Anulare act administrativ

Hotărâre 42/CA din 29.01.2018


Pe rol la ordine fiind  pronunţarea  cauzei civile pe contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta ….., . în contradictoriu cu  pârâţii Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Vaslui, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 1 Nord Est Iaşi, având ca obiect anulare act administrativ.

………………………………………………………………………………

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile  de faţă, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui la data de … sub nr. …. ca urmare a soluţionării conflictului  de competenţă  de către  Înalta Curte  de Casaţie şi Justiţie – Secţia  de Contencios Administrativ şi Fiscal ivit  între Tribunalul Vaslui şi Curtea de Apel Iaşi,  reclamanta ………. a chemat în judecată în calitate de pârâţi Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Vaslui şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti,  solicitând:

1. anularea  Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de …… şi înregistrată la Oficiul Judeţean pentru Finanţare a Investiţiilor Rurale Vaslui sub nr.2589/20.11.2015;

2.anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 07.10.2015 şi înregistrat la A.F.I.R.- Iaşi cu nr.40035/28.10.2015; 3.a contestaţiei completatoare cu nr.44091/26.11.2015 formulate  la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti;

4. a contestaţiei formulate împotriva notificării de neacceptare a actului adiţional nr.2498/06.03.2015 emis de A.F.I.R. Bucureşti- Centru Regional pentru Finanţare a Investiţiilor Rurale Nord-Est- Serviciul active fizice şi plăţi directe - Compartimentul implementare.

…………………………………………………………………………………

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare nr……, întocmit de pârâtul Oficiul Judeţean pentru Finanţarea  Investiţiilor Rurale Vaslui s-a stabilit în sarcina reclamatei …… obligaţia  achitării sumei de 64 849 lei întrucât au fost constatate nereguli, în accepţiunea OUG 66/2011, în derularea contractului  de finanţarea din 4.04.2012 încheiat de reclamantă cu Agenţia  de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Împotriva procesului verbal de constatare nr. …..,  reclamanta  a formulat contestaţie administrativă, care a fost  respinsă prin Decizia nr. ……. emisă de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

Prezenta acţiunea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi la data de  5.08.2016, cu depăşirea termenului de prescripţie de 6 luni prevăzut de art. 11 din legea 554/2004,  termen care curge de la comunicarea deciziei, respectiv din 4.01.2016, astfel că excepţia prescrierii dreptului la acţiune, invocată de pârâtă este întemeiată.

Procesul verbal de stabilirea a neregulii şi a sancţiunii corespunzătoare a fost emisă potrivit art. 25 din OUG 66/2011 iar  decizia în soluţionarea contestaţiei  este soluţionată potrivit art. 50 din acelaşi act normativ.

 Conf. art. 51 alin 2 din OUG  66/2011

„ Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

Acest act normativ nu stabileşte termenul de introducerea a acţiunii în instanţă, dar art. 51 din OUG 66/2011 face trimitere la legea generală a contenciosului administrativ, astfel că legea specială se completează cu legea generală.

 Potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004 „(l)Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a)data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii;(...)

(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului."

Din acest articol rezultă că termenul pentru introducerea acţiunii este de regulă 6 luni, de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă, iar pentru motive temeinice termenul este de 6 luni.

Din coroborarea textelor reproduse anterior, rezultă că decizia în soluţionarea contestaţiei se contestă direct în instanţă în termenul de 6 luni de la comunicarea deciziei şi că nu mai este necesară parcurgea unei noi proceduri prealabile, cum susţine reclamanta.

OUG 66/2011, asemenea procedurii administrativ fiscale, derogă de la regimul de drept comun în material procedurii prealabile( art. 7 din legea 554/2004), în sensul că se aplică termenul de contestaţie administrativă împotriva procesului verbal de nereguli de 30 zile, prevăzut de art. 47 din OUG 66/2011 iar ulterior decizia în soluţionarea contestaţiei se atacă direct în instanţă, fără o altă procedură prealabilă.

Decizia nr. …. din 23.12.2015 este foarte clară în sensul că  aceasta este definitivă în sistemul căilor de atac administrative şi poate fi contestată  în termenul de 6 luni la Curtea de Apel Iaşi sau Bucureşti.

Decizia în soluţionare a contestaţiei, a cărei anulare o solicită reclamanta, a fost emisă în data de 23.12.2015 şi comunicată reclamantului în data de 04.01.2016, termenul până la care aceasta putea introduce acţiune în contencios administrativ era 04.07.2016. Reclamanta  a înregistrat acţiunea la 5.08.2016, cu depăşirea termenului de 6 luni care se împlinea la 4.07.2016.

Reclamanta invocă  motive temeinicie pentru aplicarea termenului de 1 an ( respectiv împrejurarea că a formulat contestaţii administrative la 20.11.2015, 23.11.2015, 26.11.2015, care nu au fost complet soluţionate.

Aceste contestaţii administrative au fost reunite şi soluţionate prin decizia  48054 din 23.12.2015, iar eventualele nemulţumiri cu privire  la modalitatea de soluţionare trebuiau cuprinse într-o acţiune  care să fi fost introdusă în termenul de 6 luni.

Noţiunea de motive temeinice din art. 11 alin 2  din legea 554/2004, pentru care se aplică termenul de 1 an, reprezintă împrejurări concrete, intervenite în termenul de 6 luni,  care au împiedicat partea să introducă acţiunea, împrejurări care exclud culpa reclamantului.

În cauză reclamanta invocă  nesoluţionarea în integralitate a contestaţiilor administrative şi faptul că a mai formulat o plângere prealabilă la 22.07.2016.

Nesoluţionarea în integralitate nu reprezintă un motiv  temeinic, acest aspect putea fi învederat în acţiune, iar plângerea prealabilă din 22.07.2016 este depusă peste termenul de 6 luni şi reflectă necunoaşterea legii şi nerespectarea de către reclamanta a termenului  clar precizat în decizie pentru contestarea direct în instanţă.

În consecinţă, este întemeiată excepţia prescrierii dreptului la acţiune pentru anularea procesului verbal de constatare nereguli şi a deciziei în soluţionarea contestaţiei iar primele 2 capete cerere vor fi respinse ca urmare a admiterii excepţiei.

Întrucât se va admite excepţia prescrierii dreptului la acţiune, nu pot fi analizate motivele de fond privind inexistenta vreunei nereguli, modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor din contractul de finanţare.

Capetele 3 si 4 din cererea introductivă: anularea contestaţiei administrative nr. 44091 din 26 11 2015  formulată la AFIR Bucureşti şi a contestaţiei formulate împotriva notificări de neacceptare a actului adiţional din 6.03.2015 vor fi respinse motivat de faptul că obiectul acestor capete nu-l reprezintă acte administrative sau vreun refuz nejustificat, ci reprezintă contestaţii administrative ale reclamantei.

Potrivit art. 1 din legea 554/2004  acţiunea în contencios administrativ are ca şi obiect anularea unui act administrativ sau, în cazul unui refuz nejustificat, obligarea autorităţii publice de a realiza o  anumită operaţiune, de a elibera un înscris. Reclamanta nu solicită ca autoritate să fie obligată sa facă asemenea demersuri, ci doar anularea propriilor contestaţii.

Contestaţia  reclamantei din  26.11.2015 a fost avută în vedere şi a fost soluţionată prin decizia nr. …. din 23.12.2015.

În consecinţă, în temeiul art. 11 din legea 554/2004 se va admite excepţia prescrierii  capetelor de cerere având ca obiect  anularea deciziei în soluţionarea contestaţiei nr….din 23.12.2015 şi a procesului verbal de constatare nereguli şi stabilire creanţe fiscal  nr….. din 28.10.2015.

Se va respinge ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect contestaţiile formulate de reclamantă.

Întrucât acţiunea va fi respinsă în totalitate, reclamanta fiind în culpă procesuală, se va  respinge cererea reclamantei de acordare cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia prescrierii dreptului la acţiune, invocată de  pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti.

Respinge ca prescrisă cererea formulată de  reclamanta ……. în contradictoriu cu  pârâţii Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Vaslui, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 1 Nord Est Iaşi, având ca obiect  anularea deciziei în soluţionarea contestaţiei nr…. din 23.12.2015 şi a procesului verbal de constatare nereguli şi stabilire creanţe fiscal  nr…. din 28.10.2015.

Respinge ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect contestaţiile formulate de reclamantă.

Respinge cererea reclamantei de acordare cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la prezenta instanţă.