mod eronat şi fără respectarea prevederilor legale speciale aplicabile speţei, instanţa de fond a respins acţiunea, iar aprecierile instanţei relativ la modul de operare al Penitenciarului (...) în soluţionarea situaţiei sunt neîntemeiate.

Arată recurentul că prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. (...)/09.12.2016, s-a stabilit pe seama Penitenciarului (...) o creanţă bugetară în valoare de 11.839,66 lei, ca urmare a efectuării unei verificări a cazului de suspiciune de nereguli ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în Nota de fundamentare pentru desfăşurarea unei acţiuni de verificare nr. (...)/31.10.2016, emisă de către Serviciul Măsuri de Sprijin şi IT din cadrul A.P.I.A. - Centrul Local (...).

Susţine recurentul că verificările efectuate de echipa de control au relevat situaţia potrivit căreia Penitenciarul (...) nu a îndeplinit condiţia de fermier activ, întrucât proporţia veniturilor agricole nu reprezintă cel puţin 0,33 din veniturile totale obţinute din activităţi agricole şi neagricole, ceea ce a reprezentat respingerea schemei de plată SAPS, având ca efect penalizarea Penitenciarului (...) prin diminuarea sumelor de 9.283,72 lei.

De asemenea, pentru schema de plata ANTZ-B, Penitenciarul (...) a primit sprijin financiar pentru un număr de 54 bovine carne, ulterior constatându-se o diferenţă de 6 capete bovine carne fără documente de identificare, care au fost respinse de la plată având ca efect penalizarea Penitenciarului (...) prin diminuarea sumei de 2.555,94 lei.

Fiind necesară recuperarea sumelor primite necuvenit în Campania 2005, s-a stabilit un debit total de 11.839,66 lei.

Consideră recurentul că în mod neîntemeiat instanţa de fond i-a respins aprecierile relativ la legalitatea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. (...) din 09.12.2016, cât şi a Deciziei nr. (...)/25.01.2017 de soluţionare a contestaţiei.

Reiterează şi susţine în continuare aspectele neîntemeiat respinse, relativ la nulitatea actului administrativ fiscal ca urmare a nerespectării formei reglementate de O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875 din 31 august 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Dispoziţiile art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, pe lângă alte aspecte ce ţin de activitatea echipei de control şi următoarele:

„(8) Structurile verificate au obligaţia de a prezenta la termenele stabilite toate datele şi documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum şi de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfăşurarea activităţii de verificare în bune condiţii.

 (9) Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele şi documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice care au legătură cu obiectivele proiectului.

 (10) Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informaţii, precum şi copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată.

 (11) Pe parcursul activităţilor de constatare, structura verificată are dreptul să îşi exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.

(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

(21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15)."

Astfel, susţine recurentul că raportat la prevederile legale anterior învederate, din structura/forma procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. (...)/09.12.2016 lipsesc menţiunile privind punctul de vedere al Penitenciarului (...), ca şi structură verificată de echipa de control.

Astfel, Penitenciarului (...) nu i s-a solicitat, pe parcursul activităţii de verificare, nici un punct de vedere, date sau informaţii, cu privire la aspectele supuse verificării de către echipa de control.

Ca urmare, consideră recurentul că i-a fost încălcat dreptul la apărare, dreptul de a adopta o poziţie vis-a-vis de obiectul verificării, prin nerespectarea de către echipa de control a prevederilor alin. (8), (10) şi (11) ale art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011.

Ca o confirmare a celor mai sus menţionate, precizează recurentul că la punctul 1.b din modelul procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cuprins în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 sunt prevăzute următoarele:

,,b) Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificată (se va menţiona punctul de vedere al beneficiarului cu privire la constatările din documentul/raportul de control/audit/verificare la faţa locului înainte de efectuarea misiunii de control, dacă un asemenea punct de vedere a fost comunicat oficial autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. În caz contrar, se solicită punctul de vedere al beneficiarului/structurii verificate/în cazul în care nu exprimă un punct de vedere, se menţionează acest fapt.)"

Or, conform Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. (...)/09.12.2016, aceste menţiuni lipsesc, şi pe cale de consecinţă, consideră că actul administrativ fiscal atacat prin prezenta contestaţie este lovit de nulitate, atât prin nerespectarea formei scrise impuse de legiuitor, cât şi prin omiterea posibilităţii autorităţii verificate de a-şi exprima un punct de vedere faţă de verificările declanşate.

Menţionează recurentul că în conformitate cu dispoziţiile art. 15/1 din O.U.G. nr. 66/2011: „(15*1) Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013."

Dar în aceste prevederi se face trimitere doar la dispoziţiile referitoare la înaintarea proiectului procesului-verbal de constatare a autoritatea verificată, nu la întreaga activitate a comisiei.

Ca atare, apreciază recurentul că într-adevăr nu se impunea comunicarea pe seama Penitenciarului (...) a proiectului procesului-verbal de constatare a stabilire a creanţelor bugetare, dar se impunea, în conformitate cu prevederile legale solicitarea unui punct de vedere al instituţiei cu privire la verificările efectuate de echipa de control.

În susţinerea celor mai sus invocate, recurentul invocă şi prevederile Codului de procedură fiscală - Legea nr. 207/2015, prin prisma dispoziţiilor art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011, conform cărora procesul-verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu de creanţă:

„Art. 46

Conţinutul şi motivarea actului administrativ fiscal

(1) Actul administrativ fiscal se emite în scris, pe suport hârtie sau în formă electronică.

(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie cuprinde următoarele elemente:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele;

c) datele de identificare a contribuabilului/plătitorului şi, dacă este cazul, datele

de identificare a persoanei împuternicite de contribuabil/plătitor;

d) obiectul actului administrativ fiscal;

e) motivele de fapt;

f) temeiul de drept;

g) numele şi calitatea persoanelor împuternicite ale organului fiscal

h) semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit, precum şi ştampila organului fiscal emitent;

i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia;

j) menţiuni privind audierea contribuabilului/plătitorului."

Indiferent de emitentul unui act administrativ fiscal/titlu de creanţă, acesta trebuie să aibă forma reglementată de lege şi să cuprindă toate elementele de natură a clarifica orice încadrări ale faptei ilicite a contribuabilului/beneficiarului subvenţiei.

Or, din procesul-verbal atacat prin prezenta contestaţie nu reiese vreo audiere a Penitenciarului (...).

Susţine recurentul că un alt aspect ce conduce la nulitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. (...)/09.12.2016 este cel privind lipsa menţionării temeiului de drept încălcat de autoritatea verificată.

După cum reiese din Capitolul VII al actului administrativ fiscal anterior menţionat, la temeiul de drept încălcat de Penitenciarul (...) sunt menţionate o serie de acte legislative, regulamente şi ordine M.A.D.R.

Pentru a se putea aprecia corectitudinea încadrării juridice este necesar ca organul de control să indice în mod corect şi concret articolul, alineatul sau litera corespunzătoare textului legal care sancţionează fapta ilicită a autorităţii verificate.

Arată recurentul că, în prezenta cauză, trimiterea generală la prevederile legale încălcate, fără a se realiza şi menţiona o individualizare şi încadrare specifică a tuturor abaterilor autorităţii contractante şi fără a se cunoaşte pentru care anume nerespectări s-a emis titlul executoriu, conduce la anularea procesului-verbal menţionat.

Astfel, susţine recurentul că este imposibil ca Penitenciarul (...) să fi încălcat toate acele acte legislative care au fost menţionate în procesul-verbal de constatare a neregulilor, dar îi este şi imposibil a face o simplă încadrare a aşa-ziselor abateri săvârşite de Penitenciarul (...), raportat la toate regulamentele, ordine şi alte asemenea acte normative care au fost menţionate la temeiul de drept din actul administrativ fiscal.

Conform Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. (...)/09.12.2016, aceste menţiuni lipsesc, şi pe cale de consecinţă, consideră recurentul că actul administrativ fiscal atacat prin prezenta contestaţie este lovit de nulitate, atât prin nerespectarea formei scrise impuse de legiuitor, prin nerespectarea menţionării temeiului de drept în concret şi individualizat al încadrării juridice, cât şi prin omiterea posibilităţii autorităţii verificate de a-şi exprima un punct de vedere faţă de verificările declanşate.

Precizează recurentul faptul că Penitenciarului (...), atât la depunerea cererii de acordare a subvenţiei cât şi ulterior, cu ocazia analizei şi instrumentării dosarului/documentaţiei depuse în vederea efectuării plăţii, nu i s-au solicitat date sau informaţii suplimentare în justificare, cu privire la aspectele sesizate în Procesul verbal de constatare înregistrat sub nr. (...)/09.12.2016 la A.P.I.A., la verificarea de către echipa de control cu privire la respectarea prevederilor art. 6 alin. 5 lit. b) din O.G.G. nr. 3/2015 (veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile).

Apreciază recurentul că plata s-a efectuat ori fără verificarea condiţiilor la analiza dosarului ori cu încălcarea măsurilor de control ulterioare. Plata sumelor se poate efectua numai cu respectarea condiţiilor la analiza dosarului, neregulile sesizate ulterior, dacă chiar existau, trebuiau sesizate în momentul instrumentării dosarului şi nu după efectuarea plăţii, culpa nefiind a Penitenciarului (...), nici acordarea de foloase necuvenite neputându-i fi imputată.

Susţine recurentul că nu s-a efectuat nici o corespondenţă scrisă, respectiv nu au fost comunicate Penitenciarului (...) schemele de plată (FEGA-SAPS, ANT 1 sau NACP-ANTZ_B) cu valorile aferente, sumele provenite din virări fiind precizate doar succint pe OP, precum nici faptul că au existat penalităţi care au condus la diminuarea sumelor cuvenite şi nici că au fost sau nu plătite sume în baza sau în lipsa documentelor de identificare, precum nici cuantumul acestora, astfel că Penitenciarului (...) nu i se pot imputa abateri, erori de calcul sau sume plătite necuvenit care trebuiau prevenite.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 486, 488 Noul Cod de procedură civilă, O.U.G. nr. 66/29.06.2011 privind prevenirea, sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor aferente acestora, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin întâmpinare, intimata Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean (...) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi în consecinţă, menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

În motivare, arată intimată că în fapt, prin sentinţa civilă nr.(...)/CA pronunţată în şedinţa publică din 06 noiembrie 2017, a fost respinsă acţiunea în contencios formulată de reclamant.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut în mod corect şi legal, că întrucât reclamanta nu a făcut dovada calităţii de fermier activ prin documentele prezentate, schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) solicitată pentru cele 39,31 ha în campania anului 2015 este neeligibilă la plată; potrivit dispoziţiilor art. 28 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări „fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele, prevăzute la art. 17, 19, 20 şi 21 din Ordinul nr. 619,2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi la art. 33 alin, (2) lit. b) şi c) din ordonanţă".

Susţine intimata că prima instanţă a mai reţinut că în mod corect agenţia a stabilit, că întrucât reclamanta nu a prezentat la depunerea cererii unice de plată documentele de ieşire din exploataţie pentru animalele cu crotaliile: (…), în conformitate cu art. 8 alin. 6 din O.U.G. nr.3/2015, sprijinul solicitat este neeligibil.

Art. 8 alin.6 - „Documentele din care reiese utilizarea terenului agricol şi deţinerea efectivelor de animale se stabilesc prin ordin ai ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se prezintă, după caz, de către toţi solicitanţii la depunerea cererilor unice de plată. Suprafeţele sau efectivele de animale pentru care nu se prezintă aceste documente simt neeligibile la plată".

De asemenea pentru motive bine argumentate prima instanţă a respins susţinerea reclamantei potrivit căreia procesul verbal atacat este lovit de nulitate atât pentru nerespectarea formei scrise impuse de legiuitor cât şi pentru faptul că aceasta nu a avut posibilitatea de a prezenta punctul de vedere.

Arată intimata că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr.(...)/09.12.2016, a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 21 din O.U.G. 66/2011, respectând întocmai modelul prevăzut în anexa 4 din Hotărârea nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

Precizează intimata că, potrivit art. 21 alin. 6, 8 din O.U.G. nr.66/20011, se notifică structura verificată numai în cazul în care sunt necesare verificări la faţa locului, se solicită documente şi date structurii verificate şi aceasta din urmă are obligaţia de a le prezenta, numai în situaţia în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii de verificare.

Art. 21, alin 15.1 din O.U.G. 66/2011, „Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013.

Alin (14) şi (15) din acelaşi act normative, indicate mai sus, stipulează:

(14) „ Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere".

 (15) "Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare."

Totodată, susţine intimata că instanţa de fond în mod corect a reţinut că nici nemotivarea în drept a actului administrativ nu se justifică în condiţiile în care din cuprinsul acestuia rezultă că obiectul verificării l-a reprezentat cererea de plată nr. (...)/16.06.2015 depusă de Penitenciarul (...), iar în urma controlului documentelor s-au stabilit neregulile ce i se impută reclamantei şi care au condus la obligaţia de plată a unei creanţe de 11.839,66 lei, fiind indicate datele necesare pe baza cărora s-a stabilit suma plătită în mod necuvenit pe fiecare sursă de finanţare în parte, reclamanta dispunând de toate datele necesare în vederea exercitării dreptului de apărare.

Arată intimata că, prin recursul formulat, recurenta-reclamantă a indicat ca şi motive de recurs prevederile art.488, pct. 8 Cod de procedură civilă, fără însă a arăta motivele pentru care consideră ca normele de drept material au fost încălcate sau aplicate greşit de către instanţa de fond.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 - 208 Noul Cod de procedură civilă, Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.A.P.D.R. nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referinţă pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control; Memorandumul Guvernului României privind aplicarea SAPS (mai 2005); Tratatul de aderarea României la Uniunea Europeană; Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.A.D.R. nr. 620 /2015 de aprobare a Formularului de cerere, unică de plată 2015; Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015pentru stabilirea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015. Pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu completările şi modificările ulterioare; Ordinul M.A.P.D.R. nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), care vor fi implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin P.N.D.R. 2007 - 2013 cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 247/2005privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 49/2011 pentru aprobare a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; Codul civil republicat, adoptat prin Legea nr. 287/2009 şi modificat prin Legea nr. 138/2014; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) 2014 - 2020; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) 2007 - 2013; H.G. nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare; O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 3508/26.05.2015 de aprobare a programului de dezvoltare rurală al României pentru sprijin din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului European privind sprijinul pentru "dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (F.E.A.D.R.) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului; Regulamentul (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; Regulamentul(UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului; Regulamentul (UE) nr.1310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (F.E.A.D.R.), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 7/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 şi (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014; Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat; Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014aI Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (F.E.A.D.R.) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (F.E.A.D.R.); Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 747/2015 al Comisiei din 11 mai 2015 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014; Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) V nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), cu modificările şi completările ulterioare; Regulament CE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale CE, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şl al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comun.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurentă, Curtea a constatat că recursul este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează a fi prezentate în continuare.

În speţă, circumscris motivului de recurs reglementat de prevederile art. 488, pct. 8 Noul Cod de procedură civilă, recurentul invocă trei critici de nelegalitate a hotărârii recurate, însă aceste critici sunt găsite de către Curte ca fiind neîntemeiate, aşa cum se va arăta în continuare.

O primă critică învederată de către recurent vizează pretinsa nelegalitate a hotărârii recurate prin faptul că nu s-a reţinut de către judecătorul fondului încălcarea dreptului la apărare a recurentului-reclamant la întocmirea procesului verbal contestat, prin nesolicitarea punctului său de vedere, susţinând că echipa de control nu a respectat prevederile alin. (8), (10) şi (11) ale art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011. Ca un corolar al acestei critici mai învederează faptul că şi la punctul 1.b din modelul procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cuprins în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 este consacrată o rubrică expresă privind punctul de vedere al structurii verificate. Afirmă recurenta că prevederile art. 21, alin 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, vizează doar dispoziţiile referitoare la înaintarea proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor către autoritatea verificată, nu la întreaga activitate a comisiei.

Curtea a apreciat această critică ca fiind neîntemeiată, întrucât în speţă sunt incidente prevederile art. 21, alin. 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, care reglementează o excepţie de la regula solicitării punctului de vedere al structurii verificate anterior întocmirii procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

Astfel, alin. 14 şi 15 din acelaşi art. 21 din O.U.G. 66/2011, care cuprind regula în materie, stipulează:

“(14)Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.

(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.”

În continuare legiuitorul a reglementat o excepţie de la această regulă, prin alin. 15, indice 1 din acelaşi art. 21 din O.U.G. 66/2011, text de lege care statuează:

,,Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013”.

Contrar susţinerilor recurentei Curtea a constatat că excepţia în discuţie vizează tocmai prezentarea unui punct de vedere al structurii verificate, scopul transmiterii proiectului procesului verbal către aceasta fiind tocmai exprimarea punctului de vedere, astfel cum rezultă din textul alineatelor 14 şi 15 mai sus citate. De asemenea, modelul procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cuprins în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 875/2011 este reglementat pentru situaţia obişnuită de aplicare a regulii, fiind firesc ca atunci când prin excepţie o rubrică a sa să nu fie necesară, respectiva rubrică să nu fie completată, precum în cazul speţei de faţă.

A doua critică învederată de către recurent vizează pretinsa nelegalitate a hotărârii recurate prin faptul că nu s-a reţinut de către judecătorul fondului caracterul nelegal al procesului verbal contestat, prin neindicarea expresă a temeiului de drept.

Curtea a constatat această critică ca fiind neîntemeiată, apreciind, în acord cu judecătorul fondului, că procesul verbal contestat este motivat în drept, întrucât există o coroborare între motivele de fapt şi motivele de drept. Astfel, motivele de fapt cuprinse în procesul verbal contestat sunt foarte concrete, astfel că indicarea ca temei reglementar a unor acte normative, enumerate pe larg, este suficientă pentru a reţine motivarea în drept a actului contestat, chiar dacă nu s-au indicat şi anumite articole din actele normative, întrucât există o coroborare între datele factuale şi conţinutul actelor normative enumerate în cadrul procesului verbal contestat.

A treia critică învederată de către recurent, reprezintă un corolar, o prelungire a celor două critici anterior examinate, recurentul susţinând nelegalitatea hotărârii atacate şi prin prisma neobservării de către judecătorul fondului a incidenţei în speţă a prevederilor art. 46, alin. 1, lit. f) şi lit. j) din Codul de procedură fiscală - Legea nr. 207/2015, text de lege care impune ca în conţinutul actului administrativ fiscal să fie indicat atât temeiul de drept cât şi menţiuni privind audierea contribuabilului.

Curtea a constatat că nu este întemeiată nici această critică, întrucât, în speţă sunt aplicabile, prevederile O.U.G. 66/2011, care reprezintă drept special în raport cu Legea nr. 207/2015 şi prin urmare, primează în aplicare. În consecinţă, excepţia menţionată de prevederile art. 21, alin. 15, indice 1 din O.U.G. 66/2011, dispensa echipa de control care a întocmit procesul verbal contestat de menţionarea aspectelor privind audierea contribuabilului, aşa cum prevede dreptul general în materie fiscală, respectiv art. 46, alin. 1, lit. j) din Legea nr. 207/2015.

În privinţa indicării temeiului de drept, Curtea a reţinut în considerentele mai sus redate că procesul verbal contestat a fost motivat în drept.

În concluzie, recursul este nefondat, astfel că, în baza art. 496, alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, a fost respins ca atare.