Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe contestatoarea BL şi pe intimata CAS, având ca obiect contestaţie decizie de sancţionare.
Asupra cauzei de contencios administrativ de faţă:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. -/99/23.02.2018, reclamanta BL a formulat, în contradictoriu cu pârâta CAS, contestaţie împotriva Deciziilor nr.1633 şi nr.1634 din 09.10.2017 prin care Preşedintele-Director General (PDG) al CAS - a dispus sancţionarea sa disciplinară, începând cu data de 09.10.2017, pentru un interval de 12 luni cu retrogradarea sa din funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional superior, gradaţia 5, în funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional principal, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Medical.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a acestei decizii să dispuneţi restabilirea situaţiei anterioare, cu repararea efectelor civile produse şi recuperarea drepturilor mele salariale pierdute datorită aplicării acestei decizii nelegale.
În sinteză, reclamanta invocă următoarele motive de nelegalitate a actelor cotnestate:
Nerespectarea a întregii proceduri de constituire a comisiei de disciplină, lezându-se prin aceasta un interes general, nu doar drepturile mele de funcţionar public, încălcate în special de către preşedintele acestei comisii, care a realizat cercetarea şi raportul final ce a stat la baza propunerii de sancţionare şi a deciziei de sancţionare nr.1634/ 09.10.2017.
Au fost încălcate, în principal, aspecte fundamentale reglementate prin HG nr. 1344/ 31.10.2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, ale Legii nr.571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (protejarea avertizorilor de integritate), precum şi ale Legii nr.188/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici.
Contestatoarea arată că motivul pentru care a refuzat participarea la cercetarea comisiei de disciplină, cercetarea desfăşurându-se în lipsa sa, îl constituie împrejurarea că nu s-au asigurat în cadrul judecării sale în cadrul Comisiei de disciplină a CAS a condiţiilor minimale de asigurare a obiectivitătii, echităţii şi imparţialităţii procesului de sesizare, analiză şi dezbatere, deoarece atât cel care a făcut sesizarea (fostul Peşedinte- Director General dl.DR), cât şi preşedintele comisiei de disciplină a CAS (dl.LC), precum şi ceilalţi membri ai comisiei de disciplină se află în relaţii de duşmănie cu aceasta deoarece sunt subiecţii unor dosare penale, reclamaţii, plângeri şi denunţuri pe care le-a făcut inclusiv la instituţiile judiciare ale statului, care au fost obiectul unor controale antifraudă de la CNAS în 2015 şi 2016 şi fac obiectul unor dosare penale la respectivele instituţii de drept (DNA-dosar nr.112/ 2015, DIICOT, Parchet etc) în legătură cu fapte de corupţie sau asimilate corupţiei sau infracţiuni în legătură cu serviciu ale funcţionarilor publici.
Întreg "probatoriul" s-a realizat pe baza declaraţiilor/ referatelor subiective împotriva mea a unor persoane care sunt, deasemeni, subiecţii actelor de avertizare în interes public la care a făcut referire (dna MM-director executiv Relaţii Contractuale, dna NC- şef serviciu Decontare, dna GC- medic şef, dna RA-şef Resurse umane-Juridic) sunt în relaţie de aservire faţă de dl PDG DR, căruia toţi aceştia îi datorează privilegiile dobândite prin promovarea de către acesta în funcţiile de conducere, prin numire, fără concurs, în interimat perpetuu ilegal, doar "salturile" salaríale pe care le-au dobândit graţie d-lui DR în acest fel fiind şi de 400%).
Reclamanta solicită aplicarea măsurilor de protecţie a sa în calitate de AVERTIZOR DE INTEGRITATE, conform prevederii legii nr.571 din 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Decizia nr. 1634 din 09/10/2017 a fost luată la sesizarea şi pe baza unor referate/ declaraţii etc formulate de către persoane aflate în relaţie de duşmănie cu aceasta, din cauza deranjării intereselor unor furnizori de servicii medicale ale căror interese erau protejate de DR şi alte persoane din conducerea CAS prin referate de semnalare a fraudelor şi de răzbunare şi intimidare a sa ca martor şi denunţător al unor infracţiuni, ca avertizor de integritate, precum şi în calitatea mea de reclamant într-un dosar penal în care are calitatea de pârât pentru purtare abuzivă cu lovire şi alte violenţe la serviciu, în data de 28 ianuarie 2017, în scopul împiedicării înfăptuirii justiţiei.
Reclamanta arată că se consideră parte a comunităţii de pe reţelele de socializare #metoo, chiar dacă a ales calea legală de pedepsire a abuzatorului.
Abuzatorul, fiind pe poziţie de forţă, ierarhic superioară, are capacitatea de a lua decizii abuzive imediate împotriva victimei.
Mesajul are interes public, deoarece speră să ajungă, în societăţile democratice, civilizate, la un nivel în care abuzul să fie pedepsit cât mai aproape de momentul producerii şi reprezentanţii instituţiilor de drept să fie atenţionaţi că trebuie să aibă un rol activ în stabilirea adevărului, în cercetarea obiectivă, echitabilă a proceselor în care una din părţi are o poziţie ierarhic superioară, cauza adevărată se poate afla în existenţa unor abuzuri anterioare, mascate prin alte acuzaţii, în scop de răzbunare şi persecuţie, de abuz în continuare.
În raport cu situaţia de fapt, contestatoarea dezvoltă motivele de nelegalitate anterior precizate:
1 .Autorul sesizării nr.5141/ 24 aprilie 2017 care a stat la baza cercetării sale disciplinare, fostul PDG al CAS se afla în relaţie de duşmănie cu aceasta, fiind deschis pe numele său un dosar penal pentru purtare abuzivă, loviri şi alte violenţe împotriva sa, agresiune ce a avut loc în instituţie, în data de 28 ianuarie 2017.
DR este subiectul principal al sesizărilor sale ca avertizor de integritate privind fapte de corupţie, asimilate corupţiei şi ilegalităţi de serviciu cu prejudicierea interesului public, la diversele instituţii ierarhice şi judiciare.
2. Preşedintele comisiei de disciplină, domnul LC se afla sub incidenţa situaţiei de obligativitate de a solicita suspendarea sa având în vedere prevederile art. 13 alin.(l) lit.d) (, e) şi f) , alin.(3),alin.(4),alin.(5),alin.(6) din Legea nr. HG 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
3. Preşedinte al comisiei de disciplină era în relaţii de duşmănie faţă de aceasta, având în vedere petiţiile făcute de contestatoare la CNAS, denunţurile şi plângerile penale la numeroase instituţii judiciare abilitate, încă din 2013, de aceea se afla în situaţia conflictului de interese conform prevederilor art. 14 alin.(l) lit.c), d) şi e), alin.(2), (3), (4) şi (5) al HG 1344/ 2007.
4. Preşedintele al comisiei de disciplină LC s-a antepronunţat prin propriul său referat ataşat solicitării de cerceatre a sa disciplinară, înainte de a se demara procedura disciplinară, referat cu referire la: "sesizare comportament necorespunzător a unui funcţionar public angajat al CAS", cu alte cuvinte este şi persoană care sesizează aspecte supuse cercetării disciplinare, cât şi cel care, în calitate de preşedinte al comisiei de disciplină avea calitatea să judece încălcările disciplinare sesizate.
Este în mod clar de antepronunţare, care ar fi trebuit să determine suspendarea sa, conform prevederilor art.13 din Legea 1344/2007, pentru a se asigura respectarea art.19 alin.(l) lit.a) din Legea nr.1344/ 2007.
5. A fost încălcat principiul cercetării disciplinare privind prezumţia de nevinovăţie stipulat prin prevederile art.19 alin .(1) lit.a) din HG 1344/ 2007, mai ales prin antepronunţarea preşedintelui comisiei de disciplină dl.LC, prin referatul înregistrat cu nr.1182/ 30 ianuarie 2017 ataşat la solicitarea de cercetare disciplinară.
6. Principalele persoane ale căror referate au fost ataşate solicitării de cercetare disciplinară au calitatea de martori în dosarul penal pentru purtare abuzivă din 28 ianuarie 2017 şi sunt acuzaţi de mărturie mincinoasă în respectivul dosar, dânşii nefiind în realitate prezenţi la incidentul violent: dl.LC, dna MM, dna GC.
7. Principalele referate care au fost ataşate solicitării de cercetare disciplinară sunt realizate de persoane din conducerea CAS care s-au coalizat împotriva mea: au înregistrat referate cu toţii, în aceeaşi zi, 30 ianuarie 2017; referatele lor au numere de înregistrare la CAS succesive, ca şi cum s-au întâlnit, au fost în acelaşi timp să le înregistreze, împreună şi cu autorul sesizării disciplinare propriu-zise, dl.DR, în zi de luni, zi de lucru, când la registratura CAS este aglomeraţie mare cu publicul (referat director executiv direcţie economică LC nr.1182/ 30 ianuarie 2017, referat PDG DR nr.1183/ 30 ianuarie 2017 , referat Medic şef GC nr.1184/ 30 ianuarie 2017, referat director executiv DRC MM nr.1185/ 30 ianuarie 2017); referatele lor privesc aspecte care nu-i priveau personal, ci fac referire la lezarea dlui DR şi a copilului său, descriind un comportament antisocial din partea sa (injurii etc), din care reiese clar intenţia de susţinere a autorului adevărat al agresării sale fizice din 28 ianuarie 2017 în sediul instituţiei, aducând grave acuzaţii la adresa comportamentului meu şi solicitând prin referatele respective cercetarea sa disciplinară. Cu alte cuvinte, sunt coautori ai solicitării cercetării sale disciplinare.
8. Modul de constituire a comisiei de disciplină face obiectul contestării mele în Contenciosul administrativ, la Tribunalul Iaşi, dosar nr.-/99/2016, încă din octombrie 2016, încă pe rol.
Sindicatul CAS nu are reprezentant în comisia de disciplină, conform art.4 alin.(l) al HG 1344/2007; reprezentantul sindicatului a fost înlocuit, printr-o procedură frauduloasă coordonată de dl. preşedinte al comisiei de disciplină LC, cu dl.SA, cunoscut ca obedient al d-lui Preşedinte -Director General DR, fiind numit de către acesta în funcţia de conducere de medic şef, fără concurs, în perioada 2015-2016, numai creşterea salariului său fiind de cca.400% prin această numire, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare obiectivitatea, corectitudinea şi imparţialitatea sa în cercetarea sesizării împotriva sa în comisia de disciplină.
9. În desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, membrii si secretarul comisiei de disciplină nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art.20 alin (1) lit.a). b). f) şi g) din HG 1344/ 2007 : a) să se asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi aplicarea principiilor prevăzute la art.19 alin.(l) în derularea procedurii de cercetare administrativă; b) să aducă la cunoştinţa preşedintelui comisiei de disciplină orice ingerinţă în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; f) să evite orice contact privat cu persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată pe durata procedurii de cercetare administrativă; g) să respecte regimul incompatibilităţilor şi a conflictului de interese şi să se aplice prevederile legale privind modalităţile de evitare a conflictului de interese
10. Comisia de disciplină nu a respectat prevederile art.29 alin.(2)lit.c) din HG 1344/ 2007 protrivit căruia "Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport", dacă: "priveşte acelaşii funcţionar public şi aceeaşi faptă săvârşită în aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare administrativă şi s-a propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare sau clasarea sesizării"(punctul 1 din enumerarea obiectivelor cercetării disciplinare privind "refuzul îndeplinirii atribuţiilor de servciu" şi tot probatoriul asociat a făsut obiectul sancţionării sale disciplinare cu "mustrare scrisă" de către Preşedintele -Director General DR prin decizia nr.1411/ 16.09.2016, urmare a mutării sale pe alt post, fără acordul aău, prin decizia nr.200/ 01.06.2016, contestate în dosarul nr.-/99/2016 aflat încă pe rol la Tribunalul laşi, decizie radiată de drept la data depunerii sesizării care a stat la baza cercetării disciplinare ce a dus la sancţionarea sa prin decizia nr. 1634/ 09.10.2017 contestată în prezenta cauză.
11. Comisia de disciplină nu a respectat obligaţia legală stipulată prin art.43 din HG 1344/ 2007 privind: „Comisia de disciplină are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al persoanei care a formulat sesizarea şi al funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară", refuzând cererea sa de solicitare a copiilor de pe înscrisurile din dosarul cercetării disciplinare (aşa cum reiese din adresa de răspuns nr. 12596/ 25 octombrie 2017 la cererea sa nr. 12006/ 09.10.2017).
S-a încălcat astfel dreptul său la un proces echitabil, la apărarea în instanţă.
12. În cercetarea sa disciplinară s-au încălcat prevederile art.7 alin.(l) lit.b) din Legea nr.571/2004 : „la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organism similar din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor unităţi prevăzute la art.2 au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a autorităţii , instituţiei publice sau a unităţii bugetare cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate". În dovedirea acestei afirmaţii reclamanta depune solicitarea către comisia de disciplină nr. 6306/ 23 mai 2017 şi solicitarea către PDG TR nr.6307/ 23 mai 2017.
La solicitările sale către comisia de disciplină (solicitare nr. 13276/ 08 noiembrie 2017) şi către conducătorul instituţiei (solicitare nr. 13288/ 08 noiembrie 2017), de demarare a unei proceduri prealabile de contestare, la sediul instituţiei, cu prezenţa mass-media, reprezentantului sindicatului şi conducătorului instituţiei, în considerarea art .7 alin.(l) lit.b) din Legea nr.571/ 2004 a primit acceptul conducerii sindicatului (la solicitarea nr. nr.45/9 noiembrie 2017), dar comisia de disciplină i-a dat un răspuns negativ (răspunsul negativ al comisiei de disciplină nr.CD 107/ 13.11.2017), ca şi conducătorul instituţiei (adresă răspuns nr. nr. 13288/ 16 noiembrie 2017).
Este neîntemeiat şi nelegal argumentul comisiei de disciplină în adresa de răspuns, conform căruia: „cercetarea disciplinară efectuată faţă de dvs. şi finalizată prin emiterea Deciziei nr.1633/ 09.10.2017 nu a avut ca obiect un act de avertizare", deşi între cele 7 fapte care i se impută şi fac obiectul cercetării, enumerate la pagina 2 a Raportului final al comisiei de disciplină, punctele 3-7 se circumscriu unor acte de avertizare de integritate sau consecinţelor acestora, interpretate subiectiv, inainte de finalizarea dosarelor în curs sau chiar confirmate prin rapoartele de control CNAS, de către preşedintele şi membrii comisiei de disciplină ca fiind "manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei", "neîndeplinirea obligaţiei de a efectua evaluarea medicală anuală de medicina muncii", "încălcarea principiului prorităţii interesului public", "atitudinea calomnioasă", "încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului" etc, prin care se încearcă inducerea conceptului că avertizările de interes public, aşa cum sunt precizate la art.3 lit.a) şi b) din Legea nr.571/2004 privind avertizorii de integritate, respectiv definite ca "a) avertizare în interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei; b) avertizor înseamnă persoana care face o sesizare potrivit lit.a) şi care este încadrată în una din autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile publice sau celelalte unităţi prevăzute la art.2" ar fi " manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei".
Reclamanta redă faptele de la punctele 3-7 din Raportul final al comisiei de disciplină, după cum urmează:
pct 3.: " Manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei (afirmaţii neconfore cu realitatea în legătură cu actele/ activitatea instituţiei, cu litigiile aflate în curs de soluţionare)
pct.4:"Neîndeplinirea obligaţiei de a efectua evaluarea medicală anuală, conform programării furnizorului de medicina muncii"- în condiţiile chiar şi în legătură cu derularea contractelor de medicina muncii tot un act de avertizarea fost actul prin am sesizat DSP privind modul ilegal de desfăşurare a unui aşa- zis examen medical de medicina muncii angajaţilor instituţiei, în sediul instituţiei, în absenţa condiţiilor minime de autorizare, în condiţii improprii, cu "mimarea" acordării serviciilor, control oftalmologie efectuat de un asistent medical etc, sesizare care s-a finalizat cu o sancţiune de avertisment asupra firmei de medicina muncii M (proba 32-Adresă de răspuns a DSP de avertizare a M, "sub rezerva sancţionării conform prevederilor legale în situaţia repetării unor astfel de sesizări"- nr. 16730/ 05.08.2016, ca urmare a sesizării mele nr.16730/ 20.07.2016); Chiar dacă asupra acestui punct comisia de disciplină a dispus clasarea, menţionată în raport, reaua credinţă în invocarea sa rămâne, ţinând tocmai de atribuţiile conducerii de a lua măsurile necesare, recomandate de medicii de medicina muncii pentru asigurarea sănătăţii în muncă, ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda, de exemplu, a avizului psihologic ce mi s-a eliberat în urma examinării, cu recomandări, de care conducerea pare a nu fi fost informată, în ciuda prevederilor contractuale şi legale privind medicina muncii.
pct.5: "încălcarea principiului priorităţii interesului public, exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante, generarea de conflicte coroborat cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor."
pct.6: "Atitudinea calomnioasă (întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, ameninţarea cu formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase, încălcarea reputaţiei, demnităţii, onoarei funcţionarilor din cadrul CAS)"
pct.7: "încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor- funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/ video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS.
Agresarea sa fizică în instituţia publică, este obiectul unui dosar penal şi se consituie, practic, tot în aria unui act de avertizare de integritate, privind abuzul asupra sa ca şi funcţionar public de către conducerea instituţiei, documentat video cu telefonul mobil.
Chiar dacă privitor la acest punct, în urma adresei sale nr.6306/ 23 mai 2017, comisia de disciplină a precizat în Raportul final că "îşi declină competenţa", "ca urmare a luării la cunoştinţă a faptului că este în curs de desfăşurare cercetarea de către organe de specialitate a incidentului petrecut în data data de 28.01.2017", faptul că preşedintele comisiei de disciplină dl.LC s-a antepronunţat prin referatul nr.1182/ 30 ianuarie 2017 privind comportamentul său, s-a declarat ca martor al incidentului, împreună cu dna MM şi dna GC, precum şi a conducerii spitalului clinic de boli infecţioase Iaşi, fără să fi fost în realitate prezenţi denotă reaua credinţă, antepronunţarea, încălcarea prezumţiei de nevinovăţie în ce priveşte cercetarea mea disciplinară, încălcând obligaţia de a se suspenda, chiar în condiţiile în care şi personal a solicitat acest lucru prin adresa nr.6306/ 23 mai 2017. Persoanele menţionate aveau la cunoştinţă că sunt martori (referatele proprii, solicitarea de cercetare disciplinară depusă de PDG DR, faptul că au dat declaraţii la Secţia 2 Poliţie), cât şi faptul că sunt acuzaţi de mărturie mincinoasă, fals în declaraţii.
13. Faptele care constituie obiectele sesizării enumerate la punctele nr.3, 5 şi 8 fac trimitere la norme deotologice sau profesionale, ceea ce contravine cu prevederile art.4 lit.d) al Legii nr.571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (avertizori de integritate), privind : "principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare; în cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public".
14-15. Reclamanta solicită instanţei să aibă în vedere prevederile art.9 din Legea nr.571/ 2004, potrivită cărora: „In litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări de interes public, făcută cu bună credinţă.
Instanţa verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiaşi autorităţi, instituţii publice sau unităţi bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege".
16. Reclamanta susţine că în probatoriul comisiei de disciplină sunt ataşate
referate cu caracter mincinos - de exemplu: un referat nr.733/ 28 ianuarie 2015, un referat nr.1463/ 14 feb.2015 şi Nota de serviciu nr.4/ 16.02.2015, adresate de către MM - director relaţii contractuale CAS în care face referire la presupuse neîndepliniri de către reclamantă a sarcinor de serviciu la momentul respectiv, când, în realitate, era vorba de
neîntocmirea contractelor/ actelor adiţionale la furnizorii de medicină dentară la timp,
realizarea lor din culpa conducerii cu întârzieri şi de câte 2-3 luni, cu instigarea funcţionarilor să le dea în fals, retroactiv cu dată neadevărată şi a reprezentanţilor furnizorilor de servicii să semneze în fals, că au primit la o dată neadevărată, falsă, cu încălcarea legii. Acesta a fost subiect de avertizare de integritate, aducând la cunoştinţă acest lucru CNAS, ca superior ierarhic, cât şi comisiei de control antifraudă prezente la CAS timp de 5 luni (ian-mai
2016), 13 persoane.
Reclamanta arată că depune ca probă un document prin care i-a solicitat personal dnei MM să semneze că trebuie să întocmesc contractele pentru furnizori cu data de 30.11.2015, pe baza documentelor privind propunerile de angajare predate în data de 16.12.2015 şi un document în care amsolicitat şi primit sub semnătură de la şef serviciu NC, data reală a predării documentelor de propunere de angajare (30.06.2015), pe baza cărora trebuiau întocmite actele adiţionale la contractele cu furnizorii datate 10.06.2015, predate în realitate furnizorilor spre semnare, astfel retrodatate, după alte câteva săptămâni de la întocmire, după semnare de către conducere.
Mai mult, pentru anul 2015, perioadă din care datează referatul menţionat, i s-a acordat calificativ maxim la evaluarea profesională, ceea ce vine în neconcordanţă cu cele înscrise în referat de către dna MM.
Nota de serviciu nr.4/ 16.02.2015 are un profund caracter mincinos, de denaturare a realităţii faptice, fiind emisă în urma referatelor sale înregistrate cu nr.705/ 26 ianuarie 2015 cu referire la "probleme majore privind serviciul ASUPAS-contractare medicină dentară" şi nr.840/ 28.01.2015 privind "probleme majore de legalitate conducere CAS.
Reclamanta mai arată că în aceeaşi perioadă, a adresat conducerii şi referatul nr.2009/ 03.03.2015 cu privire la nelegalitatea suplimentării angajmentelor legale la furnizorul CMI H de către şefa de serviciu dna NC, aspect care reiese din referatul nr.ll/ 24.02.2015, nelegal emis de şef serv.NC, în urma cererii furnizorului H nr.1683/ 23.02.2015 de suplimentare a valoarii de contract, aprobată de şef serv.NC cu menţiune semnată olograf şi decizia finală nr.68/ 04.03.2015, transmisă furnizorului, prin care în urma anulării referatului de suplimentare emis de NC, ca urmare a referatului său, se refuza suplimentarea valorii de contract, ceea ce îi recunoaşte legalitatea demersului, cu preţul creşterii duşmănie faţă de ea a şef.serv.NC şi dir.relaţii contractuale MM, care, din interese personale, au dorit să favorizeze nelegal un furnizor, cu prejudicierea bugetului fondului unic de asigurări de sănătate.
17-18 Privind situaţia din primul trimestru al anului 2015 invocată de dna director executiv MM prin referatele şi notele de serviciu ataşate la dosarul comisiei de disciplină, reclamanta invocă şi ataşează nota de serviciu nr.8/25.03.2015 emisă de MM, cu ocazia restructurării serviciului de evaluare, prin care se solicita câte un raport final privind documentele de evaluare primite, de către toţi responsabilii pe domenii şi referatul nr.3087/ 30 martie 2015 şi procesele verbale justificative ataşate prin care a îndeplinit nota de serviciu nr.8/25.03.2015 înainte de a intra în concediu medical. Reclamanta arată că este singura care a îndeplinit prevederile respectivei note de serviciu.
Tot pentru a completa măcar minimal tabloul privind nenumărate discriminări la locul de muncă în perioada la care dna director executiv MM face referire ca fiind un argument în favoarea comportamentului său cu încălcarea normelor de conduită a funcţionarilor publici stipulate prin Legea nr.7/ 2004, respectiv anul 2014, reclamanta ataşează următoarele documente: referatul nr.8610/ 05.08.2014 prin care a formulat în scris hărţuirea la care era supusă şi cererea de concediu de odihnă programat refuzat sub semnătură la 04.08.2014 de către şef serviciu NC. Reclamanta arată că a fost nevoită să fac un tabel cu toate colegele de serviciu, inclusiv a conducerii, care efectuaseră concediul de odihnă, faptul că nu lăsm nici o sarcină urgentă/ supusă termenelor limită către vreo colegă înlocuitoare, fiind şantajată în acest mod să semneze acordul pentru mutarea mea pe un alt post, la un alt serviciu, la decontare stomatologii ( deţine fişa de post care i s-a înmânat cu acel prilej). La revenirea din concediu, a semnat, totuşi, acordul pentru mutarea mea pe un alt post, la serviciul contractare stomatologii, pentru a detensiona situaţia, deşi mutarea mea nu era justificată.
19. Din conţinutul Raportului final de evaluare al comisiei de disciplină, la pagina 4 alin.l a acestui referat rezultă că este discriminată şi acuzată inclusiv pentru faptul că a beneficiat de dreptul legal la concediul medical sau de odihnă: „într-o atitudine de vădit dispreţ faţă de colegii săi, funcţionarul public BL s-a aflat în perioada imediat următoare -iulie-august 2016- fie în concediu medical, fie în concediu de odihnă, lăsând exercitarea ativităţii de validare a serviciilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici, având cunoştinţă de faptul că exercitarea acestor atribuţii este supusă unor termene şi că neîndeplinirea acestor sarcini este de natură a afecta efectuarea decontărilor concediilor medicale către cei îndreptăţiţi." Iar la pagina 7 a referatului nr.5141/24 aprilie 2017 prin care PDG DR a solicitat cercetarea sa disciplinară a afirmat: „Din analiza celor de mai sus menţionate se poate desprinde concluzia că întrucât funcţionarul public BL nu a adus la îndeplinire atribuţiile privind validarea din punct de vedere medical a concediilor medicale la termenele stabilite, atât prin eschivarea permanent de la efectuarea sarcinilor, cât şi prin apelarea la concedii medicale sau concedii de odihnă, s-a produs aglomerarea acestei activităţi în mod nejustificat, cel mai probabil acest funcţionar aşteptându-se ca la reluarea activităţii, la terminarea acestor concedii prezentate intempestiv, să regăsească borderourile de concedii medicale finalizate din perspective acordării vizei din punct de vedere medici pentru concediile medicale rămase neavizate la plecarea sa”. Reclamanta apreciază că argumentaţia este lipsită de logică şi că este firesc ca atribuţiile neexercitate de un funcţionar public în perioada concediului să revină funcţionarilor în activitate în acea perioadă şi nu aceluiaşi funcţionar la întoarcerea din concediu pentru că această situaţie ar presupune încărcarea funcţionarului la venirea din concediu, cât şi vulnerabilizarea instituţiei, prin atestarea ideii că în absenţa unui anumit funcţionar atribuţiile respective nu sunt redistribuite şi activitatea instituţiei ar fi oprită în domeniul său. Atribuţiile privind asigurarea continuităţii activităţii în lipsa motivată a funcţionarilor publici sunt în sarcina conducerii, nu culpa funcţionarului.
20. PDG DR în sesizarea sa nr.5141/ 24 aprilie 2017 către Comisia de disciplină prin care a solicitat cercetarea şi sancţionarea sa disciplinară susţine: „a rezultat cu atât mai mult reaua sa credinţă în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul public BL întrucât oricât de multe concedii medical ce ar fi prezentate de către Serviciul EACCM spre a fi supuse validării, un funcţionar public care se pretinde că are competenţe demne de a fi recompensate şi superioare celorlalţi colegi ai săi, ar avea capacitatea de a aduce la îndeplinire aceste atribuţii care nu presupun nici un efort intelectual deosebit şi nici îndeplinirea unor condiţii speciale de experienţă." Formularea sa că o competenţă superioară este "pretinsă" de reclamantă ca funcţionar, şi nu dovedită prin documente justificative legale la biroul de resurse umane, este batjocuritoare, discriminatorie şi neconformă cu realitatea, reclamanta arătând că deţine doctorat în specialitatea postului.
Deasemeni, idea că odată cu competenţa superioară a unui profesionist se poate antrena încărcarea acestuia cu un număr "oricât de multe" sarcini este profund eronată. Chiar şi în legislaţia specifică sistemului de asigurări cu care operează, sunt stabilite norme pentru personalul medical, atât pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale, cât şi pentru decontare. De exemplu, nu se acceptă decontarea a mai mult de cea 20 consultaţii/ zi, respectiv cu durată de cea 15-20 min/ consultaţie la medici. In absenţa unei astfel de reglementări şi mergând pe raţionamentul eronat formulat de PDG DR, s-ar putea permite raportări şi decontări a sute de consultaţii/zi sau chiar pe oră pentru fiecare specialist.
21. Nu a fost asigurată nici "f) unicitatea sancţiunii”, prevăzută de art. 19 alin (1) lit.f) din HG 1344/ 2007, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară".
În paginile 2-4 ale raportului comisiei de disciplină şi în probatoriu sunt indicate aceleaşi fapte şi elemente probatorii care au făcut obiectul sancţionării sale de către PDG DR prin decizia nr.l411/ 16.09.2016 cu "mustrare scrisă" pentru "refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu (art.77 alin 2 lit i din Legea nr.l88/ 1999)", sancţiune care face obiectul dosarului nr.6519/99/2016 de la Tribunalul Iaşi-secţia de contencios administrativ, în care reclamanta are aceeaşi calitate, în contradictoriu cu pârâta CAS.
22. Nu a fost asigurată proporţionalitatea sancţiunii, conform art.9 al Legii nr.571/ 2004; prin comparaţie, la nivelul CAS persoane care au prejudiciat grav bugetul asigurărilor prin abuz în serviciu şi/ sau gravă neglijenţă nici nu au fost sancţionate, în ciuda consemnării ilegalităţilor în raporate de control ale instituţiilor (CNAS,Curtea de conturi etc), ba chiar unele persoane au fost promovate de dl.PDG DR pe funcţii de conducere, prin numire, fără organizarea de concurs (exemple: cazul dnei KI care primit, validat şi decontat servicii paraclinice pe bază de documente justificative nelegale, respective exemplarul roz din cele 3 exemplare tipizate ale biletelor de trimitere, în locul celor albe legale, precum şi decontarea dublată, atât a exemplarelor roz, cât şi a celor albe. Situaţia a fost semnalată de reclamantă încă din 2008, dar sancţiune nu au primit decât, în urma unui control de la CNAS, toţi furnizorii de servicii paraclinice, ce au primit sancţiune fiecare 10% din valoarea de contract; aceeaşi dna KI, în complicitate cu conducerea CAS a întocmit contracte cu furnizori de servicii spitaliceşti pentru medici aflaţi în mod ilegal în peste maxim 2 contracte cu CAS, ba chiar şi cu medici care figurau numai în contractele cu CAS cu peste 2-2 1/2 norme de muncă, favorizând astfel contractarea unor secţii de spital fictive, bazate pe normele fictive ale unor medici, pentru care s-au făcut decontări în baza contractelor ilegal astfel întocmite şi prin raportarea de servicii medicale fictive, prin întocmirea în fals a unor documente justificative (foi de observaţie), în special la spitale private, dar şi la unele spitale publice; cazul dnei NC care a primit, validat şi decontat servicii spitaliceşti, inclusiv de îngrijiri palliative, fără bilet de internare prezentat de furnizor ca document justificativ pentru internare; Dna KI a fost promovată pe funcţia de şef serviciu Contractare-evaluare, dna NC pe funcţia de şef serviciu Decontare, Dna MM pe funcţia de director Relaţii Contractuale etc).
Pentru neglijenţele în serviciu ale funcţionarilor de la Serviciul medical-concedii medicale nu a fost nimeni sancţionat, deşi în CAS nu există nici un document arhivat obligatoriu prin lege din 2013 până în iunie 2016 etc.
În susţinerea relaţiilor de duşmănie ale autorului sesizării în vederea cercetării disciplinare, de PDG la CAS DR , reclamanta mai arată următoarele:
Mai mult, vă rog să constataţi că petiţionarul, autor al agresiunii reclamate penal de reclamantă (pentru purtare abuzivă, loviri şi alte violenţe, dosar deschis ca urmare a plângerii sale penale pentru incidentul violent de la locul de muncă din 28 ianuarie 2017, pentru care i s-a eliberat şi certificatul medico-legal nr. nr.13836/ 31.01.2017) a afirmat, în cuprinsul sesizării sale nr.5141/ 24 aprilie 2017 ce a stat la baza cercetării disciplinare că : "Martori ai acestui comportament violent şi provocator ai funcţionarului public BL din data de 28.01.2017 au fost dl.LC-Director executiv Direcţia economică, dna.MM-Director executiv Direcţia relaţii contractuale, dna GC-Medic Şef, dna.TA-consilier în cadrul CAS". Această precizare a "martorilor" este efectuată de PDG DR şi în referatul său către comisia de disciplină nr.l 183/ 30 ianuarie 2017 la alin.3 al paginii 91a dosarului ataşat citaţiei ce i-a fost înmânată de către comisia de disciplină.
Or, calitatea de martori în procesul penal în favoarea autorului sesizării împotriva sa, în special a d-lui LC vine în contradicţie legală cu atribuţiile sale în calitate de preşedinte al comisiei de disciplină, ducând la ignorarea premeditare a prevederilor art.20 alin (1) lit.a), b). f) si g) din HG 1344/ 2007, care prevede: „(1) în desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au următoarele obligaţii: a)să se asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi aplicarea principiilor prevăzute la art.19 alin.(l) în derularea procedurii de cercetare administrativă; b) să aducă la cunoştinţa preşedintelui comisiei de disciplină orice ingerinţă în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; f) să evite orice contact privat cu persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată pe durata procedurii de cercetare administrativă; g)să respecte regimul incompatibilităţilor şi a conflictului de interese şi să se aplice prevederile legale privind modalităţile de evitare a conflictului de interese."
Reclamanta susţine că la momentul incidentului cu violenţă din partea dlui PDG DR împotriva sa, a fost un singur martor, în persoana dnei TA- secretara dlui PDG DR, fapt pe care este în măsură să-1 probeze fără echivoc prin materialele video pe care le-am realizat cu telefonul mobil la acel moment.
În cuprinsul Raportului final al comisiei de disciplină, la pagina 8, alin.2 este precizată prezenţa şi a unui "martor" exterior la incidentul cu violenţă din 28 ianuarie 2017, reprezentat de conducerea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, ceea ce este o minciună ce poate fi probată prin solicitarea de către Instanţă, ca factor cu rol activ în proces în stabilirea adevărului juridic, a înregistrărilor camerelor de supraveghere video ale CAS din data de 28 ianuarie 2017, despre care are cunoştinţă că au fost conservate, fiind solicitate a fi puse la dispoziţia Secţiei 2 Poliţie Iaşi. Reclamanta citează din constatările comisiei de disciplină din Raportul său final: "Comisia va ţine cont de faptul că Directorul Relaţii Contractuale-dna MM a întocmit referatul nr.l 185/ 30.01.2017 despre incidentele care au avut loc în data de 28.01.2017, moment când- în prezenţa conducerii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase - funcţionarul public a avut un comportament complet inadecvat, utilizând un limbaj de argou, ameninţând cu redarea imaginilor prelevate în spaţiul public. Conduita profesională a funcţionarului public BL este în mod indubitabil inacceptabilă, fiind o violare a tuturor principiilor care stau la baza reglementărilor privind funcţia publică. Comisia apreciază că este un abuz de drept, o încălcare a art.12 din Codul de conduită a funcţionarilor publici. Atitudinea vizibil agresivă a drei BL a fost exprimată atât prin gesturi, cât şi prin reverberaţii şi afirmaţii de natură tendenţioasă şi defăimătoare, această atitudine fiind externalizată cu intenţia directă de a crea o stare de temere, de intimidare asupra persoanelor prezente în Sala de consiliu, această atitudine fiind manifestată în mod unilateral şi în lipsa oricărei interpelări din partea persoanelor prezente".
Reclamanta afirmă că în materialul audio-video se vede clar, nu doar faptul că nu ea este cea care a agresat verbal pe PDG DR, ci şi frustrarea sa de la momentul respectiv pentru faptul că nu erau martori şi că PDG DR a afirmat că "este într-o şedinţă" , ca argument de a nu o primi în audienţă.
Alte minciuni, declarate în scris de către PDG DR, în sesizarea nr.5141/ 24 aprilie 2017 către Comisia de disciplină care a stat la baza demarării cercetăriii disciplinare împotriva sa, dar care sunt contrazise de materialul audio-video înregistrat cu telefonul meu mobil, sunt:
- la pagina 11 a sesizării, ultimul alineat: "la acel moment, a fost prezent şi a asistat la aceste tulburări de comportament şi un copil minor. Aflând că respectivul minor este fiul Preşedintelui-Direcor General, comportamentul violent al funcţionarului public BL a escaladat, fiind îndreptat împotriva minorului în mod direct, încălcând flagrant normele imperative cu privire la protecţia minorilor care sunt de strictă interpretare şi continuând să utilizeze mobilul personal pentru a realiza filmări ale copilului. în acest context, apreciez că gravitatea tulburărilor de comportament ale acestui funcţionar public a atins cote alarmante, imposibil de tolerat"
- la pagina 12 la sfârşitul alin.l: "apreciez că este o gravă încălcare adusă vieţii private şi de familie, constituie un apogeu al comportamentului persistent agresiv al funcţonarului public BL în direcţia violării drepturilor persoanei şi a regulilor sociale de bază".
- pagina 13 primul alineat: "Subliniez faptul că atitudinea vizibil agresivă a drei BL a fost exprimată atât prin gesturi, cât şi prin reverberaţii şi afirmaţii de natură tendenţioasă şi defăimătoare, această atitudine fiind externalizată cu intenţia directă de a crea o stare de temere asupra persoanelor prezente în Sala de Consiliu, dar mai ales având în mod evident o intenţie lezionară a stării mentale a copilului care era prezent în acel loc în acel moment".
Reclamanta arată că din vizionarea materialelor video din 28.01.2017 se vede clar că nu a adresat niciun cuvânt jignitor, nici o injurie, cel care s-a comportat agresiv verbal şi fizic, năpustindu-se asupra mea şi lovind-o fiinf chiar autorul sesizării, respectiv PDG DR. Mai mult, dânsul are o mare culpă, privitor la cazul propriului copil, pe care-1 invocă în sesizarea de cercetare disciplinară, prin aceea că şi-a expus propriul copil prin aducerea sa într-o instituţie publică, unde activităţile presupun relaţii de muncă între funcţionari şi relaţii cu publicul
- la pagina 11 alin.3 PDG DR a afirmat, în mod mincinos, în complicitate cu dna medic şef GC, faptul că la data de 28.01.2017 era în curs vreo procedură de evaluare anuală a funcţionailor publici. reclamanta susţine că niciodată, din 2008 de când este angajată la CAS nu s-a derulat o astfel de procedură de evaluare, nici pentru ea, nici pentru ceilalţi funcţionari colegi, ci doar s-au prezentat funcţionarilor publici spre a fi semnate rapoartele de evaluare întocmite prin apreciere subiectivă, fără a fi respectate nici una din normele prevăzute prin HG nr.611/ 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici. Acest lucru poate fi probat prin audierea ca martori a colegilor funcţionari publici din CAS.
Reclamanta citează afirmaţiile apreciate ca mincinoase ale dlui PDG DR de la pag. 11 alin.3: 'în acest sens, urmează să aveţi în vedere faptul că pe fondul evaluării anuale a activităţii funcţionarilor publici în cadrul lunii ianuarie 2017, funcţionarul public BL în scopul intimidării şi creării unei stări de temere asupra şefului ierarhic superior-Medicul şef al CJAS- în data de 28.01.2017 a proferat la adresa dr.GC numeroase expresii jignitoare, iniţial telefonic, apoi verbal în mod direct în cadrul biroului Medicului Şef- a se vedea referatul nr.l 184/ 30.01.2017 întocmit în acest sens."
Reclamanta afirmă că nu a vorbit telefonic cu dna GC în data de 28.01.2017, decât în jurul orei 13, când a fost anunţată că putea pleca mai devreme decât sfârşitul programului normal de la orele 14 şi 30 de minute. Nu a fost în birou la medicul şef şi nici nu a văzut-o în data de 28.01.2017, fapt care poate fi probat prin imaginile video de pe camerele de supraveghere ale CAS, în care se poate constata că nu a intrat în corpul respectiv al clădirii CAS decât în jurul orei 10 împreună cu d-nele IP şi PM, cu care a fost în audienţă la dl.LC şi în jurul orei 12, când a intenţionat intrarea în audienţă la PDG DR, ocazie cu care s-a desfăşurat evenimentul cu violentarea sa fizică şi verbală de către dl. PDG DR, martoră adevărată fiind doar d-na secretară TA, restul nefiind prezenţi în sala de consiliu, declarându-se "martori", mincinoşi, în complicitate cu PDG DR şi în favorizarea acestuia, cu scopul împiedicării înfăptuirii justiţiei.
Din acest motiv, susţine reclamanta, a solicitat extinderea dosarului penal pentru purtare abuzivă, lovire şi alte violenţe împotriva dlui DR cu acuzaţii penale de mărturie mincinoasă, fals în declaraţii, împiedicarea înfăptuirii justiţiei, prevăzute de Art. 326 Noul Cod Penal, împotriva martorilor mincinoşi reprezentaţi de: dl.LC, dna MM şi dna GC. Reclamanta solicită instanţei să constate faptul că toate aceste persoane cunoşteau calitatea lor de acuzaţi penal, fiind solicitaţi să facă declaraţii la secţia 2 Poliţie Iaşi, survenite pe parcursul cercetării disciplinare, dl.LC având obligaţia legală să solicite suspendarea sa din calitatea de preşedinte al comisiei de disciplină pentru conflict de interese.
Reclamanta mai arată şi că postul PDG (PDG) al CAS, dl.DR, cel care a făcut plângerea la Comisia de disciplină a CAS împotriva sa, a înregistrat respectiva plângere la 24 aprilie 2017, cu 5 zile înainte de a fi eliberat din funcţia de conducere de la CAS de la 1 mai 2017. Reclamanta apreciază că este important de subliniat acest aspect, eliberarea sa din funcţia de Preşedinte- Director General al CAS având legătură de cauzalitate cu faptul că reclamase la forul superior (CNAS), pe linie sindicală, faptul că dl.DR a agresat-o fizic şi verbal la serviciu.
Preşedintele Sindicatului funcţionarilor publici din casele de asigurări de sănătate din România- Domnul AD- îi comunicase telefonic că are şi calitatea de membru în Comisia de disciplină centrală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), precum şi faptul că este chiar membru fondator al CNAS. I-am furnizat d-lui preşedinte de sindicat naţional AD numeroase elemente privind ilegalităţile de la CAS şi hărţuirea şi discriminarea de la locul de muncă la care a fost supusă încă din 2012, de când la conducerea CAS a fost numit dl.DR, iar dânsul a fost informat şi de către conducerea sindicatului de la nivelul CAS-Iaşi (dna AD- preşedinte, dna AM- secretar la acel moment, dna BT- vicepreşedinte) cărora le-a arătat materialele video chiar în data producerii violenţelor fizice la locul de muncă, în 28 ianuarie 2017, care au fost martore şi la starea mea fizică şi psihică din acel moment.
Reclamanta apreciază măsura de eliberare din funcţia de la CAS începând cu luna mai 2017 a d-lui DR a fost luată de la nivelul conducerii CNAS cu intenţia de dezamorsare a conflictului grav.
In locul d-lui DR a fost numit pe funcţia de PDG al CAS dl. TR, care din martie 2013 până în mai 2017 deţinuse prin numire funcţia deosebit de importantă la nivel naţional de Director General (cu atribute de director executiv) la nivel central, la nivelul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS); din 2007 până în martie 2013 a activat pe funcţia de director relaţii contractuale al CAS, reclamanta fiind angajată la CAS prin concurs în 2008 la un serviciu din subordinea sa.
- preşedintele comisiei de disciplină, domnul LC se afla sub incidenţa situaţiei de obligativitate de a solicita suspendarea sa având în vedere prevederile art.13 alin.m lit.d) (. e) si f) , alin.(3).alin.(4),alin.(5).alin.(6) din Legea nr. HG 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
Domnul LC a încălcat prevederile HG 1344/ 2007 deoarece îndeplinea în mod evident condiţiile de suspendare deoarece: " d) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii comisiei de disciplină pentru soluţionarea cauzei, pentru cercetarea administrativă în cauză".
Art.19 alin.(l) lit.a) din Legea nr.l344/ 2007 prevede că: "(1) Activitatea comisiei de disciplină are la bază următoarele principii: a)prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei de disciplină atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită".
Întregul referat nr.l 182/ 30 ianuarie 2017 semnat de dl.LC şi ataşat la solicitarea de cercetare disciplinară cuprinde referiri privind un aşa zis comportament violent, făcând şi d-lui precizarea privind incidentul violent din 28 ianuarie 2017 în jurul orei 12, că "a auzit-o la un moment dat pe d-ra BL în Sala de Consiliu cum pe un ton ridicat profera ameninţări la adresa Preşedintelui Director General. Ştiind faptul că în biroul Preşedintelui se afla şi copilul minor al acestuia, ştiind comportamentul violent verbal manifestat anterior, a sunat la ofiţerul de pază pentru a interveni. După sesizarea telefonică a ofiţerului de pază a ieşit din birou şi a văzut-o pe d-na BL în uşa Sălii de Consiliu efectuând înregistrări video cu un telefon mobil" , menţionând şi faptul că era şi în prezenţa celorlalte persoane care s-au declarat "martori", "fiind în biroul meu alături de d-na MM- Director Executiv al Direcţiei Relaţii Contractuale şi d-na GC-Medic Şef”.
În probarea antepronunţării d-lui preşedinte al comisiei de disciplină dl.LC sunt şi afirmaţiile acestuia, înregistrate cu nr. 1182/ 30 ianuarie 2017, referat ataşat solicitării d-lui PDG DR de a fi cercetată disciplinar, respectiv: "Având în vedere faptul că prin atitudinea sa d-ra BL a încălcat atât prevederile Legii nr.188/ 1999 care reglementează funcţia publică, prevederile codului de conduită a funcţionarilor publici, dar şi normele legale care reglementează bunele moravuri şi ordinea publică, faptul că aceste manifestări aduc atingere atât prestigiului instituţiei, cât şi reputaţiei de care se bucură atât conducerea cât şi angajaţii CAS, vă rog să dispuneţi analizarea atât a comportamentului la locul de muncă al acesteia cât şi neîndeplinirea/ îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu care pun instituţia noastră în situaţia de a întârzia plăţile către angajatori şi eventual de a fi sancţionată în judecată de către aceştia datorită nerecuperării în termenul legal a sumelor aferente concediilor medicale ale angajaţilor lor".
Faţă de cele prezentate, reclamanta conchide că cercetarea sa în comisia de disciplină a fost o simplă mimare formală a procedurii, cu multe alte abuzuri prin care s-au obţinut "probe" reprezentate de declaraţii împotriva sa de la subalterni, fie persoane obediente, îndatorate lui PDG DR pentru numiri funcţii de conducere, fie persoane funcţionari publici supuşi ei înşişi abuzurilor la locul de muncă de către PDG DR.
Reclamanta îşi exemplifică afirmaţia, după cum urmează: MM-numită în funcţia de conducere de director relaţii contractuale, prin numire, fără concurs în 2013, în interimat ilegal până în prezent; NC- numită în funcţia de conducere de şef serviciu contractare-decontare, prin numire, fără concurs în 2013, în interimat ilegal până în prezent; KI (fostă B)- numită în funcţia de conducere de şef serviciu contractare-evaluare, prin numire, fără concurs de la 01 iunie 2016, în interimat ilegal până în prezent, fără îndeplini nici condiţia de a funcţiona în cadrul caselor de asigurări de sănătate, fiind ingineră; SA- numit pe funcţia de conducere de medic şef, fără concurs, timp de 6 luni, în perioada 2015-2016; GC- numită pe funcţia de conducere de medic şef, fără concurs, timp de în perioada 2016-2017; în vara 2017 a ocupat prin concurs respectivul post; RA (membru în comisia de disciplină) - numită şefa Resurse umane+Juridic, fără concurs; PM- constrânsă la mutare repetată, prin delegare succesivă de câte 6 luni, de pe postul ocupat prin concurs la Resurse umane, pe un post la serviciul EACCM-concedii medicale; de la 01.06.2016, prin forţarea acordului său scris, a fost mutată definitiv pe postul de la Serviciul EACCM. Mai mult, doamnei PM i s-a aprobat, după ani de zile, solicitarea de a participa la examen de promovare în grad, organizându-se examen de promovare în luna februarie 2018. Dna PM a consimţit să depună mărturie împotriva sa, alături de dna IP, deşi nu se află în relaţii de duşmănie. Pe postul "vacantat" la Resurse Umane prin pensionarea dnei ce coordona compartimentul şi prin mutarea funcţionarei PM la alt serviciu s-a obţinut aprobarea de către ANFP a scoaterii la concurs a posturilor şi angajarea unor funcţionare noi: BS şi TA. După angajare, funcţionarele BS şi NA au fost mutate ambele pe posturi de secretare personale ale PDG DR, fosta secretară SM fiind mutată la Registratură. Pe acelaşi post de secretară a PDG DR a funcţionat periodic şi magazionera TM, în perioadele în care BS lipsea din instituţie. IP, angajată la Audit CAS, dar care a lucrat la serviciul Control al CAS din 2007 până în 2013, a fost mutată la serviciul EACCM după desfiinţarea Auditului CAS. A fost supusă anterior la numeroase abuzuri psihologice de către PDG DR, care i-a reproşat chiar la un moment dat că "cine vă credeţi, Curtea de Conturi?", doar pentru simplu fapt că aceasta a înmânat reprezentanţilor Curţii de Conturi un raport solicitat legal de aceştia.
Celelalte funcţionare angajate prin concurs la Audit până la desfiinţare, şi care au lucrat şi la serviciul Control prin detaşare, respectiv dna IC şi dna MA, au fost mutate la serviciul EACCM, respectiv pe postul reclamanteui anterior deciziei de mutare a sa nr. 200/01.06.2016, forţându-li-se acestora psihologic, de pe poziţii de forţă, de pe funcţia de conducere, acordul mutării. D-na dr.AM - fostă angajată a CAS- are numeroase plângeri şi dosare penale împotriva conducerii CAS (PDG DR, medic şef, LC etc), atât privind infracţiuni înfăptuite de conducere împotriva interesului public, cât şi privind acţiuni de persecuţie împotriva sa, inclusiv cu violenţe).
Reclamanta menţionează că exemplele indicate reprezintă aspecte de încălcare a drepturilor funcţionarilor publici din CAS de către PDG DR, încălcări care creează premizele aservirii funcţionarilor (prin favorizare sau constrângere) intereselor personale/ grup ale persoanelor din conducere, punând sub un mare semn de întrebare obiectivitatea şi corectitudinea unor opinii solicitate respectivilor funcţionari.
Nimeni nu poate fi judecat obiectiv tocmai de către cei pe care i-a denunţat pentru fapte penale, conchide reclamanta, sancţiunea care i s-a aplicat nu reprezintă decât rezultatul unor ticluiri de probe pe baza declaraţiilor unor persoane aflate în relaţie de duşmănie şi care, abuzând de poziţia lor ierarhică superiară în cadrul instituţiei, au determinat şi alte persoane aflate pe funcţii publice de execuţie, subordonate lor, să declare lucruri neadevărate împotriva sa.
Aspectele privind încălcările drepturilor funcţionarilor publici ai CAS de către PDG DR au fost aduse la cunoştinţa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi Preşedintelui Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale de Sănătate (CNAS).
Reclamanta ataşeată, în acest sens, ca probe: răspuns ANFP la adresa mea nr.35322/ 25 iulie 2016 prin care se menţionează că aceasta va dispune un control la CAS, răspuns ANFP către d-na BD la sesizarea acesteia privind ilegalităţi la nivelul CAS- nr.32477/ 13 iulie 2016; adresa răspuns a CNAS- Preşedinte -Director general TR la sesizările făcute de mine, privind faptul că CNAS a solicitat ANFP efectuarea unei acţiuni de control la CAS-nr.P/6009/ 17.08.2016, înregistrată la CAS cu nr.9134/ 24 august 2016.
Actualul PDG TR la acea dată având funcţia de director general al CNAS-instituţia ierarhic superioară, de coordonare la nivel naţional a asigurărilor de sănătate- era la curent cu abuzurile PDG DR de foarte mult timp, prin adresa nr.P/ 6009/ 17.08.2016 informându-o în scris pe reclamantă, oficial, că a solicitat ANFP un control la CAS. De menţionat că acest control al ANFP promis prin adresa nr.35322/ 25 iulie 2016 (proba 29), solicitat de mai mulţi funcţionari ai CAS, precum şi de însuşi preşedintele CNAS nu a avut loc niciodată, sau dacă a avut loc acesta s-a desfăşurat în secret, fără a fi audiaţi funcţionarii publici.
- domnul preşedinte al comisiei de disciplină era în relaţii de duşmănie faţă cu reclamanta şi, având în vedere petiţiile făcute de aceasta la CNAS, denunţurile şi plângerile penale la numeroase instituţii judiciare abilitate, încă din 2013, de aceea se afla în situaţia conflictului de interese conform prevederilor art.14 alin.(l) lit.c). d) si e). alin.(2). (3). (4) si (5) al HG 1344/ 2007 potrivit cu care: „(1) Membrii şi secretariatul comisiei de disciplină se află în conflict de interese dacă se află în una din următoarele situaţii: a) se află în raporturi ierarhice directe cu funcţionarul public a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată; b) se află în relaţii de prietenie sau duşmănie cu funcţionarul public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară; c) ori de câte ori consideră că integritatea, obiectivitatea şi imparţialitatea procedurii disciplinare pot fi afectate.
2) Prevederile art.13 alin.(2)-(6) se aplică în mod corespunzător.
3) La prima şedinţă a comisiei de disciplină pentru analizarea oricărei sesizări adresate acesteia, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au obligaţia de a depune o declaraţie pe propria răspundere că nu se află în niciunul dintre cazurile prevăzute la alin.(l)
4) În situaţia în care conflictul de interese intervine pe parcursul procedurii disciplinare, membrii şi secretarul comisiei au obligaţia de a actualiza declaraţia prevăzută la alin.(3) şi de a solicita suspendarea mandatului în condiţiile prevăzute la art.13 alin.(l) lit.f).
5) Declaraţiile se păstrează de către secretarul comisiei. încălcarea dispoziţiilor alin.(3) şi (4) constituie abatere disciplinară"
Dl LC nu a solicitat suspendarea s-a pentru conflict de interese, conform art.13 şi art.14 din HG 1344/ 2007, ba mai mult, a ignorat solicitarea reclamantei efectuată în scris
către comisia de disciplină nr.6306/ 23 mai 2017.
Astfel, conform prevederilor art.14 alin.(5) al HG 1344/ 2007 constituie abatere disciplinară a preşedintelui comisiei de disciplină şi a dnei RA-membru în comisia de disciplină faptul că nu au declarat faptul că se aflau în relaţie de duşmănie cu reclamanta ca persoană cercetată disciplinar (alin (1). (3) şi (4) al Art.14 al HG 1344/ 2007), iar cercetarea şi propunerea comisiei de disciplină a căror membri sunt în vădită contradicţie cu HG 1344/ 2007, cu principiile cercetării disciplinare stipulate de acest act normativ, sunt lovite de nulitate, nu au fost asigurate obiectivitatea, echitatea, prezumţia de nevinovăţie.
În susţinerea calităţii sale de avertizor de integritate şi a consecinţelor care, în opinia reclamantei, trebuie să se deducă din această calitate în raport cu cercetarea sa disciplinară contestată în cauză, reclamanta arată:
Este avertizor de integritate, încă din 2013 a făcut sesizări pertinente, responsabile, probate în consistenţă prin faptul că sesizările respective au fost urmate fie de controale ample antifraudă CNAS (un control la CAS cu durată de 2 luni-ianuarie-februarie 2015 şi un control format din 13 persoane, cu durata de 5 luni, în perioada ianuarie-mai 2016), fie de dosare penale deschise de către intituţii judiciare (DNA, DIICOT, Parchet, Poliţie), ca de exemplu: confirmări de primire prin poştă 2 memorii de către CNAS; dovadă dosar deschis la DNA nr. 112/P/2015 aflat în cercetare; confirmare de primire de la Procurorul general-Parchetul de pe lângă I.C.C.J-18.09.2015; adresă nr.1226.366/ 29.09.2015 de la Secţia 2 Poliţie Iaşi- dosar nr.702359/ 29.09.2015; adresă nr.A/733129/ 23.09.2015 de la Secţia 4 Poliţie Iaşi; adresă nr.2310 şi 2371/ 28.09.2015 de la IPJ Iaşi; memoriu de 38 pagini înmânat personal dlui preşedinte al Comisiei de control antifraudă dl.P şi semnat olograf de acesta, la data de 19.05.2016 şi documente în legătură cu ilegalităţi ale comisiei paritare spitale, cu ocazia controlului de 5 luni (ianuarie-mai 2016) efectuat de către comisia formată din 13 controlori antifraudă-1 pagină+memoriu privind ilegalităţi privind contracte ilegale- ca număr şi respectarea normelor legale de muncă a medicilor, cu favorizarea decontării de servicii medicale prin secţii de spital fictive constituite prin norme fictive ale unor medici, la spitale private, precum şi unele publice; dovadă dosar DIICOT-30.06.2017; dovadă informare SRI despre infracţiunile conducerii CAS- răspuns nr.56131/ 27.10.2017.
O parte din faptele denunţate de reclamantă au fost confirmate de către organele de control antifraudă ale CNAS prin aplicarea de sancţiuni pecuniare importante furnizorilor implicaţi, eludându-se implicarea ilegală a conducerii CAS şi a unor funcţionari de execuţie în favorizarea făptuitorilor.
Ca exemple de cazuri preluate şi de mass-media privind recuperarea unor prejudicii prin sancţionarea furnizorilor implicaţi, reclamanta indică: cazul furnizorului S SRL, având ca reprezentant legal pe cetăţeanul arab dr.DY şi Policlinica V SRL , având ca reprezentant legal pe soţia dr.DY, generat prin referatul meu nr.255/ 07.01.2013 (14 pagini) prin care semnala fraude şi solicita control la furnizorul respectiv. Deşi iniţial i s-a solicitat de către conducerea CAS să-şi retrag referatul şi să valideze raportarea serviciilor medicale a furnizorului aşa cum era făcută de către sistemul informatic SIUI (decont luna decembrie 2012 în valoare de 10932 lei), la refuzul său categoric de a-şi retrage referatul s-a dispus, totuşi, control, s-au consemnat fraude şi s-a reziliat contractul furnizorilor respectivi; cazul spitalului R, la care a semnalat, ca urmare a unei vizite de evaluare la care a fost membru, grave ilegalităţi, cu prejudicierea interesului public şi alte infracţiuni aşa cum reiese din referatul nr.1519/ 06 aug.2013 de solicitare control la spitalul R. Deşi primul control dispus de PDG DR la solicitarea sa în scris, din august 2013 a muşamalizat neregulile, iar furnizorul a primit evaluarea, în urma petiţiilor sale repetate la CNAS s-au dispus controale antifraudă care au avut ca urmare sancţionarea spitalului privat respectiv, pentru recuperarea prejudiciilor, fapt aflat de la comisia antifraudă CNAS, confirmat de articole mass-media (de exemplu facsimilul solicitării de către ziarul BZI înregistrat la CAS cu nr.5435/ 01.07.2016 a datelor de interes public din raportul corpului de control antifraudă al CNAS şi sancţiunilor aplicate furnizorului R, din care reiese aplicarea sancţiunii cu diminuarea cu 1 % a valorii de contract).
Faptele ilegale cu prejudicierea interesului public la care au contribuit membrii conducerii CAS sunt mai numeroase şi fac obiectul dosarului nr. 112/ 2015 de la DNA.
Pentru faptele de la pct 4 din Raportului final al comisiei de disciplină nr.96/ 29.09.2017 ("Neîndeplinirea obligaţiei de a efectua evaluarea medicală anuală, conform programării furnizorului de servicii de medicina muncii") comisia de disciplină a concluzionat că: "urmare a prezentării în cursul cercetării administrative a dovezii efectuării examenului medical anual pentru funcţionarul public BL, Comisia va clasa cercetarea administrativă cu privire la punctul 4, întrucât cercetarea a rămas fără obiect".
Chiar dacă comisia de disciplină a clasat acuzaţiile de la pct.4 ca rămase fără obiect, recflamanta solicită instanţei să constate reaua credinţă a PDG DR, care avea obligaţii privind luarea măsurilor privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, nu doar prin asigurarea contractuală a serviciilor de medicina muncii pentru angajaţi, dar şi privind efectuarea legală a acestor servicii şi luarea măsurilor recomandate.
Examenul medical periodic de medicina muncii efectuat salariaţilor CAS în datele de 13.06.2016 şi 21.06.2016 a fost făcut în condiţii necorespunzătoare, improprii, în spaţii fără autorizare sanitară pentru acordarea de servicii medicale, prin "mimarea" efectuării acestui control, la sediul CAS - prin adresa de răspuns a DSP de avertizare a M, "sub rezerva sancţionării conform prevederilor legale în situaţia repetării unor astfel de sesizări"- nr.16730/ 05.08.2016. ca urmare a sesizării sale nr.16730/ 20.07.2016 referitor la "mimarea" acordării serviciilor de medicina muncii funcţionarilor CAS, în baza contractului de prestări servicii nr.3204/ 31.03.2016, cu ocazia examenului periodic de medicina muncii din datele de 13.06.2016 şi 21.06.2016.
Reclamanta susţine că a fost singura care a efectuat controlul de medicina muncii în mod corect, la sediul firmei M, în data de 29.09.2016, şi a solicitat, în plus, firmei M prin cererea nr.28457/ 30.09.2016 să dispună evaluarea locului său de muncă şi a sa, din punct de vedere psihologic, în vederea constatării hărţuirii sale la locul de muncă, inclusiv excluderea accesului său la reţaua informatică a CAS, cu imposibilitatea exercitării vreuneu atribuţii de serviciu, în scopul şantajării mele pentru a-şi da acordul în scris pentru mutarea abuzivă pe alt post prin decizia PDG nr.200/ 01.06.2016. Ataşează ca probă Avizul psihologic nr.439/ 07.10.2016, eliberat psiholog CP, în care la observaţii se menţionează: "Nivel ridicat de stres ce are ca origine suprasolicitarea", iar la recomandări: "Soluţionarea conflictelor de la locul de muncă, suport terapeutic".
După sesizarea reclamantei prin adresa nr. 6306 din 23 mai 2017, pentru faptele de la pct.7 din Raportul final al comisiei de disciplină nr.96/ 29.09.2017 ataşat deciziei de sancţionare ("încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor-funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/ video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS" comisia de disciplină îşi declină competenţa faţă de efectuarea cercetării administrative", "ca urmare a luării la cunoştinţă a faptului că este în curs de desfăşurare cercetarea de către organe de specialitate a incidentului petrecut în data de 28.01.2017, respectiv faţă de aspectele de încălcare a vieţii private şi de familie, prelevarea de imagini foto/ video, comportamentul inadecvat faţă de un copil minor"
Simpla clasare prin declinarea competenţei, a faptelor evidenţiate la pct.7 al Raportului final al comisiei de disciplină este de natură a reliefa în plus reaua credinţă a preşedintelui comisiei de disciplină dl LC, care a înregistrat personal referatul nr. 1182/ 30 ianuarie 2017 în care se descria ca martor, alături de MM şi GC la incidentul cu violenţă fizică din 28 ianuarie 2017, făcând aprecieri multiple mincinoase asupra unui comportament violent, cu injurii şi calomnii din partea sa.
Cu alte cuvinte, pe fondul faptelor cercetate de comisia de disciplină, din cele 7 puncte enumerate ca fapte cercetate disciplinar, singurul de cercetat ca faptă imputabilă a fost, de fapt, pct.2 : "întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor".
Referitor la acest punct, reclamanta arată că a semnat condiţionat fişa postului nou pe care a fost mutată prin decizia abuzivă nr.200/ 01.06.2016 (obiect al dosarului nr.-/99/2016 de la Tribunalul Iaşi-Contenciosul administrativ) doar începând cu data de 14.10.2016, fapt confirmat prin fişa postului respectiv, ca probă, cât şi prin constatările comisiei de disciplină, formulate la pagina 4, alin.5 al Raportului final al comisiei de disciplină.
În perioada 19 decembrie 2016- 3 ianuarie 2017 s-a aflat în concediu medical, cu alte cuvinte întreaga perioadă în care i se impută "întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor" cuprinde 3 luni de zile.
Singurele "întârzieri sistematice în efectuarea lucrărilor" sunt reprezentate, de fapt, de 6 procese verbale prin care a predat la data de 05.12.2016 colegelor PM şi IP (serviciul EACCM), predate de acestea la datele de 14 noiembrie 2016 (3 tranşe), la 22 noiembrie 2016 (1 tranşă) , la 28 noiembrie 2016 (1 tranşă) şi la 29 noiembrie 2016 (1 tranşă). Toate aceste tranşe ar fi trebuit rezolvate (verificate şi validate până la data de 10 decembrie 2016), în condiţiile în care a făcut numeroase referate de semnalare a hărţuirii sale printr-un volum exagerat de muncă şi de solicitare a normării profesionale a activităţii (referat nr.650/ 16 ianuarie 2017, proces verbal din 16.01.2017).
De menţionat că, sub presiunea psihologică a dlui PDG DR, dna IP şi dna PM au fost nevoite să întocmească un referat nr.730/ 18 ianuarie 2017 prin care acestea nu-şi mai asumă semnăturile din procesul verbal din 16.01.2017, în locul unei normări reale, profesioniste, medic şef GC a înţeles să încropească un referat, în complicitate cu subalterna funcţionară nou angajată dna GA în care să afirme că a făcut cu aceasta o "normare"- referat nr.686/ 17 ianuarie 2017.
Privitor la activităţile desfăşurate conform procedurilor operaţionale, reclamanta arată că, în afara validărilor concediilor medicale prevăzute prin PO_SM_ 18 a desfăşurat activităţi de primire a a raportărilor electronice şi pe hârtie/pe e-mail la circa 450 furnizori lunar, rezolvarea problemelor legate de raportare lunară a acestora (probleme ale SIUI, dublări cu concedii eliberate de furnizori de la alte CAS-uri, extragere şi afişarea pe site a erorilor din raportările concediilor medicale etc). Acesta comparativ cu cea 200 furnizori care raportează pe domeniul clinic sau stomatologie, domenii în care colegii funcţionari nu mai primesc şi verifică documentele justificative pe hârtie, acest lucru fiind desfiinţat prin lege. Acesta activitate este cu termen fix de finalizare data de 19 ale lunii, cu afişare pe site-ul CAS şi raportare pe e-mail şi pe fax la CNAS. Activitatea acesta se continuă şi după această dată, evidenţa raportării concediilor medicale de către furnizori având particularitatea că furnizorii pot raporta oricând concediile medicale, declaraţii iniţiale sau rectificative, timp de 3 ani de zile, putând să-şi modifice propriile raportări prin adăugare/ ştergere sau modificare de concedii, fără ca funcţionarul de la CAS să aibă vreu control asupra acestor intevenţii. DE aceea, fiind responsabilă cu evidenţa într-un domeniu cu vulnerabilităţi atât de mari, încât ce consemnează într-un raport la un anumit moment să fie contrazis de datele modificate din sistemul informatic, reclamanta este nevoită să fac numeroase printscreen-uri de siguranţă, cu listarea acestora, ceea ce consumă timp de lucru suplimentar (probă - fotografie cu parte a topurilor legate cu raportările furnizorilor de servicii medicale în format pe hârtie, în afara celor trimise pe e-mail, arhivate separat aferente trimstrelor III şi IV 2016, primite în urma relaţiilor publice directe cu furnizorii şi verificate individual în sistemul informatic SIUI).
Primirea raportărilor în format pe hârtie prevătută ca fiind obligatorie prin lege, nu s-a făcut la CAS din 2013 până la 01.06.2016, nici un funcţionar public nefiind sancţionat pentru acest fapt, nici cel care a permis această omisiune ilegală prin redactarea ilegală a procedurilor operaţionale, nici personalul de execuţie implicat. A primit în perioada menţionată şi verificat raportările în format pe hârtie aferente trimestrului III 2016 şi trimestrului IV 2016 (deci cu ocazia raportărilor pe hârtie, trimestrial, în mod teoretic, ar trebui să facă faţă şi la verificarea a raportărilor pe câte 3 luni la cea 450 furnizori, deci cea 1350 raportări de verificat).
Validarea manuală a concediilor medicale de la angajatori, minim 10-12 tranşe/ lună a câte 80 cereri, respectiv a cea 400 concedii/ tranşă duc la un volum de minim 4000 concedii de validat manual/ lună. Acest număr de concedii medicale este cel primit la serviciul EACCM de către 3 funcţionari (PM, IP şi CC) şi transmis spre validare medicală unui singur funcţionar, reprezentat de reclamantă.
În cele 3 luni de la preluarea noului post la "concedii medicale", de la 14 octombrie 2016 şi până la 28 ianuarie 2017, când a intrat fortuit în concediu medical prelungit, a făcut, conform PO_SM_19 verificări şi validări de concedii medicale aferente cererilor de restituire depuse de angajatori urmate de plata aestora conform ordonanţărilor de plată semnate de reclamantă ca verificator din punct de vedere medical (proba - Listă manuală cu ordonanţările în urma verificării medicale efectuate de reclamantă în perioada 14 oct.2016-28 ian. 2017, întocmită olograf de către d-na PM, la solicitarea sa) şi copii exemplificatoare după borderourile anexă la ordonanţarea de plată (ASB 07816/ 21.11.2016 cu valoare de 932 436 lei, ASM 07916/21.11.2016 cu valoare de 1 096 122 lei, ASM 08416/ 19.12.2016 cu valoare de 958 657 lei, ASB 08316/ 19.12.2016 cu valoare de 854 103 lei, ASB 0517/ 18.01.2017 cu valoare de 59 346 lei, ASM 0617/ 18.01.2017 cu valoare de 98 357 lei).
Deasemeni, întocmirea de note de amânare/ refuz la plată, conform PO nu au fost realizate în fapt niciodată, de nici un funcţionar public altul reclamanta, arată aceasta, fapt care se poate proba prin martorul PM. Întocmirea a 50-100 astfel de note de amânare/ lună, respectiv cea 10 note/ tranşă, în dublu exemplar cu predarea/ preluarea după analiză comună este deasemeni consumatoare de timp de lucru, de care ceilalţi colegi care au desfăşurat atribuţiile de validare din punct de vedere medical al concediilor medicale au fost exoneraţi, în ciuda prevederilor PO, fără aplicară vreunei sancţiuni, toate acestea creând discriminare abuzivă între reclamantă şi ceilalţi funcţionari.
Alte activităţi îndeplinite de reclamantă au constat în rezolvarea petiţiilor, consultanţă personal sau telefonic oferită furnizorilor.
Pentru a proba susţinerile reclamanta ataşează la cerere copii de pe referate pe care le-am înaintat conducerii privind: problematica riscului instituţional privitor la verificarea şi validarea manuală, fără controlul prin baza de date a SIUI a concediilor medicale-referat nr.3307 09 ianuarie 2017, referat nr.650/ 16 ian 2017 privind solicitarea normării volumului de muncă, hărţuirii mele la locul de muncă, referat nr,940/ 25 ianuarie 2017 privind solicitarea normării profesionale prin medicina muncii, ITM, la noul loc de muncă ce mi s-a impus, referat nr. 13349/ 29 noiembrie 2016-solicitare normare adecvată, proces verbal din 16.01.2017 semnat de dna PM şi dna IP privind volumul nenormat de concedii medicale a fi verificate şi validate manual.
Reclamanta arată că mutarea sa abuzivă, repetată, (după asumarea anterioară a doar a 4 din totalul de 7 fişe de post ce i-au fost impuse din 2013), a culminat cu decizia nr.200/ 01.06.2016 de mutare. Deoarece a refuzat să-şi dea acordul scris pentru mutare, din iunie 2016 până la data de 14 octombrie 2016 a fost exclusă total din cadrul reţelei IT a CAS, în scop de şantaj, fără a avea posibilitatea de a exercita vreo atribuţie de serviciu, fiind în incapacitatea de a desfăşura sarcinile de serviciu pentru care a fost angajată la CAS ca funcţionar public.
Prin decizia nr.1411/ 16.09.2016 am fost sancţionată de către PDG DR cu "mustrare scrisă" pentru "refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu". Pentru "confirmarea" formală a sancţiunii respective, s-a organizat constituirea ilegală a comisiei de disciplină, prin desemnarea în mod ilegal, a d-lui SA ca reprezentat din partea funcţionarilor publici în cadrul comisiei de disciplină, deşi conform legii, reprezentantul din partea funcţionarilor publici trebuia să fie desemnat preşedintele sindicatului funcţionarilor publici din instituţie, dna AD
La data sesizării Comisiei de disciplină de către dl.DR care a dus la sancţionarea sa prin Decizia nr.1634 din 09-10-2017, contestată prin prezenta acţiune, la data de 24 aprilie 2017, era încă pe rol în Instanţa de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi, dosarul cu nr.-/99/2016, înregistrat la data de 24 octombrie 2016 prin care, în contradictoriu cu CAS, contesta: decizia de sancţionare nr.1411/ 16.09.2016, decizia de mutare pe un alt post fără acordul său nr.200/ 01.06.2016, modul de constituire a Comisiei de disciplină a CAS prin decizia nr.1426/ 03.10.2016 şi actul administrativ al Comisiei de disciplină ilegal constituită nr.24/ 12 oct.2016 prin care s-a respins contestaţia sa nr.10267/ 19.09.2016 la decizia de sancţionare nr.1411/ 16.09.2016 de către fostul PDG DR.
În vederea sublinierii caracterului discreţionar, neobiectiv, discriminatoriu şi hărţuitor al numeroaselor acte administrative emise în ceea ce o priveşte de către actuala conducere a CAS, reclamanta mai arată:
La evaluarea sa profesională aferentă anului 2016, datorită mutării fără acordul său pe post de la 01.06.2016, a avut 2 evaluări distincte: una efectuată de dna şef serviciu NC-calificativ "satifăcător", cu notă finală 2,93, notă 1,6 pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă şi o a doua efectuată de dna medic şef GC- calificativ "satisfăcător", nota finală a evaluării de 3 şi notă pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă 2,75 (proba 55), evaluări datate 31.01.2017 şi, respectiv 28.01.2017, care i-au fost înmânate la revenirea din concediul medical, în luna iunie 2017.
In ciuda acestor calificative profesionale "satisfăcătoare", denigratoare pentru profesionalismul unui funcţionar public, dl.PDG -, prin intermediul dnei medic şef GC, i-a înmânat în data de 13 iulie 2017 o nouă fişă de post, cuprinzând o listă de atribuţii impresionantă, cea mai amplă dintre cele pentru funcţionarii de execuţie din CAS, care la abilităţile, calităţile şi aptitudinile necesare are stipulate: "comunicare, analiză, organizare, lucru în echipă, iniţiativă", abilităţi pentru care tocmai primisem evaluări cu punctaje minimale de 1 şi 2, motiv pentru care a refuzat-o cu menţiunea olografă de "hărţuirela locul de muncă".
Prin enumerarea atribuţiilor specifice urma ca domenii foarte importante ale CAS, aferente unui întreg judeţ, conducerea urma să lase soarta domeniului sanitar ce depinde asigurările de sănătate pe "mâna" unui funcţionar incompetent, cu grave deficienţe profesionale reliefate prin evaluarea profesională.
Deşi nu face obiectul cercetării sale disciplinare şi sancţionării, contestate prin prezenta acţiune, reclamanta apreicază că aspectul menţionat reflectă subiectivitatea, modul discreţionar şi discriminator şi hărţuitor la locul de muncă al actelor administrative ale conducerii CAS în ceea ce o priveşte.
În drept sunt invocate dispoziţiile la care s-a făcut referire în cerere.
În apărare se solicită proba cu înscrisuril reclamanta ataşând , în copie certificată, înscrisurile menţionate în acţiune, la filele 44-200 vol. I, 1-42 vol. II.
Pârâta CAS a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei pentru următoarele considerente:
Din punct de vedere procedural, conform art. 51 din HG nr. 1344 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată o poate contesta, în condiţiile legii, la instanţa de contencios administrativ competentă. În acest fel, este consfinţită incidenţa Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Tot aceeaşi normă legală impune potrivit art. 7 obligativitatea formulării plângerii prealabile, de către persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, acesteia fiind revocarea în tot sau în parte a acestuia, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Ţinând cont de toate aceste aspecte legale care reglementează fără echivoc plângerea prealabilă pârâta invocă excepţia inadmisibilitătii prezentei acţiuni.
Pe fondul cauzei, pârâta arată:
Referatul înregistrat la Registratura CAS sub nr. 5141/24.04.2017 şi în Registrul de evidenţă a Comisiei de disciplină sub nr. 01 25.04.2017 a fost formulat de către DR – Preşedinte - Director General al CAS, care a sesizat Comisia de disciplină a CAS ca urmare a numeroaselor referate înaintate conducerii instituţiei cu privire la încălcarea conduitei profesionale şi a refuzului repetat de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul BL (referate formulate de către: GC - Medic Şef al CAS, MM - Director Relaţii Contractuale, NC - şef Serviciu Decontări, BS - secretar Cabinet Preşedinte, BM - şef Serviciu Evidenţă Asiguraţi, PM - consilier în cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi, IP - consilier în cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi).
Conform Procesului-verbal înregistrat în Registrul de evidenţă al Comisiei de Disciplină al CAS sub nr. 09/28.04.2017, s-a stabilit că obiectul sesizării ii constituie:
1.Refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu
2.întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor
3.Manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei (afirmaţii neconforme cu realitatea în legătură cu actele/activitatea instituţiei, cu litigiile aflate în curs de soluţionare)
4.Neîndeplinirea obligaţiei de a efectua evaluarea medicală anuală, conform programării furnizorului de servicii de medicina muncii
Ca urmare a prezentării în cursul cercetării administrative a dovezii efectuării examenului medical anual pentru funcţionarul public BL, Comisia a clasat cercetarea administrativă cu privire la punctul 4, întrucât cercetarea a rămas fără obiect.
5.încălcarea principiului priorităţii interesului public, exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante, generarea de conflicte coroborat cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor
6.Atitudinea calomnioasă (întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, ameninţarea cu formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase, încălcarea reputaţiei,demnităţii, onoarei funcţionarilor din cadrul CAS Iasi
7.încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS.
Ca urmare a luării la cunoştinţă a faptului că este în curs de desfăşurare cercetarea de către organe de specialitate a incidentului petrecut în data de 28.01.2017, respectiv faţă de aspectele de încălcare a vieţii private şi de familie, prelevarea de imagini foto/video, comportamentul inadecvat faţă de un copil minor, Comisia de disciplină nu a mai efectuat cercetări având acest obiect.
Comisia de disciplină a analizat individual fiecare aspect sesizat, după cum urmează:
1.Refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu
Prin referatul de sesizare a Comisiei de disciplină s-a învederat faptul că funcţionarul BL deţine în cadrul CAS funcţia publică de consilier grad profesional superior în cadrul Serviciului Medical, fiind numită în această funcţie publică în baza Deciziei Preşedintelui - Director General nr.200/01.06.2016 ca urmare a organigramei CAS aprobată prin Decizia nr. 190/31.05.2016. Structura CAS a fost supusă avizării de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi aprobării de către CNAS, orice modificare intervenită în structura acesteia îndeplinind toate condiţiile de legalitate, aspect incontestabil.
Ca urmare a reorganizării CAS, ca urmare a desfiinţării structurii în cadrul căreia BL îşi desfăşura activitatea, începând cu data de 01.06.2016 acestui funcţionar public i s-a stabilit însărcinarea de a aviza din punct de vedere medical concediile medicale depuse la CAS. Exercitarea efectivă a acestor atribuţii ar fi trebuit să se desfăşoare începând cu data de 13.06.2016, dată la care funcţionarul public a reluat activitatea ca urmare a încetării unei perioade de concediu medical efectuat între data de 02.06-10.06.2016, dată la care i-a fost înmânată decizia de numire nr. 200/2017.
Conform celor susţinute prin referatul de sesizare a Comisiei de disciplină, în baza concluziilor ce se desprind din referatele Medicului Şef, după luarea la cunoştinţă a deciziei de numire nr. 200/2016 funcţionarul BL a participat la instruirea teoretică şi practică desfăşurată în cadrul Serviciului Medical, fiind depuse eforturi susţinute de către funcţionarii din cadrul acesteia în încercarea de explicitare cât mai amănunţit cu putinţă a modalităţii teoretice şi practice a aspectelor pe care le implică validarea din punct de vedere medical a serviciilor medicale. De asemenea, pentru a putea oferi posibilitatea de aprofundare a modalităţii de exercitare a atribuţiilor privind validarea din punct de vedere medical, Medicul Şef al CAS a stabilit ca exercitarea efectivă a atribuţiilor de către dra BL să se facă începând cu data de 01.07.2016. Este evidentă încercarea permanentă a funcţionarilor din cadrul Serviciuliui Medical de stabilire a unor relaţii de bună colaborare cu reclamanta, fiind făcute numeroase concesii cum este şi cea menţionată, de amânare a preluării efective a atribuţiilor de serviciu, în intervalul de amânare acestea fiind preluate de către alţi colegi (suplimentar faţă de atribuţiile deja exercitate). Se arată prin referatul de sesizare faptul că nici unul dintre ceilalţi funcţionari publici care au fost numiţi în noile funcţii publice după avizarea noii organigrame nu au beneficiat de perioade atât de îndelungate de amânare a exercitării efective a atribuţiilor de serviciu, întrucât toate celelalte persoane din CAS îşi asumă cu responsabilitate aspectele pe care le implică desfăşurarea activităţii în cadrul acestei instituţii publice de interes local.
În data de 28.06.2016 s-a întocmit referatul nr. 6944/28.06.2016 prin care s-a solicitat de către Medicul Şef o Notă de relaţii scrisă, urmând ca funcţionarul public BL să îşi precizeze motivele pentru care refuză primirea Fişei postului şi a îndeplinirii efective a atribuţiilor de serviciu. Faţă de această solicitare, funcţionarul public a consemnat în scris motivele pe care a înţeles să le invoce ca temei al refuzului, formulând totodată şi o contestaţie faţă de Decizia nr. 200/2016 de numire; în aceste context nu a mai existat vreo intenţie de preluare a activităţii de validare din punct de vedere medical a concediilor medicale după data de 01.07.2016 de către dra BL, astfel cum se stabilise iniţial în cadrul Serviciului Medical, cu prilejul efectuării instructajului. În aceste împrejurări, Medicul Şef a emis un referat prin care a redistribuit către funcţionarii din cadrul Serviciului Medical atribuţiile care au fost refuzate în mod expres spre a fi exercitate de către dra BL, deşi toţi inspectorii din cadrul acestui serviciu aveau deja alte atribuţii desemnate prin fişele de post - atribuţii pe care le aduceau spre îndeplinire efectivă, concomitent cu programul de lucru cu publicul.
S-a menţionat prin referatul de sesizare dezechilibrul creat între funcţionarii publici din cadrul CAS prin redistribuirea atribuţiilor aferente funcţionarului BL, mai ales că acest salariat era prezent în instituţie şi în timpul programului de lucru şi refuza explicit să exercite vreo o activitate, în contextul în care CAS face eforturi susţinute de a aduce la îndeplinire un număr mare de atribuţii cu un personal subdimensionat. Tocmai de aceea, Medicul Şef însoţit de consilierul juridic al instituţiei au contactat telefonic pe funcţionarul BL şi au înştiinţat-o ca se vor prezenta în biroul acesteia pentru predarea Fişei postului, atât în data de 29.06.2016, cât şi în data de 30.06.2016. Funcţionarul BL s-a eschivat de la remiterea personală a Fişei postului de către persoanele mai sus-menţionate prin părăsirea locului de muncă înainte de terminarea programului, prin plecarea şi încuierea biroului. Toate aceste eforturi susţinute de a preda fişa postului către funcţionarul public BL au fost zadarnice, întrucât nu s-a reuşit demararea desfăşurării activităţilor pentru care aceasta a fost remunerată, şi nici degrevarea inspectorilor din cadrul Serviciului Medical de efectuarea unor activităţi suplimentare care le-a îngreunat în mod nejustificat activitatea ca urmare a eludării pe orice cale a îndeplinirii sarcinilor de către cea căreia au fost desemnate.
Comisia de disciplină a reţinut faptul că la data de 22.07.2016 în prezenţa Medicului Şef şi a consilierului juridic a fost primită fişa postului, cu efectuarea unor menţiuni olografe exprimând aserţiuni subiective ale funcţionarului BL; însă, într-o atitudine de vădit dispreţ faţă de colegii săi, funcţionarul public BL s-a aflat în perioada imediat următoare - iulie-august 2016 - fie în concediu medical, fie în concediu de odihnă, lăsând exercitarea activităţii de validare a serviciilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici, având cunoştinţă de faptul că exercitarea acestor atribuţii este supusă unor termene şi neîndeplinirea acestor sarcini este de natură a afecta efectuarea decontărilor concediilor medicale către cei îndreptăţiţi.
După revenirea în activitate, după data de 01.09.2016, deşi ar fi fost normal după o perioadă îndeplungată de repaos să preia atribuţiile ce i-au fost desemnate şi să degreveze funcţionarii publici care i-au exercitat atribuţiile în mod suplimentar faţă de cele curente, funcţionarul BL a continuat să se eschiveze de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, refuzând în continuare în mod explicit îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, fiind întocmit în acest sens de către Medicul Şef referatul nr. 9597/02.09.2016 şi aducându-se din nou la cunoştinţa conducerii instituţiei atitudinea de refuz de aducere la îndeplinire a sarcinilor de serviciu de către acest funcţionar public.
Comisia a ţinut cont de eforturile susţinute atât ale Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din cadrul Serviciul Medical şi ale funcţionarilor publici din cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale care au interacţionat în mod direct cu funcţionarul BL şi care au încercat un dialog contructiv şi pertinent cu aceasta pentru a o determina să îşi asume atribuţiile desemnate şi să le aducă la îndeplinire, cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o activitate care să presupună abilităţi deosebite, cunoştinţe avansate sau un efort intelectual pregnant pentru aducerea la îndeplinire a validării din punct de vedere medical a concediilor medicale.
În calitate de funcţionar ierarhic superior, Medicul Şef al CAS a formulat referatul nr. 11174/10.10.2016 prin care a solicitat drei BL un raport de activitate de la momentul primirii deciziei nr.200/2016, respectiv de la data 13.06.2016. Prin Nota de serviciu nr.8/11.10.2016 Medicul Şef a dispus preluarea documentelor aferente atribuţiilor şi activităţilor care fac obiectul procedurilor operaţionale COD POJSM18, POSM19, POSM20, de la persoanele care au desfăşurat aceste activităţi în intervalul 13.06.2016-11.10.2016.
Conform celor relevate de către referate analizate de către Comisie, abia începând cu data de 14.10.2016, funcţionarul BL a indus senzaţia că a preluat spre exercitare efectivă atribuţiile de serviciu care i-au fost desemnate cu privire la validarea din punct de vedere medical a concediilor medicale depuse spre decontare la CAS, însă în mod real faţă de aducerea la îndeplinire a sarcinilor a existat aceeaşi atitudine refractară, aceeaşi neglijenţă şi a fost manifestat acelaşi dispreţ atât faţă de colegi cât şi faţă de obligaţiile sale impuse de funcţia publică remunerată din fonduri publice.
În mod concret, funcţionarul BL a formulat referate prin care, spre exemplificare, s-a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei despre faptul că sunt prea numeroase concediile medicale supuse validării, precum şi faptul că nu sunt normate atribuţiile care i-au fost desemnate spre exercitare. Ca urmare a acestui referat, pentru a se verifica dacă sunt reale „dificultăţile" întâmpinate de către funcţionarul public BL, Medicul Şef împreună cu consilierul GA au făcut „normarea" activităţii de validare, observaţiile acestora făcând obiectului referatului nr. 289/06.01.2017 adresat conducerii şi prin care s-a evidenţiat reaua-credinţă a funcţionarului BL cu privire la cele susţinute cu privire la presupusa complexitate a activităţii. Prin acelaşi referat Medicul Şef a reiterat persistenţa funcţionarului public BL în a îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu, eschivarea permanentă de la aducerea la îndeplinire a celor prevăzute în fişa postului, abandonarea validării concediilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici din cadrul Serviciului Medical cu încălcarea flagrantă a responsabilităţilor impuse de funcţia publică pe care o ocupă, cu consecinţa deosebit de gravă de creare a unui climat de tensiune nejustificată atât între funcţionarii publici din cadrul instituţiei, dar şi în cadrul raporturilor dintre instituţie şi persoanele care se adresează CAS pentru decontarea concediilor medicale.
Ca urmare a nemulţumirilor exprimate de către dra BL prin referatul nr. 13349/29.11.2016, în scopul demontării oricărei situaţii conflictuate şi pentru a înlesni comunicarea între funcţionarii publici implicaţi în activitatea de decontare a concediilor medicale, a fost convocată o şedinţă la participarea căreia au fost convocate toate părţile implicate, respectiv Medicul Şef al CAS - dr.GC, şeful Serviciului Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale - ec. BM, dna PM - funcţionar în cadrul Serviciului EACCM care desfăşoară program de lucru cu publicul, primeşte şi validează din punct de vedere economic concediile medicale primite la CAS şi dr. BL - consilierul din cadrul Serviciului Medical care validează din punct de vedere medical concediile medicale depuse la CAS. Discuţiile nu au reuşit să aibă o finalitate constructivă, degenerând în mod conflictual şi derapând faţă de toate aspectele care vizau doar decontările de concedii medicale.
Atitudinea constantă a funcţionarului BL de refuz de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirea atribuţiilor în mod necorespunzător a acestora a tăcut în continuare obiectul referatelor nr. 686/17.01.2017 şi nr. 903/25.01.2017, ca urmare a faptului că inacceptabilă vădita atitudine de dispreţ a acestui funcţionar public faţă de responsabilităţile impuse de funcţia publică pe care o ocupă, faţă de decizia de numire a acesteia şi faţă de atribuţiile care i-au fost desemnate spre exercitare şi a căror eludare poate atrage consecinţe deosebit de grave. Din referatele Medicului Şef şi ale funcţionarilor din cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi reiese fără putinţă de tăgadă riscul afectării prestigiului şi a imaginii instituţiei prin depăşirea termenelor stabilite de lege pentru decontarea concediilor medicale (instituţia putând pierde încrederea publică ca şi participant activ faţă de cererile de decontare a concediilor medicale depuse de persoanele interesate), cât şi prejudicii pecuniare (întrucât în mod cert nedecontarea conform termenelor legale atrage promovarea de acţiuni judecătoreşti pentru obligarea în acest mod a CAS la plată, cu crearea suplimentară de cheltuieli judiciare).
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată juxtapunerea indisolubilă a refuzului expres şi persistent de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, precum şi încălcarea principiului priorităţii interesului public, fondul circumstanţial constant invocat de către funcţionarul public BL constând în exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante şi generarea de conflicte cu ceilalţi funcţionari publici din cadrul CAS. Altfel spus există o legătură directă şi conexă între punctul 1 al obiectului cercetării disciplinare şi punctele 2 si 5, care au justificat analizarea împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Comisia a considerat că funcţionarul public BL a încălcat în mod permanent şi cu bună-ştiinţă (fiind exclusă încălcarea din culpă a principiilor care stau la baza exercitării funcţiei publice, câtă vreme acest funcţionar a făcut afirmaţii explicite în mod constant, atât verbal, cât şi în scris) principiile care stau la baza exercitării unei funcţii publice {responsabilitate şi subordonare ierarhică) , a obligaţiilor impuse de reglementarea funcţiei publice (funcţionarii au obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism atribuţiile de serviciu, să se abţină de la orice faptă care ar putea produce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică, funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, putând refuza în scris şi motivat îndeplinirea acestor atribuţii doar dacă le consideră ilegale sau vădit ilegale, funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva lucrările repartizate în termenele stabilite de către superiorii ierarhici), precum şi obligaţiile impuse de către codul de conduită (cu privire la prioritatea interesului public mai presus de interesul personal, cu privire la profesionalism - principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate).
3. Manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei:
Astfel cum este relevat prin referatul de sesizare, Comisia a reţinut faptul că, chiar după înmânarea deciziei de numire nr. 200/2016, funcţionarul public BL a demarat o amplă acţiune calomnioasă şi defăimătoare la adresa CAS, a conducerii acesteia, aducând grave prejudicii atât prestigiului instituţiei, dar şi demnităţii persoanelor care se află la conducerea acesteia, precum şi funcţionarilor publici care au interacţionat în mod direct cu funcţionarul a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară. Această atitudine de agresivitate şi de ostilitate (manifestată în mod verbal şi scriptic) faţă de conducerea instituţiei se desprinde cu uşurinţă atât şi reverberaţiile proferate de faţă cu funcţionarii publici ai CAS şi a altor persoane prezente în instituţie în timpul programului de lucru cu publicul, cât mai ales din înscrisurile pe care dra BL le-a întocmit şi le-a depus prin Registratura Generală a CAS.
Atitudinea calomioasă a funcţionarului public BL a fost consemnată atât prin referatele Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din Serviciul EACCM, dar şi anterior deciziei nr. 200/01.06.2016 prin referate ale Şefului Serviciul Decontări - dna. NC, dar şi ale Directorului Relaţii Contractuale - dna MM, ceea ce arată fără putinţă de tăgadă conduita permanent tendenţioasă şi deviantă de la orice regulă de bunăcuviinţă a acestui salariat. Comisia a reţinut spre dovedire atât referatele depuse alăturat sesizării care a stat la baza cercetării administrative, cât şi declaraţiile de martor ale acestor persoane care au fost audiate în mod direct de către Comisie în cadrul cercetării administrative.
Din înscrisurile prezentate în cadrul cercetării disciplinare, Comisia a observat faptul că, deşi obligaţia oricărui funcţionar public este de a avea un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate în relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, dra BL în mod notoriu îşi exprimă convingerile personale şi necuviincioase în mod public, atât verbal, cât şi în scris, aducând atingere prestigiului instituţii, cât şi bunei reputaţii de care se bucură organele de conducere ale CAS prin întrebuinţarea de expresii jignitoare, dezvăluiri pe care le consideră ca aparţinând vieţii private a persoanelor din conducerea instituţiei, ameninţarea permanentă cu formularea de plângeri penale calomnioase la adresa oricărei persoane din cadrul instituţiei cu care intră în contact, ameninţarea permanentă cu prelevarea de înregistrări audio şi/sau video şi expunerea acestora în presă sau în cadrul unor eventuale plângeri/sesizări.
Astfel, există numeroase afirmaţii care aduc atingere demnităţii persoanelor aflate în conducerea instituţiei, dar şi care ştirbesc prestigiul instituţiei înseşi:
-în cadrul explicaţiilor date cu privire la refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu nr. 6944/28.06.2016,
-în cadrul referatului nr. 9597/02.09.2016 în care a fost reiterată de către Medicul Şef atitudinea refractară a drei BL care prin folosirea de expresii jignitoare tinde sa-şi justifice neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
-în cadrul referatului nr. 13349/29.11.2016 prin care funcţionarul BL îşi exprimă nemulţumirile (care s-au dovedit a fi neîntemeiate, ca urmare a efectuării unei cercetări aprofundate de către Medicul Şef împreună cu un funcţionar din cadrul Serviciului Medical)
-în cadrul referatelor nr.289/06.01.2017, nr. 17.01.2017, dar şi prin referatul nr.903/25.01.2017 întocmite de către Medicul Şef prin care se reiau observaţiile cu privire la fragmentarea în cadrul Serviciului Medical a activităţii de validare a concediilor medicale, a imposibilităţii existenţei unei defăşurări normale, cursive, în condiţii de legalitate a acesteia, ca urmare a culpei exclusive a drei BL care în mod continuu şi în dispreţul legii nu numai că nu îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu, ci se prevalează în mod abuziv de ameninţări şi reiterează afirmaţii calomioase la conducerea instituţiei pentru a justifica încălcarea fişei postului;
-prin referatul nr.330/09.01.2017, dar şi prin referatul nr. 650/16.01.2017, pe lângă invocarea aceloraşi motive privind „lipsa de normare a muncii", sunt inserate păreri personale cu privire la săvârşirea de infracţiuni, falsuri, abuzuri, afirmaţii care sunt menite să decredibilizeze CAS şi să aducă atingere prestigiului acestei instituţii.
-în conţinutul declaraţiei de martor a Directorului Relaţii Contractuale -dna.MM, este evidenţiată în mod amănunţit denigrarea în mod public a conducerii instituţiei, în cadrul Sălii de Consiliu a CAS, în prezenţa reprezentanţilor legali ai unui furnizor de servicii spitaliceşti din jud.Iaşi, prin utilizarea de expresii jignitoare care au adus atingere prestigiului CAS.
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată inseparabilitatea manifestărilor care aduc atingere prestigiului instituţiei şi bunei reputaţii, demnităţii, onoarei funcţionarilor publici din cadrul CAS de atitudinea calomnioasă manifestată de funcţionarul public BL, cele două elemente fiind transcendente unul faţă de celălalt. Altfel spus, există o interconexiune stringentă între punctul 3 al obiectului cercetării disciplinare şi punctul 6, care justifică analizarea simultană şi împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Faţă de această conexare, Comisia a remarcat încălcarea în mod direct şi succesiv, cu bună-ştiinţă, a eticii profesionale, a integrităţii morale, a obligaţiei de a avea un comportament profesionist în exercitarea funcţiie publice, pentru a câştiga şi menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiie publice, a obligaţiei funcţionarului public de a respecta Constituţia şi legile ţării, a obligaţiei de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act sau fapt care ar putea aduce atingere prestigiului acesteia, fără a manifesta în nici un moment vreo tendinţă de retractare a celor afirmate şi de corijare a comportamentului inadecvat manifestat în timpul programului de lucru şi în prezenţa oricăror persoane aflate în acel moment la sediul CAS. Dimpotrivă, Comisia a observat o atitudine vădit contrară acestor principii, funcţionarul BL depunând eforturi constante în a denigra instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, în a ştirbi prestigiul acesteia şi în a aduce grave atingeri bunei reputaţii, demnităţii şi onoarei funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CAS. Funcţionarul BL nu a depus nici un efort în a corela libertatea dialogului cu promovarea intereselor CAS, generând numeroase conflicte cu ceilalţi funcţionari publici, creând o permanentă stare de tensiune şi temere în raporturile cu funcţionarii publici ai CAS cu care interacţionează în activitatea sa zilnică.
7. Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS
Din analiza referatelor care se află la dosarul cauzei, precum şi din declaraţiile de martor rezultă faptul că este de notorietate presiunea exercitată asupra celorlalţi funcţionari publici ai CAS cu privire la înregistrarea audio şi video a acestora şi ameninţarea cu divulgarea înregistrărilor în presă/în instanţă/în cadrul unor plângeri penale pentru a prejudicia imaginea acestora şi a instituţiei. Comisia a ţinut cont de faptul că Directorul Relaţii Contractuale – dna MM a întocmit referatul nr. 1185/30.01.2017 despre incindentele care au avut loc în data de 28.01.2017, moment când - în prezenţa conducerii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sf.Parascheva" Iaşi - funcţionarul public a avut un comportament complet inadecvat, utilizând un limbaj de argou, ameninţând cu redararea imaginilor prelevate în spaţiul public.
Conduita profesională a funcţionarului public BL este în mod indubitabil inacceptabilă, fiind o violare a tuturor principiilor care stau la baza reglementărilor privind funcţia publică. Comisia a apreciat că este un abuz de drept, o încălcare a art. 12 din Codul de conduită a funcţionarilor publici. Atitudinea vizibil agresivă a drei BL a fost exprimată atât prin gesturi, cât şi prin reverberaţii şi afirmaţii de natură tendenţioasă şi defăimătoare, această atitudine fiind externalizată cu intenţia directă de a crea o stare de temere, de intimidare asupra persoanelor prezente în Sala de Consiliu, această atitudine fiind manifestată în mod unilateral şi în lipsa oricărei interpelări din partea persoanelor prezente.
Pentru justa soluţionare a prezentei speţe, în cadrul cercetării administrative, Comisia a înţeles să se prevaleze de următoarele probe: proba cu înscrisuri şi proba cu martori.
în ceea ce priveşte audierea persoanei care a formulat sesizarea, DR -PDG a declarat atât oral cât şi în scris faptul că-şi menţine cele susţinute prin referatul nr.5141/24.04.2017 de sesizare a Comisiei de disciplină.
În ceea ce priveşte audierea funcţionarului public faţă de care s-au sesizat abaterile disciplinare, Comisia a luat act de faptul că - deşi a fost legal citată prin comunicarea în mod direct, secretarul comisiei predând în data de 09.05.2017 personal şi sub semnătură olografă funcţionarului BL referatul de sesizare împreună cu un număr de 74 de file ataşate -consilierul BL nu s-a prezentat la termenul acordat pentru audiere, fiind remis comisiei punctul de vedere al persoanei faţă de care s-a demarat procedura prealabilă, constând în Adresa înregistrată la Registratura Generală CAS sub nr. 6306/23.05.2017 şi în Registrul comisiei de disciplină sub nr. 20/23.05.2017.
În acest context, Comisia a încheiat un proces-verbal, fiind consemat faptul că s-a depus un răspuns de către funcţionarul BL, iar la termenul stabilit în data de 24.05.2017, orele 14,00 pentru audierea funcţionarul public consilierul BL se afla în concediu medical. Comisia a decis ca lucrările să fie reluate odată cu reîntoarcerea la serviciu a funcţionarului ale cărui fapte au fost sesizate ca abateri disciplinare. În luna iulie, în data de 14.07.2017, Comisia a remis personal şi sub semnătură chestionarul cuprinzând un set de 23 de întrebări, urmând ca pentru termenul din data de 24.07.2017 funcţionarul BL să remită comisiei răspunsurile faţă de acesta. Însă, în data de 24.07.2017, deşi a fost citată în mod legal, BL nu s-a prezentat în faţa Comisiei pentru a remite răspunsurile sale faţă de chestionar, deşi se afla la serviciu în timpul programului de lucru, neexistând astfel nici un impediment în prezentarea opiniei sale faţă de cele solicitate de către comisie. De asemenea, prin citaţie s-a indicat de către comisie faptul că funcţionarul public are posibilitatea de a formula răspuns scris faţă de întrebările din chestionar, însă consilierul BL nu a dorit să se prevaleze de această posibilitate, neformulând nici un răspuns scris faţă de chestionarul primit în data de 14.07.2017.
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată juxtapunerea indisolubilă a refuzului expres si persistent de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, precum şi încălcarea principiului priorităţii interesului public, fondul circumstanţial constant invocat de către funcţionarul public BL constând în exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, fiind evidentă generarea de conflicte cu ceilalţi funcţionari publici din cadrul CAS corelată cu lipsa atitudinii conciliante.
Altfel spus există o legătură directă şi conexă între punctul 1 al obiectului cercetării disciplinare şi punctele 2 şi 5, care justifică analizarea împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Comisia a considerat că funcţionarul public BL a încălcat în mod permanent şi cu bună-ştiinţă (fiind exclusă încălcarea din culpă a principiilor care stau la baza exercitării funcţiei publice, câtă vreme acest funcţionar a făcut afirmaţii explicite în constant, atât verbal, cât şi în scris) principiile care stau la baza exercitării unei funcţii publice {responsabilitate şi subordonare ierarhică) , a obligaţiilor impuse de reglementarea funcţiei publice (funcţionarii au obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism atribuţiile de serviciu, să se abţină de la orice faptă care ar putea produce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică, funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, putând refuza în scris şi motivat îndeplinirea acestor atribuţii doar dacă le consideră ilegale sau vădit ilegale, funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva lucrările repartizate în termenele stabilite de către superiorii ierarhici), precum şi obligaţiile impuse de către codul de conduită (cu privire la prioritatţ^ interesului public mai presus de interesul personal, cu privire la profesionalism - principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate).
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată inseparabilitatea manifestărilor care aduc atingere prestigiului instituţiei şi bunei reputaţii, demnităţii, onoarei funcţionarilor publici din cadrul CAS Iasi de atitudinea calomnioasă manifestată de funcţionarul public BL, cele două elemente fiind
transcendente unul faţă de celălalt. Altfel spus există o interconexiune stringentă între punctul 3 al obiectului cercetării disciplinare şi punctul 6, care justifică analizarea simultană si împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Faţă de această conexare, Comisia a remarcat încălcarea în mod direct şi succesiv, cu bună-ştiinţă, a eticii profesionale, a integrităţii morale, a obligaţiei de a avea un comportament profesionist în exercitarea funcţiie publice, pentru a câştiga şi menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiie publice, a obligaţiei funcţionarului public de a respecta Constituţia şi legile ţării, a obligaţiei de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act sau fapt care ar putea aduce atingere prestigiului acesteia, fără a manifesta în nici un moment vreo tendinţă de retractare a celor afirmate şi de corijare a comportamentului inadecvat manifestat în timpul programului de lucru şi în prezenţa oricăror persoane aflate în acel moment la sediul CAS. Dimpotrivă, Comisia observă o atitudine vădit contrară acestor principii, funcţionarul BL depunând eforturi constante în a denigra instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, în a ştirbi prestigiul acesteia şi în a aduce grave atingeri bunei reputaţii, demnităţii şi onoarei funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CAS. Funcţionarul BL nu a depus nici un efort în a corela libertatea dialogului cu promovarea intreselor CAS, generând numeroase conflicte cu ceilalţi funcţionari publici, creând o permanentă stare de tensiune şi temere în raporturile cu funcţionarii publici ai CAS cu care interacţionează în activitatea sa zilnică.
Comisia a apreciat că au fost aduse vătămări vieţii private şi imaginii funcţionarilor publici din cadrul CAS prin prelevarea de imagini foto/video, existând constrângerea şi presiunea constantă manifestată de funcţionarul BL prin înregistrarea conversaţiilor uzuale cu funcţionarii din cadrul CAS, ameninţarea expresă şi directă cu folosirea acestor înregistrări în presă/în cadrul unor acţiuni judecătoreşti/în formularea unor sesizări ale organelor penale în cadrul cărora s-ar divulga presupuse fapte grave săvârşite de către funcţionarii CAS, de către conducerea CAS, fapte cunoscute şi descoperite numai de către funcţionarul BL. în aceste circumstanţe, este evidentă crearea unei stări de intimidare prin comportamentul agresiv si folosirea permanentă a telefonului pentru prelevare imagini, înregistrări.
Norme incidente încălcate de către funcţionarul public:
Legea nr. 188/1999, republicată, privind statutul funcţionarilor publici:
-art. 43 alin. 1: „Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici." şi alin. 3:„ Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege."
-art. 45 alin. 2: „Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici."
-art. 48 alin. 1: „Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate."
-art. 77 : „(1) încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunăzotare funcţiei publice pe care o deţin, şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.", (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;(...)g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea; (...)i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,(...) stabilite prin lege pentru funcţionarii publici".
Legea nr. 7/2004 privind codul de conduită a funcţionarilor publici:
- art. 3 - enumera principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici:...,,b)prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţie publice; d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice; f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis (...)să abuzeze în vreun fel de această funcţie; g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri; h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;"
- art. 5 alin. 2: „în exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice."
- art. 6 alin. 1: Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
- art. 7 :„(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a)să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia #ri cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b)să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;
c)să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d)să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
e)să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea."
- art.8 : „(1) In îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au-obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) în activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. în exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri."
- art. 12:„(1) în relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2)Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a)întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b)dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c)formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3)Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor."
În drept nu sunt invocate alte dispoziţii legale.
În data de 15.05.2019 reclamanta formulează şi depune la dosar răspuns la întâmpinare.
Strict raportat la conţinutul întâmpinării, reclamanta arată că actul procesual nu corespunde scopului şi cuprinsului întâmpinării conform prevederilor legale stipulate prin art.205 lit.c) şi d) Noul Cod de Procedură Civilă, respectiv NU a răspuns la niciuna din pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii de chemare în judecată şi nu cuprinde nici o dovadă prin care să se apere împotriva fiecărui capăt de cerere.
Multe materiale "probatorii" invocate de către comisia de disciplină au caracter mincinos, ce pot fi cu uşurinţă, fiecare în parte demontate ca fiind interesate, lipsite de adevăr, la solicitarea probelor testimoniale-depunerii mărturiilor respectivilor în instanţă, sub sancţiunea falsului în declaraţii.
Reclamanta arată că nu a avut nici un fel de litigiu/ conflict cu colegii său, are birou separat, este singură în birou, activitatea sa necesită interacţiuni minime cu alte departamente, furnizorii o respectă, este inadmisibil ca nişte persoane care-şi datorează nemeritat funcţiile de conducere, prin numire fără concurs de către dl.DR- autorul sesizării disciplinare - să producă prin declaraţii mincinoase, neprobate şi contradictorii, efecte atât de prejudiciante asupra sa, profesional, financiar şi profesional.
Reclamanta cerere instanţei să constatate introducerea ca material "probatoriu" de către dna Dir.RC MM a unor înscrisuri care au altă semnificaţie decât cea prezentată, contrarie şi care o inculpă, datând din primul trimestru al anului 2015.
Dealtfel, ca şefă a sa, dna Miron Margareta a contrasemnat calificativul maximal ce i s-a acordat la evaluarea profesională pentru anul 2015 de către dna şef serv.NC, ceea ce ar veni, chiar şi la o primă vedere, în contradicţie cu prezentarea respectivelor documente ca fiind incriminatorii pentru activitatea şi probitatea sa profesională.
Reclamanta arată că rezultatul la evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru 2015 i-a fost înmânat în luna februarie 2016, perioadă în care se desfăşura în curs controlul antifraudă a comisiei de la CNAS Bucureşti, ceea ce a influenţat cu siguranţă rezultatele, deoarece verbal conducerea şi-a manifestat timorarea şi ura prin culpabilizarea sa pentru controlul respectiv în faţa colegilor, în condiţiile în care se ştie că orice control are o componentă de teamă şi disconfort, chiar şi pentru cine îşi desfăşoară corect activitatea, nu doar pentru cei implicaţi în ilegalităţi, dar este necesar şi legal.
Reclamanta arată că deţine numeroase înscrisuri doveditoare, doar unele ataşate chiar la prezenta acţiune judiciară care oferă un tablou privind discriminarea şi hărţuirea sa la locul de muncă, instigarea sa şi a altor colegi la fals în acte publice, instigarea sa şi a altor colegi la abuz în serviciu începînd din 2012, odată cu numirea în conducerea CAS, fără concurs, a domnului DR, autorul sesizării comisiei de disciplină ce a dus la sancţionarea mea.
Din raportul final al comisiei de disciplină reiese explicit faptul că este discriminată şi acuzată inclusiv pentru faptul că a beneficiat de dreptul legal la concediu de odihnă sau de concediul medical acordat conform legii, exprimarea comisiei de disciplină fiind discriminatorie, nelegală, fiind profund lezantă, de tipul, că a beneficiat de respectivele concedii legale "într-o atitudine de vădit dispreţ faţă de colegii săi" etc, invocându-se o vinovăţie a sa pentru faptul că sarcinile respective au fost repartizate altor colegi, obligaţie care revine legal conducerii.
Formularea în scris, discriminatorie şi explicit dispreţuitoare cu referire la competenţele sale profesionale legale superioare celorlalţi colegi şi sarcinilor nenormate de către autorul sesizării disciplinare, fostul şef al CAS dl.DR, de exemplu (ref.nr.5141/ 24 aprilie 2017): "oricât de multe concedii medicale ce ar fi prezentate de către Serviciul EACCM spre a fi supuse validării (notă- este vorba de documente ce intrau în sarcina mea de a le valida începînd cu 14 octombrie 2016, dată de la care mi-am asumat în scris, condiţionat de derularea proceselor de contestare în instanţă), un funcţionar public care se pretinde că are competenţe demne de a fi recompensate şi superioare celorlalţi colegi ai săi, ar avea capacitatea de a aduce la indeplinire aceste atribuţii". Viciu de premeditat de logică prin care rolul normării muncii şi precizării sarcinilor şi volumului de muncă este eliminat în relaţiile de muncă ale unui angajat, lăsând loc arbitrarului şi abuzurilor, tocmai pentru astfel de situaţii fiind necesare prevederile legale în vigoare.
Privitor la excepţia invocată de intimată privind inexistenta "plângerii prealabile", reclamanta solicită respingerea acesteia. Contestaţiile împotriva actelor administrative de sancţionare disciplinară pot fi introduse şi direct la instanţa de contencios administrativ, fără efectuatea unei plângeri prealabile.
Reclamanta arată că motivele pentru care a refuzat participarea la cercetarea disciplinară efectuată de o comisie de disciplină a cărui preşedinte şi alţi membri se aflau în ilegalitate (relaţii de duşmănie cu mine, conflicte de interese, antepronunţare, ce au calitatea de martori şi acuzaţii de mărturie mincinoasă în dosar penal aflat în curs de cercetare din 28 ianuarie 2017 chiar împotriva iniţiatorului solicitării disciplinare nr.5141 din 24 aprilie 2017 etc) sunt faptul că nu se asigurau condiţiile minime de imparţialitate, obictivitate de către o astfel de comisie aflată în ilegalitate.
În întâmpinarea sa, intimata a optat să transcrie "copy-paste" fragmente întregi din formularea comisiei de disciplină care a sancţionat-o (dna RA – redactorul întâmpinării – n.j. - fiind şi membru al respectivei comisii de disciplină), cuprins ce conţine în mare parte aceeaşi argumentaţie, pentru aceleaşi fapte pentru care a fost sancţionată de către Preşedintele Director General DR cu "mustrare scrisă" prin decizia nr.1411/ 16.09.2016 , pentru "refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu (art.77 alin 2 lit i din Legea nr.188/ 1999)", deşi respectivele atribuţii nu erau atribuţiile fişei mele de post în vigoare la data respectivă, ci atribuţii conţinute de fişa noului post pe care dl.DR o mutase abuziv, fără consimţământul său scris ca funcţionar public, prin decizia Decizia nr.200/ 01.06.2016. Atât deciziile menţionate, cât şi actul administrativ de constituire a Comisiei de disciplină a C.A.S Iasi nr.1426/ 03.10.2016 şi actul administrativ al Comisiei de disciplină a C.A.S Iasi nr.24/ 12.10.2016 prin care s-a "încropit" într-o singură zi, fără anunţare prealabilă, nelegal şi cu eludarea participării stipulate prin lege a reprezentantului Sindicatului reprezentativ din instituţie pentru a "confirma" sacţiunea dată de conducătorul instituţiei, acte administrative a căror contestare face obiectul dosarului nr.6519/99/2016 deschis şi aflat încă pe rol la Secţia civilă II de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Iaşi, fapt de care intimata are cunoştinţă.
Mai mult, în calitatea sa de şefă Resurse Umane, dna RA a avut permanent la cunoştinţă de faptul că postul deţinut de reclamantă anterior deciziei de mutare contestate în dosar nr.6519/99/2016 a fost desfiinţat, postul său fiind atribuit în mod ilegal dnei MA, a cărei fişă de post nr.61 /2016 este similară cu fişa de post deţinută de reclamantă până la decizia ilegală de mutare fără consimţământul său ( fişă de post nr.73/ 17.03.2015)
Postul său, susţine reclamanta, nu a fost desfiinţat, există în continuare, cu aceleaşi atribuţii, inclusiv dna RA încălcând cu bună ştiinţă prevederile art.100 alin.5 al Legii nr.188/ 1999, în calitatea sa şefă Resurse Umane şi Juridic. Chiar dacă postul său s-ar fi desfiinţat, mai arată aceasta, instituţia nu putea înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
Prin reluarea şi în întâmpinarea depusă, dna RA relevă şi postura sa de ilegalitate şi imparţialitate ca sefă a Resurse Umane, cât si ca membră a comisiei de disciplină a cărei propunere de sancţionare a dus la sancţionarea sa, susţine reclamanta, prin deciziile contestate prin prezenta acţine în instanţă, încălcând cu premeditare art.29 alin (2) lit.c) din HG 1344/ 2007 potrivit căruia "Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport", dacă: „priveşte acelaşi funcţionar public, şi aceeaşi faptă săvârşită în aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare administrativă şi s-a propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare".
Un fapt de care a luat la cunoştinţă din întâmpinarea depusă de intimată la dosar, arată reclamanta, este relevat la pagina 12 a întâmpinării, alin.2, unde se indică un martori din exterioriorul instituţiei, respectiv conducerea Spitalului Clinic de Boli Infectioase "Sf.Parascheva" Iasi în referatul nr.1185/ 30.01.2017 întocmit şi depus de către Directorul Relaţii Contractuale -dna MM,despre incidentele din data de 28 ianuarie 2017, de care comisia de disciplină afirmă că a ţinut cont şi în care se afirmă: „despre incidentele care au avut loc în data de 28.01.2017, moment când-în prezenţa conducerii Spitalului Clinic de Boli Infectioase "Sf.Parascheva" Iaşi- funcţionarul public a avut un comportament complet inadecvat, utilizând un limbaj de argou, ameninţând cu redarea imaginilor prelevate în spaţiul public. Conduita funcţionarului public BL este în mod indubitabil inacceptabilă, fiind o violare a tuturor principiilor care stau la baza reglementărilor privind funcţia publică. Comisia de disciplină apreciază că este un abuz de drept, o încălcare a art.12 din Codul de conduită al funcţionarilor publici. Atitudinea vizibil agresivă a drei BL a fost exprimată prin gesturi, cât şi prin reverberaţii şi afirmaţii de natură tendenţioasă şi defăimătoare, această atitudine fiind externalizată cu intenţia directă de a crea o stare de temere, de intimidare asupra persoanelor prezente în Sala de Consiliu, această atitudine fiind manifestată în mod unilateral şi în lipsa oricărei interpelări din partea persoanelor prezente."
Cele de mai sus au o gravitate extremă, prin invocarea unui martor din exterior, în aparenţă care ar da un plus de obiectivitate şi de relevanţă asupra vinovăţiei sale, în condiţiile în care reclamanta arată că dispune de probe audio-video de la incidentul violent din 28 ianuarie 2017, din care nu reiese prezenţa nici a acestui presupus martor.
Reclamanta solicită pârâtei să indice numele acestui martor.
Prin încheierea din data de 26.09.2018, pentru considerentele reţinute în conţinutul acesteia, instanţa a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii.
În data de 23.10.2018 pârâta a depus precizări la acţiune, prin intermediul cărora a formulat următoarele apărări suplimentare:
Faţă de solicitarea reclamantei de constatare a nulităţii absolute a deciziei nr. 1633/09.10.017 întrucât această decizie a fost emisă cu nerespectarea procedurii de constituire a comisiei de disciplină, se solicită instanţei să constate nelegalitatea şi netemeinicia acestei solicitări ţinând cont de următoarele aspecte:
BL a contestat modul de constituire a comisiei de disciplină, formulând contestaţie atât la sediul CAS, cât şi ulterior pe cale judecătorească - acest aspect constituind unul dintre capetele de cerere din cadrul dosarului nr. 6519/99/2016 soluţionat de către Tribunalul Iaşi. în mod definitiv şi irevocabil, instanţa a constatat că Decizia Preşedintelui - Director General al CAS nr. 1426/16.09.2016 prin care s-a constituit comisia de disciplină a instituţiei îndeplineşte toate condiţiile de legalitate cuprinse în cadrul HG nr. 1344/2007, reclamanta nedovedind existenţa nelegalităţilor invocate în acest sens.
Anexat este depusă sentinţa Tribunalului Iasi nr. 2105/04.12.2017.
BL a făcut afirmaţii prin cererea sa de chemare în judecată referitoare la faptul că nu s-au asigurat condiţii minimale de obiectivitate, echitate şi imparţialitate, întrucât atât cel care a făcut sesizarea, cât şi preşedintele comisiei de disciplină şi membrii acesteia s-ar fi aflat în relaţii de duşmănie cu reclamanta; în motivare se menţionează faptul că relaţia de duşmănie ar proveni din faptul că BL ar fi formulat dosare penale, reclamaţii, plângeri şi denunţuri faţă de aceştia la diverse instituţii.
Pârâta apreciază că relaţia de duşmănie a preşedintelui comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia nu poate fi prezumată în mod direct, întrucât orice cercetare din cadrul vreunui dosar penal/reclamaţie/plângere/denunţ se întemeiază pe prezumţia de nevinovăţie; până la acest moment nu există nici o soluţie a nici uneia dintre instituţiile enumerate de către reclamantă în sensul confirmării aserţiunilor acesteia cu privire la fapte de corupţie sau asimilate corupţiei sau infracţiuni în legătură cu serviciul pentru vreuna dintre persoanele la care face referire reclamanta.
Cu privire la probele administrate în cursul cercetării disciplinare - toate înscrisurile care au făcut obiectul dosarului de cercetare disciplinară sunt înregistrate la Registratura Generală a CAS, fiind comunicate în xerocopie funcţionarului BL alăturat citaţiei pentru primul termen al audierii, asigurându-se luarea la cunoştinţă a acestora, precum şi legalitatea, transparenţa şi obiectivitatea cercetării.
În ceea ce priveşte aserţiunile tendenţioase, dintre care cu titlu enumerativ sunt cele cu privire la „relaţiile de aservire" , „obedienţa faţă de şeful generos" şi altele asemenea (consemnate de mai multe ori de către reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată) pârâta arată că, în urma reorganizării instituţiei conform organigramei aprobate începând cu data de 01.06.2016, posturile vacante de conducere au fost ocupate temporar conform prevederilor legale de la art. 92 şi urm. din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată. În acest context este permisă exercitarea cu caracter temporar pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic a funcţiei publice de conducere prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor. Exercitarea temporară a
funcţiei de conducere se face doar cu aprobarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi doar cu avizul acordat de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, CAS îndeplinind toate condiţiile de legalitate în acest sens.
Cu referire la aserţiunile reclamantei fată de încadrarea în comunitatea „#metoo", nu există astfel de situaţii la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate Iasi fată de funcţionarul public BL. Aceste susţineri sunt tendenţioase şi exced limitelor cauzei cu care a fost investită instanţa de judecată.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantei BL referitoare la dosarul penal iniţiat de aceasta faţă de fostul PDG având ca obiect purtarea abuzivă, loviri şi alte violenţe, agresiunea, suferite în data de 28.01.2017, din cele consemnate în cadrul Raportului comisiei de disciplină la „Propunerile comisiei de disciplină" - rezultă fără echivoc faptul că, în urma luării la cunoştinţă a existenţei unei cercetări penale în desfăşurare, în cadrul unui dosar penal, comisia de disciplină şi-a declinat competenţa de cercetare administrativă. Astfel, în mod legal, comisia de disciplină nu şi-a exprimat nici un punct de vedere faţă de acest aspect, neavând limitele de competenţă necesare în acest sens. Aşadar, este în mod evident înlăturată orice „relaţie de duşmănie" prezumată de reclamantă a exista între preşedintele comisiei de disciplină sau între vreun membru al comisiei şi reclamantă, întemeiată pe vreun aspect al incidentelor care fac obiectul cercetării penale mai sus-menţionate.
BL arată că, în activitatea sa, comisia de disciplină nu a respectat obligaţiile prevăzute la art. 20 alin. 1 lit.a), b), f), g) din HG nr. 1344/2007. Or, la dosarul cercetării disciplinare, există dovezi suficiente şi concludente cu privire la asigurarea respectării legislaţiei în vigoare. Astfel, atât preşedintele comisiei de disciplină, cât şi membrii acesteia, precum şi secretarul comisiei la debutul cercetării disciplinare au depus declaraţii pe propria răspundere prin care şi-au asumat faptul că nu au relaţii cu caracter patrimonial, nu se află în relaţii ierarhice directe, nu se află în relaţii de prietenie sau duşmănie cu funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată. Totodată, persoanele menţionate şi-au luat angajamentul ca în situaţia în care integritatea, obiectivitatea, imparţialitatea le-ar putea fi afectate sau dacă ar exista vreo situaţie de incompatibilitate sau conflict de interese să îşi solicite suspendarea mandatului. Mai mult, nici unul dintre membrii comisiei de disciplină nu şi-a încălcat în vreun moment interdicţia de a avea vreun contact privat cu reclamanta, nefiind încălcate prevederile art.20 lit. f) cum tinde să susţină BL.
Prin cererea de chemare în judecată se arată faptul că s-ar fi încălcat prevederile art. 29 alin. 2 lit.c). Pârâta, privitor la acest aspect, arată că sancţiunea „mustrarea scrisă" a fost aplicată conform deciziei nr. 1411/16.09.2016 în urma referatului Medicului Şef nr. 9597/02.09.2016, ţinându-se cont de Nota explicativă înregistrată la sediul CAS sub nr. 6944/28.06.2016. Sancţiunea „retrogradarea în funcţia publică pentru o perioadă de 12 luni" a însumat acte şi fapte ale funcţionarului public BL ulterioare deciziei nr. 1411/16.09.2016, între acestea regăsindu-se din nou refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu.
În cadrul dosarului nr. 6519/99/2016, reclamanta BL a solicitat Tribunalului Iaşi să se pronunţe şi cu privire la Decizia PDG nr.200/2016 prin care funcţionarul public a fost mutat în cadrul Serviciului Medical.
În considerarea circumstanţelor obiective datorită cărora a intervenit această mutare, respectiv reorganizarea instituţiei ca urmare a aprobării unei noi organigrame, prin sentinţa nr. 2105/2017 s-a constatat legalitatea şi temeinicia deciziei nr.200/2016. Prin urmare, este lipsită de fundament reluarea de către reclamanta din prezenta cauză a susţinerilor faţă de mutarea pe alt post în mod abuziv, fără acordul funcţionarului public, cu scopul vreunei hărţuiri la locul de muncă.
Pârâta susţine că nici unul dintre motivele cercetării disciplinare nu a fost consecinţa presupusei calităţi a funcţionarului public BL în calitate de avertizor de integritate.
Orice funcţionar public, fie avertizor de integritate sau nu, are obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu cu bună-credinţă, de a se abţine de la exprimarea de considerente personale cu privire la actele sau activitatea instituţiei, precum şi de a se abţine de la a întrebuinţa expresii jignitoare, care aduc atingere atât vieţii private a colegilor de serviciu, cât şi buneii lor reputaţii profesionale.
Se susţine în mod nereal faptul că, comisia de disciplină ar fi refuzat să pună la dispoziţia funcţionarului public documentele care constituie dosarul de cercetare disciplinară. Au fost respectate întocmai şi fără abatere prevederile HG nr. 1344/2007 şi au fost comunicate în mod direct funcţionarului cercetat alăturat citaţiei pentru audiere nr. 15/09.05.2017 atât referatele care au stat la baza deschiderii cercetării disciplinare, cât şi toate documentele ataşate acestora, un număr de 75 de file. A fost făcută menţiunea că se poate formula în scris răspuns faţă de documentele remise, acordându-se şi respectându-se în integralitatea sa dreptul la apărare a funcţionarului public. BL nu a transmis nici un înscris comisiei de disciplină. Aceeaşi atitudine de pasivitate s-a manifestat şi faţă de Chestionarul nr. 51/14.07.2017, comisia de disciplină punând la dispoziţia funcţionarului public toate pârghiile necesare asigurării dreptului său neviciat la apărare. Funcţionarul public s-a aflat în instituţie la toate momentele audierii, nefiind în concediu medical sau de odihnă, neexistând practic nici un impediment pentru a formula răspunsuri scrise faţă de solicitările comisiei, putând chiar să se prezinte personal pentru a-şi susţine punctele de vedere faţă de cele reliefate în cadrul documentelor pe care comisia le-a pus la dispoziţia sa şi care au stat la baza cercetării disciplinare.
Au fost audiaţi cu prilejul desfăşurării cercetării disciplinare atât persoanele care au formulat sesizările, cât şi ceilalţi funcţionari publici care au formulat referate sau au avut relaţii de muncă cu funcţionarul public BL, răspunsurile la chestionare fiind formulate atât în scris, toţi funcţionarii prezentându-se şi personal pentru a oferi lămuriri suplimentare comisiei. Singura persoană care a eludat formularea de răspunsuri şi nu s-a prezentat a fost BL, funcţionarul public cercetat disciplinar. După momentul încheierii dezbaterilor, a finalizării lucrărilor şi după primirea raportului final al comisiei transmis pe bază de semnătură în mod direct, reclamanta din prezenta cauză a ieşit din pasivitate şi a formulat o solicitare de punere la dispoziţie a documentelor din dosarul de cercetare disciplinară, deşi a avut accesul neîngrădit de a lua la cunoştinţă de orice document pe toată perioada cercetării disciplinare (care s-a desfăşurat pe parcursul mai multor luni de zile). Comisia nu a refuzat punerea la dispoziţie a nici unui înscris, ci a invocat prevederile art. 12 lit.3 din Legea 554/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Comisia de disciplină a CAS nu a efectuat cercetarea disciplinară ca urmare a unui act de avertizare, astfel cum tinde în mod repetat să inducă ideea reclamanta BL.
Reclamanta nu a invocat şi dovedit vreo legătură de cauzalitate directă între un eventual act de avertizare şi aspectele cercetate de comisia de disciplină. Aşadar, nu constituie cercetare disciplinară efectuată a urmare a unui act de avertizare faptul că BL a refuzat în mod sistematic şi repetat aducerea la îndeplinire a atribuţiilor de serviciu; nu poate constitui cercetare disciplinară a funcţionarului BL ca urmare a unui act de avertizare faptul că numeroşi funcţionari din cadrul CAS au întocmit referate prin care au arătat modul frecvent de întrebuinţare a expresiilor jignitoare (cu exemple menţionate punctual), de exprimare de considerente personale faţă de aspecte ale vieţii private sau profesionale ale funcţionarilor din cadrul CAS (aceste considerente se regăsesc chiar şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar).
Pârâta apreciază, în consecinţă, că în cauză nu este incidenţă prevederea art. 3 lit. a şi b din Legea nr. 571/2004 privind avertizorii de integritate.
Calitatea de avertizor de integritate, precum şi exprimarea unei aprecieri personale în legătură cu desfăşurarea unei cercetări disciplinare ca urmare a unui act de avertizare constituie doar simple afirmaţii în lipsa unor probe concrete în acest sens. Nici una dintre sesizările care au stat la baza iniţierii activităţii comisiei şi nici unul dintre documentele comisiei de disciplină remise în timpul desfăşurării acesteia nu constituie vreun act de avertizare efectuat de BL.
BL are calitatea de funcţionar public angajat în cadrul unei instituţii publice, în cadrul CAS activitatea se desfăşoară cu dificultate motivat de schema de personal care are o structură redusă.
Pe tot parcursul acestei perioade în care reclamanta a refuzat efectuarea oricărei activităţi în cadrul CAS, aceasta a fost retribuită, neexistând nici o diminuare a drepturilor salariale, în pofida faptului că atitudinea drei BL a creat grave perturbări a activităţii de validare din punct de vedere medical a concediilor medicale depuse la sediul instituţiei.
Dra BL omite faptul că raportat la prevederile Codului de conduită, pe care şi 1-a asumat prin intrarea în corpul funcţionarilor publici, are obligaţia de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea. Funcţionarilor publici le este interzis să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual, să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege şi să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice (art.7 din Codul de conduită a funcţionarilor publici). Totodată, norma legală menţionată la art. 12 prevede faptul că în relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate. Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a)întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b)dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c)formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
Un aspect de o gravitate îngrijorătoare este faptul că această atitudine refractară a drei BL şi care încalcă codul de conduită a funcţionarului public este manifestată în cadrul programului de lucru cu publicul, moment în care la sediul instituţiei sunt prezenţi atât reprezentanţi ai furnizorilor de servicii medicale, de medicamente, cât şi pacienţi care se prezintă pe fondul diverselor patologii personale, dar şi contribuabili care se adresează CAS în scopul obţinerii de înscrisuri de la serviciile de resort.
Legea nr. 571/2004 privind avertizorii de integritate nu prevede posibilitatea refuzării îndeplinirii atribuţiilor de serviciu de către persoanele care efectuează un act de avertizare cu acordarea corelativă a posibilităţii nelimitate de a încălca normele de etică şi de profesionalism impuse de deţinerea calităţii de funcţionar public.
Conform celor relevate de către referatele analizate de către comisia de disciplină, reclamanta a indus senzaţia că a preluat începând cu data de 14.10.2016 spre exercitare efectivă atribuţiile de serviciu care i-au fost desemnate cu privire la validarea din punct de vedere medical a concediilor medicale depuse spre decontare la CAS, însă în mod real faţă de aducerea la îndeplinire a sarcinilor a existat aceeaşi atitudine refractară, aceeaşi neglijenţă şi a fost manifestat acelaşi dispreţ atât faţă de colegi cât şi faţă de obligaţiile sale impuse de funcţia publică remunerată din fonduri publice.
BL a formulat referate prin care s-a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei faptul că sunt prea numeroase concediile medicale supuse validării, precum şi faptul că „nu sunt normate atribuţiile" care i-au fost desemnate spre exercitare. Ca urmare a acestui referat, pentru a se verifica dacă sunt reale „dificultăţile" întâmpinate de către funcţionarul public BL, Medicul Şef împreună cu consilierul GA au făcut „normarea" activităţii de validare, observaţiile acestora făcând obiectului referatului nr. 289/06.01.2017 adresat conducerii şi prin care s-a evidenţiat reaua-credinţă a funcţionarului BL cu privire la cele susţinute cu privire la presupusa „complexitate" a activităţii. Prin acelaşi referat Medicul Şef a reiterat persistenţa funcţionarului public BL în a îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu, eschivarea permanentă de la aducerea la îndeplinire a celor prevăzute în fişa postului, abandonarea validării concediilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici din cadrul Serviciului Medical cu încălcarea flagrantă a responsabilităţilor impuse de funcţia publică pe care o ocupă, cu consecinţa deosebit de gravă de creare a unui climat de tensiune nejustificată atât între funcţionarii publici din cadrul instituţiei, dar şi în cadrul raporturilor dintre instituţie şi persoanele care se adresează CAS pentru decontarea concediilor medicale.
Ca urmare a nemulţumirilor exprimate de către dra BL prin referatul nr. 13349/29.11.2016, în scopul demontării oricărei situaţii conflictuate şi pentru a înlesni comunicarea între funcţionarii publici implicaţi în activitatea de decontare a concediilor medicale, a fost convocată o şedinţă la participarea căreia a fost solicitată prezenţă funcţionarilor implicaţi, respectiv Medicul Şef al CAS - dr.GC, şeful Serviciului Evidenţă Asiguraţi, Cârduri şi Concedii Medicale - ec. BM, dna PM - funcţionar în cadrul Serviciului EACCM care desfăşoară program de lucru cu publicul, primeşte şi validează din punct de vedere economic concediile medicale primite la CAS şi dr. BL - consilierul din cadrul Serviciului Medical care validează din punct de vedere medical concediile medicale depuse la CAS. Discuţiile nu au reuşit să aibă o finalitate constructivă, degenerând în mod conflictual şi derapând faţă de toate aspectele care vizau doar decontările de concedii medicale.
Atitudinea constantă a funcţionarului BL de refuz de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirea atribuţiilor în mod necorespunzător a acestora a făcut în continuare obiectul referatelor nr. 686/17.01.2017 si nr. 903/25.01.2017, ca urmare a faptului că funcţionarii publici din cadrul CAS au considerat inacceptabilă vădita atitudine de dispreţ a reclamantei faţă de responsabilităţile impuse de funcţia publică pe care o ocupă, faţă de decizia de numire a acesteia şi faţă de atribuţiile care i-au fost desemnate spre exercitare şi a căror eludare poate atrage consecinţe deosebit de grave. Din referatele Medicului Şef şi ale funcţionarilor din cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi reiese fără putinţă de tăgadă riscul afectării prestigiului şi a imaginii instituţiei prin depăşirea termenelor stabilite de lege pentru decontarea concediilor medicale (instituţia noastră putând pierde încrederea publică ca şi participant activ faţă de cererile de decontare a concediilor medicale depuse de persoanele interesate), cât şi prejudicii pecuniare (întrucât în mod cert nedecontarea conform termenelor legale atrage promovarea de acţiuni judecătoreşti pentru obligarea în acest mod a CAS la plată, cu crearea suplimentară de cheltuieli judiciare).
Atitudinea calomioasă a funcţionarului public BL a fost consemnată atât prin referatele Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din Serviciul EACCM, dar şi anterior deciziei nr. 200/01.06.2016 prin referate ale Şefului Serviciul Decontări - dna. NC, dar şi ale Directorului Relaţii Contractuale - dna MM, ceea ce arată fără putinţă de tăgadă conduita permanent tendenţioasă şi deviantă de la orice regulă de bunăcuviinţă a acestui salariat.
Este relevant faptul că în anul 2017 a fost demarată la nivel naţional şi în mod public procedura de ocupare prin concurs a posturilor de preşedinţi -directori generali pentru casele de asigurări de sănătate din ţară unde existau situaţii de interimat. În urma promovării acestui concurs, desfăşurat cu respectarea tuturor rigorilor legale şi în mod transparent de către CNAS, la data de 22.05.2017 a fost numit actualul PDG al CAS. Faţă de aceste aspecte de notorietate publică, orice aserţiuni ale reclamantei cu privire la conducerea instituţiei nu fac altceva decât să probeze încă o dată modul în care este afectată imaginea şi prestigiul CAS prin exprimarea de considerente personale nereale de către BL.
In nici un caz invocarea calităţii de avertizor de integritate nu poate deveni incidenţă pentru a justifica o astfel de atitudine a funcţionarului public manifestată în timpul programului de lucru desfăşurat în o instituţie publică.
Reclamanta BL a citat omisiv şi subiectiv doar unele dintre prevederile din cadrul Legii nr.571/2004 privind avertizorii de integritate. Astfel, este omis de către BL a se cita principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită, principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul instituţiilor publice, principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă (fapte mai grave şi aflate în legătură de cauzalitate directă cu cercetarea disciplinară şi aplicarea sancţiunii administrative apreciem că sunt: refuzul de a se îndeplini atribuţiile de serviciu, precum şi manifestările care prin ele însele aduc atingere bunei reputaţii a funcţionarilor din cadrul CAS şi instituţiei noastre înseşi, dar şi atitudinea calomnioasă).
În acest context, obiectul prezentului litigiu nu vizează sancţiuni disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, întrucât sancţiunea nu a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credinţă.
Anexat precizărilor, la filele 91-201 vol. II dosar, 1-189 vol. III dosar, pârâta anexează documentaţia care a stat la baza actelor administrative contestate.
Reclamanta formulează un nou punct de vedere cu referire la precizările depuse de pârâtă în data de 23.10.2018, intitulat „Răspuns la a doua întâmpinare solicitată de instanţă”.
Cu referire strict la apărările pârâtei şi ca motive noi, faţă de cele exprimate anterior, reclamanta arată:
Sentinţa Tribunalului Iaşi pronunţată în dosarul nr. -/16.09.2016 nu are caracter definitiv, fiind atacată cu recurs la Curtea de Apel Iaşi. Reclamanta dezvoltă apărări care fac obiectul cercetării în susmenţionatul dosar.
Chiar dacă plângerile penale la care a făcut trimitere sunt în curs de cercetare, dacă pesoanele implicate în aceste litigii fac parte din comisia de disciplină, au obligaţia să solicite suspendarea, conform art.13 alin.1 lit.d, e şi f, alin.3,4,5 şi 6 din HG nr. 1244/2007, cu atţt mai mult dacă deţin funcţia de preşedinte al comisiei de disciplină.
Relaţia de duşmănie dintre autorul sesizării care a stat la baza cercetării disciplinare, DR şi reclamantă rezultă nu numai din existenţa plângerii penale la care s-a făcut pe larg referire, dar şi din existenţa numeroaselor sesizări ale acesteia în calitate de avertizor de integritate privind fapte de corupţie, în acest sens existând deja probe la dosar.
De asemenea, relaţia de duşmănie a d-lui LC rezultă chiar din referatul nr. 1182/30.01.2017 în care acesta susţiune că reclamanta „a proliferat injurii la adresa sa şi a familiei sale”, precum şi din iniţiativa de înregistrare a acestui referat în care descrie incidentul din data de 28.01.2017 ca şi cum ar fi fost martor, alături de ceilalţi martori (apreciaţi ca minncinoşi de către reclamantă), denotă lipsa de imparţialitate a domnului LC.
Reclamanta arată că pârâta a dezvoltat contradicţii logice atunci când a arătat că i-a pus la dispoziţie întregul dosar de cercetare disciplinară şi că apsectul nereal al afirmaţiei este dovedit.
În legătură cu probatoriul administrat în faţa comisiie de disciplină, reclamanta arată că, în afară de persoanele din conducerea pârâtei pe care le apreciază ca nefiind imparţiale, comisia de disciplină a audiat doar 4 funcţionari, respectiv pe: IP, PM, CC şi GA.
Privitor la CC şi GA, reclamanta susţine că acestea sunt persoane nou venite în instituţie cu care a interacţionat foarte puţin.
În legătură cu afirmaţiile dnei GA, reclamanta arată că nu poate să se afle în culpă pentru că acest funcţionar a preluat atribuţiile sale pe perioada concediului medical.
Răspunsurile dnei SM nu confirmă susţinerile pârâtei fiind în sensul de „nu ştiu”, „nu m-a jignit”.
Răspunsurile majoritare ale funcionarilor IP şi PM sunt în acelaşi sens.
Referitor strict la acuzaţiile asurpa activităţii sale profesionale, sancţionate de comisia de disciplină, care se referă la perioada 14.10.2016 – 28.10.2017 (ulterior reclamanta fiind în concediu medical până la 17.07.2017), reclamanta arată:
În perioada 15-30.12.2016 s-a afalt în concediu medical de boală.
A preluat atribuţiile oficiale la data de 14.10.2016, astfel încât perioada de referinţă este mult mai scurtă noiembrie – 15.12 2016 şi 3-28 ianuarie 2017.
În legătură cu aatribuţiile şi activităţile efectiv prestate reclamanta reia apărările din cuprinsul cererii de chemare în judecată, la care sunt adăugate următoarele:
S-a reţinut în sarcina sa predarea în stadiul „nerezolvate” a unui numpr de dosare în data de 29.12.2016, care urmau să fie plătite în data de 20 a lunii inauarie 2017, deşi a avertizat conducerea în timputil că respectivele sarcini nu pot fi îndeplinite, în condiţiile în care în perioada 1-19 ale lunii primea raportările medicilor prescriptori electronic şi pe hârtie, rectificări, având şi atribuţii privind relaţiile cu publicul şi de rezolvare a petiţiilor.
Afrimaţia dlui BM referitoare la aşa numitul „exces de responsabilitate” este în fapt reflectarea încercării sale de profesionist de minimalizare a riscului instituţional creat de „validarea manuală” a concediilor medicale, o procedură instituită datorită blocării validărilor prin criteriile SIUI la raportările medicilor, fapt pe care la semnalat în numerose referate, ataşate de intimată la dosar.
Consideraţiile privind atitudinea sa „calomnioasă” formulate de pârâtă nu sunt conforme cu realitatea , toate referatele sale fiind confirmate, s-au aplicat sancţiuni. Anexat acestor apărări scrise, la filele 14-81 vol. IV dosar, sunt depuse noi înscrisuri probatorii, inclusiv CD cu înregitrarea video invocată în cererea dedusă judecăţii privioare la incidentul din data de 28.10.2017.
În data de 20.02.2019 reclamanta înaintează al dosar un amplu memoriu (filele 91-138 vol. IV, cu rol de apărări scrise.
În cuprinsul acetor aprărăi sunt dezvoltate pe larg, aspecte legate de modul de instrumentare a plângerii penale.
Sunt reluate şi dezvoltate apărări din cuprinsul actelor procesuale anterioare, relevanţă având, în sepcial, cele legate d edetalierea activităţilor desfăşurate în perioada 14.10.2016 – 28.01.2017 (filele 100-102 vol. IV dosar)..
În mod suplimentar, cu referire la probatoriul efectuat de comisia de disciplină, reclamnata susţine că întrebările din chestionarele comisiei de disciplină adresate funcţionarilor publici solicitaţi au fost vădit tendenţioase la adresa sa, sugerându-li-se răspunsurile. În acest sens, reclamanta exemplifică o serie de întrebări, precum: „Consideraţi că prin maniera de exercitare a funcţiei publice şi a atribuţiilor de serviciu funcţionarul public BL a adus atingere prestigiului instituţiei şi/sau demnităţii/onorarei/bunei reputaţii a funcţionarilor publici din cadrul CAS”, „Consideraţi că v-a fost afectat în mod direct dreptul la viaţă privată prin expresii jignitoare, prin dezvăluiri asupra vieţii personale, prin prelevarea şi utilizarea înregitrărilor audio/video?”
De asemenea, reclamanta arată că la data desfpşurării faptelor cercetate de comisia de disciplină funcţionarul CC nici nu era angajat al instituţiei, lucrând din februarie 2017. Şi cu privire la acest funcţionar, întrebările au avut un vădit caracter sigestiv, urmărind să o forţeze să răspundă că activitatea sa a fost afectat de atribuţiile prelaute de la reclamantă pe perioada în care aceasta s-a aflat în concediu medical, deşi asigurarea continuităţii activităţii în instituţie pe perioada concediilor medicale revine ca responsabilitate conducerii instituţiei.
Aceeaşisituaţie trebuie reţinută şi în cazul martorului GA.
Martorii IP şi PM răspund neconcludent la întrebările chestionatului formulat de comisie în sensul că „nu cunsoc”, „nu pot să aprecieze”.
Reclamanta arată că prin decizia nr. 2176/16.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. -/99/2016 a fost desfiinţată sentinţa civilă a Tribunalului Iaşi şi s-a anulat Decizia nr. 2000/01.06.2016 şi decizia nr. 1411/16.09.2016, contestate în acest dosar.
Anexat acestor apărări sunt depuse noi înscrisuri probatorii, la filele 138-200 vol. Iv dosar şi 1-32 vol. V dosar.
La solicitarea instanţei, în data de 06.02.2019 (fila 33 vol. V dosar) CNAS Iaşi, informează instanţa cu privre la îmrejurarea că raportul de Control nr. DGMCA 945/17.08.2016, respectiv controlul efectuat de CNAS în perioada 18.01.2016-31.05.2016 la CAS nu a avut la bază o sesizare formulată de reclamantă.
De asemenea, în administrarea probei cu înscrisuri, la solicitarea instanţei, în data de 26.03.2019 Secţia 2 de Poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Iaşi, prin adresa nr. 349112/18.03.2019 informează instanţa că sesizările înregitrate sub nr.490411/28.01.2017 şi 490629/29.09.2017, formulate de BL, au fost conexate în dosarul penal nr. 508142/31.01.2017, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi sub nr. 2219/P/2017, în dosar efectuându-se cercetări sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 193 Cod penal „lovire sau alte violenţe” împotriva numitului DR, cercerările continuând în vederea stabilirii situaţiei de fapt.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Situaţia de fapt:
Prin Decizia nr. 1634/09.10.2017 a Preşedintelui CAS, reclamanta BL, având funcţia publică de execuţie consilier grad profesional superior, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Medical, a fost retrogradată în funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional principal, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Medical, pentru un interval de 12 luni cu începere de la data de 09.10.2017, şi cu stabilirea salariului de bază brut la suma de 5099 lei, corespunzător funcţiei în care a fost retrogradată.
Prin Decizia nr.1633/09.10.2017 a Preşedintelui CAS a fost menţinută propunerea Comisiei de Disciplină, conform Raportului final al Comisiei de Disciplină nr. 96/29.09.2017, funcţionarul public BL fiind sancţionat, în baza art. 77 alin.3 lit.d fin Lg. 188/1999, cu retrogradarea în funcţia publică, respectiv pe funcţia de consilier principal în cadrul Serviciului Medical, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data comunicării actului administrativ, avându-se în vedere următoarele abateri disciplinare:
1. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor – art.77 alin.2 lit. a Lg. 188/1999
2. refuzul nejustificat al îndeplinirii atribuţiilor de serviciu – art. 77 alin.2 lit. i Lg. 188/1999;
3. manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea – art. 77 alin.1 lit. g din Lg. 188/1999
4. încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri stabilite prin lege în sarcina funcţionarilor publici – art. 77 alin.2 lit. j Lg. 188/1999
5. alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în catele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici – art. 77 alin.2 lit. k din Lg. 188/1999 – încălcarea prevedrilor Lg. 7/2004 a Codului de Conduită – art. 3 lit. b, d, e, f teza a IIa, g, art.5, 6 7, 8 şi 12, abateri săvârşite în mod repetat de către funcţionarul public.
Din Raportul final al Comisiei de Disciplină, care face parte integrantă din documentaţia anexă actelor administrative contestate, instanţa reţine că reclamanta a fost cercetată disciplinar în baza referatului înregistrat la Registratura CAS sub nr. 5141/24.04.2017 şi în Registrul de evidenţă a Comisiei de disciplină sub nr. 01 25.04.2017, referatul fiind formulat de către DR – PDG al CAS, care a sesizat Comisia de disciplină a CAS ca urmare a altor referate înaintate conducerii instituţiei cu privire la încălcarea conduitei profesionale şi a refuzului repetat de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul BL (referate formulate de către: GC - Medic Şef al CAS, MM - Director Relaţii Contractuale, NC - şef Serviciu Decontări, BS - secretar Cabinet Preşedinte, BM - şef Serviciu Evidenţă Asiguraţi, PM - consilier în cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi, IP - consilier în cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi).
Conform Procesului-verbal înregistrat în Registrul de evidenţă al Comisiei de Disciplină al CAS sub nr. 09/28.04.2017, s-a stabilit că obiectul sesizării ii constituie:
1.Refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu
2.Întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor
3.Manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei (afirmaţii neconforme cu realitatea în legătură cu actele/activitatea instituţiei, cu litigiile aflate în curs de soluţionare)
4.Neîndeplinirea obligaţiei de a efectua evaluarea medicală anuală, conform programării furnizorului de servicii de medicina muncii
Ca urmare a prezentării în cursul cercetării administrative a dovezii efectuării examenului medical anual pentru funcţionarul public BL, Comisia a clasat cercetarea administrativă cu privire la punctul 4, întrucât cercetarea a rămas fără obiect.
5.Încălcarea principiului priorităţii interesului public, exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante, generarea de conflicte coroborat cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor
6.Atitudinea calomnioasă (întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, ameninţarea cu formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase, încălcarea reputaţiei,demnităţii, onoarei funcţionarilor din cadrul CAS Iasi
7.Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS.
Ca urmare a luării la cunoştinţă a faptului că este în curs de desfăşurare cercetarea de către organe de specialitate a incidentului petrecut în data de 28.01.2017, respectiv faţă de aspectele de încălcare a vieţii private şi de familie, prelevarea de imagini foto/video, comportamentul inadecvat faţă de un copil minor, Comisia de disciplină nu a mai efectuat cercetări având acest obiect.
Comisia de disciplină a analizat individual fiecare aspect sesizat şi a constatat şi reţinut în raportul său final următoarele:
„1.Refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu
Prin referatul de sesizare a Comisiei de disciplină s-a învederat faptul că funcţionarul BL deţine în cadrul CAS funcţia publică de consilier grad profesional superior în cadrul Serviciului Medical, fiind numită în această funcţie publică în baza Deciziei Preşedintelui - Director General nr.200/01.06.2016 ca urmare a organigramei CAS, aprobată prin Decizia nr. 190/31.05.2016. Structura CAS a fost supusă avizării de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi aprobării de către, orice modificare intervenită în structura acesteia îndeplinind toate condiţiile de legalitate, aspect incontestabil.
Ca urmare a reorganizării CAS, ca urmare a desfiinţării structurii în cadrul căreia BL îşi desfăşura activitatea, începând cu data de 01.06.2016 acestui funcţionar public i s-a stabilit însărcinarea de a aviza din punct de vedere medical concediile medicale depuse la CAS. Exercitarea efectivă a acestor atribuţii ar fi trebuit să se desfăşoare începând cu data de 13.06.2016, dată la care funcţionarul public a reluat activitatea ca urmare a încetării unei perioade de concediu medical efectuat între data de 02.06-10.06.2016, dată la care i-a fost înmânată decizia de numire nr. 200/2017.
Conform celor susţinute prin referatul de sesizare a Comisiei de disciplină, în baza concluziilor ce se desprind din referatele Medicului Şef, după luarea la cunoştinţă a deciziei de numire nr. 200/2016 funcţionarul BL a participat la instruirea teoretică şi practică desfăşurată în cadrul Serviciului Medical, fiind depuse eforturi susţinute de către funcţionarii din cadrul acesteia în încercarea de explicitare cât mai amănunţit cu putinţă a modalităţii teoretice şi practice a aspectelor pe care le implică validarea din punct de vedere medical a serviciilor medicale. De asemenea, pentru a putea oferi posibilitatea de aprofundare a modalităţii de exercitare a atribuţiilor privind validarea din punct de vedere medical, Medicul Şef al CAS a stabilit ca exercitarea efectivă a atribuţiilor de către dra BL să se facă începând cu data de 01.07.2016. Este evidentă încercarea permanentă a funcţionarilor din cadrul Serviciuliui Medical de stabilire a unor relaţii de bună colaborare cu reclamanta, fiind făcute numeroase concesii cum este şi cea menţionată, de amânare a preluării efective a atribuţiilor de serviciu, în intervalul de amânare acestea fiind preluate de către alţi colegi (suplimentar faţă de atribuţiile deja exercitate). Se arată prin referatul de sesizare faptul că nici unul dintre ceilalţi funcţionari publici care au fost numiţi în noile funcţii publice după avizarea noii organigrame nu au beneficiat de perioade atât de îndelungate de amânare a exercitării efective a atribuţiilor de serviciu, întrucât toate celelalte persoane din CAS îşi asumă cu responsabilitate aspectele pe care le implică desfăşurarea activităţii în cadrul acestei instituţii publice de interes local.
În data de 28.06.2016 s-a întocmit referatul nr. 6944/28.06.2016 prin care s-a solicitat de către Medicul Şef o Notă de relaţii scrisă, urmând ca funcţionarul public BL să îşi precizeze motivele pentru care refuză primirea Fişei postului şi a îndeplinirii efective a atribuţiilor de serviciu. Faţă de această solicitare, funcţionarul public a consemnat în scris motivele pe care a înţeles să le invoce ca temei al refuzului, formulând totodată şi o contestaţie faţă de Decizia nr. 200/2016 de numire; în aceste context nu a mai existat vreo intenţie de preluare a activităţii de validare din punct de vedere medical a concediilor medicale după data de 01.07.2016 de către dra BL, astfel cum se stabilise iniţial în cadrul Serviciului Medical, cu prilejul efectuării instructajului. În aceste împrejurări, Medicul Şef a emis un referat prin care a redistribuit către funcţionarii din cadrul Serviciului Medical atribuţiile care au fost refuzate în mod expres spre a fi exercitate de către dra BL, deşi toţi inspectorii din cadrul acestui serviciu aveau deja alte atribuţii desemnate prin fişele de post - atribuţii pe care le aduceau spre îndeplinire efectivă, concomitent cu programul de lucru cu publicul.
S-a menţionat prin referatul de sesizare dezechilibrul creat între funcţionarii publici din cadrul CAS prin redistribuirea atribuţiilor aferente funcţionarului BL, mai ales că acest salariat era prezent în instituţie şi în timpul programului de lucru şi refuza explicit să exercite vreo o activitate, în contextul în care CAS face eforturi susţinute de a aduce la îndeplinire un număr mare de atribuţii cu un personal subdimensionat. Tocmai de aceea, Medicul Şef însoţit de consilierul juridic al instituţiei au contactat telefonic pe funcţionarul BL şi au înştiinţat-o ca se vor prezenta în biroul acesteia pentru predarea Fişei postului, atât în data de 29.06.2016, cât şi în data de 30.06.2016. Funcţionarul BL s-a eschivat de la remiterea personală a Fişei postului de către persoanele mai sus-menţionate prin părăsirea locului de muncă înainte de terminarea programului, prin plecarea şi încuierea biroului. Toate aceste eforturi susţinute de a preda fişa postului către funcţionarul public BL au fost zadarnice, întrucât nu s-a reuşit demararea desfăşurării activităţilor pentru care aceasta a fost remunerată, şi nici degrevarea inspectorilor din cadrul Serviciului Medical de efectuarea unor activităţi suplimentare care le-a îngreunat în mod nejustificat activitatea ca urmare a eludării pe orice cale a îndeplinirii sarcinilor de către cea căreia au fost desemnate.
Comisia de disciplină a reţinut faptul că la data de 22.07.2016 în prezenţa Medicului Şef şi a consilierului juridic a fost primită fişa postului, cu efectuarea unor menţiuni olografe exprimând aserţiuni subiective ale funcţionarului BL; însă, într-o atitudine de vădit dispreţ faţă de colegii săi, funcţionarul public BL s-a aflat în perioada imediat următoare - iulie-august 2016 - fie în concediu medical, fie în concediu de odihnă, lăsând exercitarea activităţii de validare a serviciilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici, având cunoştinţă de faptul că exercitarea acestor atribuţii este supusă unor termene şi neîndeplinirea acestor sarcini este de natură a afecta efectuarea decontărilor concediilor medicale către cei îndreptăţiţi.
După revenirea în activitate, după data de 01.09.2016, deşi ar fi fost normal după o perioadă îndeplungată de repaos să preia atribuţiile ce i-au fost desemnate şi să degreveze funcţionarii publici care i-au exercitat atribuţiile în mod suplimentar faţă de cele curente, funcţionarul BL a continuat să se eschiveze de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, refuzând în continuare în mod explicit îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, fiind întocmit în acest sens de către Medicul Şef referatul nr. 9597/02.09.2016 şi aducându-se din nou la cunoştinţa conducerii instituţiei atitudinea de refuz de aducere la îndeplinire a sarcinilor de serviciu de către acest funcţionar public.
Comisia a ţinut cont de eforturile susţinute atât ale Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din cadrul Serviciul Medical şi ale funcţionarilor publici din cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale care au interacţionat în mod direct cu funcţionarul BL şi care au încercat un dialog contructiv şi pertinent cu aceasta pentru a o determina să îşi asume atribuţiile desemnate şi să le aducă la îndeplinire, cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o activitate care să presupună abilităţi deosebite, cunoştinţe avansate sau un efort intelectual pregnant pentru aducerea la îndeplinire a validării din punct de vedere medical a concediilor medicale.
În calitate de funcţionar ierarhic superior, Medicul Şef al CAS a formulat referatul nr. 11174/10.10.2016 prin care a solicitat drei BL un raport de activitate de la momentul primirii deciziei nr.200/2016, respectiv de la data 13.06.2016. Prin Nota de serviciu nr.8/11.10.2016 Medicul Şef a dispus preluarea documentelor aferente atribuţiilor şi activităţilor care fac obiectul procedurilor operaţionale COD POJSM18, POSM19, POSM20, de la persoanele care au desfăşurat aceste activităţi în intervalul 13.06.2016-11.10.2016.
Conform celor relevate de către referate analizate de către Comisie, abia începând cu data de 14.10.2016, funcţionarul BL a indus senzaţia că a preluat spre exercitare efectivă atribuţiile de serviciu care i-au fost desemnate cu privire la validarea din punct de vedere medical a concediilor medicale depuse spre decontare la CAS, însă în mod real faţă de aducerea la îndeplinire a sarcinilor a existat aceeaşi atitudine refractară, aceeaşi neglijenţă şi a fost manifestat acelaşi dispreţ atât faţă de colegi cât şi faţă de obligaţiile sale impuse de funcţia publică remunerată din fonduri publice.
În mod concret, funcţionarul BL a formulat referate prin care, spre exemplificare, s-a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei despre faptul că sunt prea numeroase concediile medicale supuse validării, precum şi faptul că nu sunt normate atribuţiile care i-au fost desemnate spre exercitare. Ca urmare a acestui referat, pentru a se verifica dacă sunt reale „dificultăţile" întâmpinate de către funcţionarul public BL, Medicul Şef împreună cu consilierul GA au făcut „normarea" activităţii de validare, observaţiile acestora făcând obiectului referatului nr. 289/06.01.2017 adresat conducerii şi prin care s-a evidenţiat reaua-credinţă a funcţionarului BL cu privire la cele susţinute cu privire la presupusa complexitate a activităţii. Prin acelaşi referat Medicul Şef a reiterat persistenţa funcţionarului public BL în a îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu, eschivarea permanentă de la aducerea la îndeplinire a celor prevăzute în fişa postului, abandonarea validării concediilor medicale în sarcina celorlalţi funcţionari publici din cadrul Serviciului Medical cu încălcarea flagrantă a responsabilităţilor impuse de funcţia publică pe care o ocupă, cu consecinţa deosebit de gravă de creare a unui climat de tensiune nejustificată atât între funcţionarii publici din cadrul instituţiei, dar şi în cadrul raporturilor dintre instituţie şi persoanele care se adresează CAS pentru decontarea concediilor medicale.
Ca urmare a nemulţumirilor exprimate de către dra BL prin referatul nr. 13349/29.11.2016, în scopul demontării oricărei situaţii conflictuate şi pentru a înlesni comunicarea între funcţionarii publici implicaţi în activitatea de decontare a concediilor medicale, a fost convocată o şedinţă la participarea căreia au fost convocate toate părţile implicate, respectiv Medicul Şef al CAS - dr.GC, şeful Serviciului Evidenţă Asiguraţi, Carduri şi Concedii Medicale - ec. BM, dna PM - funcţionar în cadrul Serviciului EACCM care desfăşoară program de lucru cu publicul, primeşte şi validează din punct de vedere economic concediile medicale primite la CAS şi dr. BL - consilierul din cadrul Serviciului Medical care validează din punct de vedere medical concediile medicale depuse la CAS. Discuţiile nu au reuşit să aibă o finalitate constructivă, degenerând în mod conflictual şi derapând faţă de toate aspectele care vizau doar decontările de concedii medicale.
Atitudinea constantă a funcţionarului BL de refuz de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirea atribuţiilor în mod necorespunzător a acestora a făcut în continuare obiectul referatelor nr. 686/17.01.2017 şi nr. 903/25.01.2017, ca urmare a faptului că inacceptabilă vădita atitudine de dispreţ a acestui funcţionar public faţă de responsabilităţile impuse de funcţia publică pe care o ocupă, faţă de decizia de numire a acesteia şi faţă de atribuţiile care i-au fost desemnate spre exercitare şi a căror eludare poate atrage consecinţe deosebit de grave. Din referatele Medicului Şef şi ale funcţionarilor din cadrul Serviciului Evidenţă Asiguraţi reiese fără putinţă de tăgadă riscul afectării prestigiului şi a imaginii instituţiei prin depăşirea termenelor stabilite de lege pentru decontarea concediilor medicale (instituţia putând pierde încrederea publică ca şi participant activ faţă de cererile de decontare a concediilor medicale depuse de persoanele interesate), cât şi prejudicii pecuniare (întrucât în mod cert nedecontarea conform termenelor legale atrage promovarea de acţiuni judecătoreşti pentru obligarea în acest mod a CAS la plată, cu crearea suplimentară de cheltuieli judiciare).
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată juxtapunerea indisolubilă a refuzului expres şi persistent de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, precum şi încălcarea principiului priorităţii interesului public, fondul circumstanţial constant invocat de către funcţionarul public BL constând în exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante şi generarea de conflicte cu ceilalţi funcţionari publici din cadrul CAS. Altfel spus există o legătură directă şi conexă între punctul 1 al obiectului cercetării disciplinare şi punctele 2 si 5, care au justificat analizarea împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Comisia a considerat că funcţionarul public BL a încălcat în mod permanent şi cu bună-ştiinţă (fiind exclusă încălcarea din culpă a principiilor care stau la baza exercitării funcţiei publice, câtă vreme acest funcţionar a făcut afirmaţii explicite în mod constant, atât verbal, cât şi în scris) principiile care stau la baza exercitării unei funcţii publice {responsabilitate şi subordonare ierarhică) , a obligaţiilor impuse de reglementarea funcţiei publice (funcţionarii au obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism atribuţiile de serviciu, să se abţină de la orice faptă care ar putea produce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică, funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, putând refuza în scris şi motivat îndeplinirea acestor atribuţii doar dacă le consideră ilegale sau vădit ilegale, funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva lucrările repartizate în termenele stabilite de către superiorii ierarhici), precum şi obligaţiile impuse de către codul de conduită (cu privire la prioritatea interesului public mai presus de interesul personal, cu privire la profesionalism - principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate).
2. Manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei:
Astfel cum este relevat prin referatul de sesizare, Comisia a reţinut faptul că, chiar după înmânarea deciziei de numire nr. 200/2016, funcţionarul public BL a demarat o amplă acţiune calomnioasă şi defăimătoare la adresa CAS, a conducerii acesteia, aducând grave prejudicii atât prestigiului instituţiei, dar şi demnităţii persoanelor care se află la conducerea acesteia, precum şi funcţionarilor publici care au interacţionat în mod direct cu funcţionarul a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară. Această atitudine de agresivitate şi de ostilitate (manifestată în mod verbal şi scriptic) faţă de conducerea instituţiei se desprinde cu uşurinţă atât şi reverberaţiile proferate de faţă cu funcţionarii publici ai CAS şi a altor persoane prezente în instituţie în timpul programului de lucru cu publicul, cât mai ales din înscrisurile pe care dra BL le-a întocmit şi le-a depus prin Registratura Generală a CAS.
Atitudinea calomioasă a funcţionarului public BL a fost consemnată atât prin referatele Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din Serviciul EACCM, dar şi anterior deciziei nr. 200/01.06.2016 prin referate ale Şefului Serviciul Decontări - dna. NC, dar şi ale Directorului Relaţii Contractuale - dna MM, ceea ce arată fără putinţă de tăgadă conduita permanent tendenţioasă şi deviantă de la orice regulă de bunăcuviinţă a acestui salariat. Comisia a reţinut spre dovedire atât referatele depuse alăturat sesizării care a stat la baza cercetării administrative, cât şi declaraţiile de martor ale acestor persoane care au fost audiate în mod direct de către Comisie în cadrul cercetării administrative.
Din înscrisurile prezentate în cadrul cercetării disciplinare, Comisia a observat faptul că, deşi obligaţia oricărui funcţionar public este de a avea un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate în relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, dra BL în mod notoriu îşi exprimă convingerile personale şi necuviincioase în mod public, atât verbal, cât şi în scris, aducând atingere prestigiului instituţii, cât şi bunei reputaţii de care se bucură organele de conducere ale CAS prin întrebuinţarea de expresii jignitoare, dezvăluiri pe care le consideră ca aparţinând vieţii private a persoanelor din conducerea instituţiei, ameninţarea permanentă cu formularea de plângeri penale calomnioase la adresa oricărei persoane din cadrul instituţiei cu care intră în contact, ameninţarea permanentă cu prelevarea de înregistrări audio şi/sau video şi expunerea acestora în presă sau în cadrul unor eventuale plângeri/sesizări.
Astfel, există numeroase afirmaţii care aduc atingere demnităţii persoanelor aflate în conducerea instituţiei, dar şi care ştirbesc prestigiul instituţiei înseşi:
-în cadrul explicaţiilor date cu privire la refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu nr. 6944/28.06.2016,
-în cadrul referatului nr. 9597/02.09.2016 în care a fost reiterată de către Medicul Şef atitudinea refractară a drei BL care prin folosirea de expresii jignitoare tinde sa-şi justifice neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
-în cadrul referatului nr. 13349/29.11.2016 prin care funcţionarul BL îşi exprimă nemulţumirile (care s-au dovedit a fi neîntemeiate, ca urmare a efectuării unei cercetări aprofundate de către Medicul Şef împreună cu un funcţionar din cadrul Serviciului Medical)
-în cadrul referatelor nr.289/06.01.2017, nr. 17.01.2017, dar şi prin referatul nr.903/25.01.2017 întocmite de către Medicul Şef prin care se reiau observaţiile cu privire la fragmentarea în cadrul Serviciului Medical a activităţii de validare a concediilor medicale, a imposibilităţii existenţei unei defăşurări normale, cursive, în condiţii de legalitate a acesteia, ca urmare a culpei exclusive a drei BL care în mod continuu şi în dispreţul legii nu numai că nu îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu, ci se prevalează în mod abuziv de ameninţări şi reiterează afirmaţii calomioase la conducerea instituţiei pentru a justifica încălcarea fişei postului;
-prin referatul nr.330/09.01.2017, dar şi prin referatul nr. 650/16.01.2017, pe lângă invocarea aceloraşi motive privind „lipsa de normare a muncii", sunt inserate păreri personale cu privire la săvârşirea de infracţiuni, falsuri, abuzuri, afirmaţii care sunt menite să decredibilizeze CAS şi să aducă atingere prestigiului acestei instituţii.
-în conţinutul declaraţiei de martor a Directorului Relaţii Contractuale -dna.MM, este evidenţiată în mod amănunţit denigrarea în mod public a conducerii instituţiei, în cadrul Sălii de Consiliu a CAS, în prezenţa reprezentanţilor legali ai unui furnizor de servicii spitaliceşti din jud.Iaşi, prin utilizarea de expresii jignitoare care au adus atingere prestigiului CAS.
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată inseparabilitatea manifestărilor care aduc atingere prestigiului instituţiei şi bunei reputaţii, demnităţii, onoarei funcţionarilor publici din cadrul CAS de atitudinea calomnioasă manifestată de funcţionarul public BL, cele două elemente fiind transcendente unul faţă de celălalt. Altfel spus, există o interconexiune stringentă între punctul 3 al obiectului cercetării disciplinare şi punctul 6, care justifică analizarea simultană şi împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Faţă de această conexare, Comisia a remarcat încălcarea în mod direct şi succesiv, cu bună-ştiinţă, a eticii profesionale, a integrităţii morale, a obligaţiei de a avea un comportament profesionist în exercitarea funcţiie publice, pentru a câştiga şi menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiie publice, a obligaţiei funcţionarului public de a respecta Constituţia şi legile ţării, a obligaţiei de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act sau fapt care ar putea aduce atingere prestigiului acesteia, fără a manifesta în nici un moment vreo tendinţă de retractare a celor afirmate şi de corijare a comportamentului inadecvat manifestat în timpul programului de lucru şi în prezenţa oricăror persoane aflate în acel moment la sediul CAS. Dimpotrivă, Comisia a observat o atitudine vădit contrară acestor principii, funcţionarul BL depunând eforturi constante în a denigra instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, în a ştirbi prestigiul acesteia şi în a aduce grave atingeri bunei reputaţii, demnităţii şi onoarei funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CAS. Funcţionarul BL nu a depus nici un efort în a corela libertatea dialogului cu promovarea intereselor CAS, generând numeroase conflicte cu ceilalţi funcţionari publici, creând o permanentă stare de tensiune şi temere în raporturile cu funcţionarii publici ai CAS cu care interacţionează în activitatea sa zilnică.
3. Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS
Din analiza referatelor care se află la dosarul cauzei, precum şi din declaraţiile de martor rezultă faptul că este de notorietate presiunea exercitată asupra celorlalţi funcţionari publici ai CAS cu privire la înregistrarea audio şi video a acestora şi ameninţarea cu divulgarea înregistrărilor în presă/în instanţă/în cadrul unor plângeri penale pentru a prejudicia imaginea acestora şi a instituţiei. Comisia a ţinut cont de faptul că Directorul Relaţii Contractuale – dna MM a întocmit referatul nr. 1185/30.01.2017 despre incindentele care au avut loc în data de 28.01.2017, moment când - în prezenţa conducerii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sf.Parascheva" Iaşi - funcţionarul public a avut un comportament complet inadecvat, utilizând un limbaj de argou, ameninţând cu redararea imaginilor prelevate în spaţiul public.
Conduita profesională a funcţionarului public BL este în mod indubitabil inacceptabilă, fiind o violare a tuturor principiilor care stau la baza reglementărilor privind funcţia publică. Comisia a apreciat că este un abuz de drept, o încălcare a art. 12 din Codul de conduită a funcţionarilor publici. Atitudinea vizibil agresivă a drei BL a fost exprimată atât prin gesturi, cât şi prin reverberaţii şi afirmaţii de natură tendenţioasă şi defăimătoare, această atitudine fiind externalizată cu intenţia directă de a crea o stare de temere, de intimidare asupra persoanelor prezente în Sala de Consiliu, această atitudine fiind manifestată în mod unilateral şi în lipsa oricărei interpelări din partea persoanelor prezente.
Pentru justa soluţionare a prezentei speţe, în cadrul cercetării administrative, Comisia a înţeles să se prevaleze de următoarele probe: proba cu înscrisuri şi proba cu martori.
În ceea ce priveşte audierea persoanei care a formulat sesizarea, DR -PDG a declarat atât oral cât şi în scris faptul că-şi menţine cele susţinute prin referatul nr.5141/24.04.2017 de sesizare a Comisiei de disciplină.
În ceea ce priveşte audierea funcţionarului public faţă de care s-au sesizat abaterile disciplinare, Comisia a luat act de faptul că - deşi a fost legal citată prin comunicarea în mod direct, secretarul comisiei predând în data de 09.05.2017 personal şi sub semnătură olografă funcţionarului BL referatul de sesizare împreună cu un număr de 74 de file ataşate -consilierul BL nu s-a prezentat la termenul acordat pentru audiere, fiind remis comisiei punctul de vedere al persoanei faţă de care s-a demarat procedura prealabilă, constând în Adresa înregistrată la Registratura Generală CAS sub nr. 6306/23.05.2017 şi în Registrul comisiei de disciplină sub nr. 20/23.05.2017.
În acest context, Comisia a încheiat un proces-verbal, fiind consemat faptul că s-a depus un răspuns de către funcţionarul BL, iar la termenul stabilit în data de 24.05.2017, orele 14,00 pentru audierea funcţionarul public consilierul BL se afla în concediu medical. Comisia a decis ca lucrările să fie reluate odată cu reîntoarcerea la serviciu a funcţionarului ale cărui fapte au fost sesizate ca abateri disciplinare. În luna iulie, în data de 14.07.2017, Comisia a remis personal şi sub semnătură chestionarul cuprinzând un set de 23 de întrebări, urmând ca pentru termenul din data de 24.07.2017 funcţionarul BL să remită comisiei răspunsurile faţă de acesta. Însă, în data de 24.07.2017, deşi a fost citată în mod legal, BL nu s-a prezentat în faţa Comisiei pentru a remite răspunsurile sale faţă de chestionar, deşi se afla la serviciu în timpul programului de lucru, neexistând astfel nici un impediment în prezentarea opiniei sale faţă de cele solicitate de către comisie. De asemenea, prin citaţie s-a indicat de către comisie faptul că funcţionarul public are posibilitatea de a formula răspuns scris faţă de întrebările din chestionar, însă consilierul BL nu a dorit să se prevaleze de această posibilitate, neformulând nici un răspuns scris faţă de chestionarul primit în data de 14.07.2017.
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată juxtapunerea indisolubilă a refuzului expres si persistent de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, precum şi încălcarea principiului priorităţii interesului public, fondul circumstanţial constant invocat de către funcţionarul public BL constând în exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, fiind evidentă generarea de conflicte cu ceilalţi funcţionari publici din cadrul CAS corelată cu lipsa atitudinii conciliante.
Altfel spus există o legătură directă şi conexă între punctul 1 al obiectului cercetării disciplinare şi punctele 2 şi 5, care justifică analizarea împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Comisia a considerat că funcţionarul public BL a încălcat în mod permanent şi cu bună-ştiinţă (fiind exclusă încălcarea din culpă a principiilor care stau la baza exercitării funcţiei publice, câtă vreme acest funcţionar a făcut afirmaţii explicite în constant, atât verbal, cât şi în scris) principiile care stau la baza exercitării unei funcţii publice {responsabilitate şi subordonare ierarhică) , a obligaţiilor impuse de reglementarea funcţiei publice (funcţionarii au obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism atribuţiile de serviciu, să se abţină de la orice faptă care ar putea produce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică, funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, putând refuza în scris şi motivat îndeplinirea acestor atribuţii doar dacă le consideră ilegale sau vădit ilegale, funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva lucrările repartizate în termenele stabilite de către superiorii ierarhici), precum şi obligaţiile impuse de către codul de conduită (cu privire la prioritatţ^ interesului public mai presus de interesul personal, cu privire la profesionalism - principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate).
Comisia a reţinut faptul că din ansamblul probelor materiale analizate în cadrul cercetării administrative (referate, declaraţii de martor) este relevată inseparabilitatea manifestărilor care aduc atingere prestigiului instituţiei şi bunei reputaţii, demnităţii, onoarei funcţionarilor publici din cadrul CAS Iasi de atitudinea calomnioasă manifestată de funcţionarul public BL, cele două elemente fiind
transcendente unul faţă de celălalt. Altfel spus există o interconexiune stringentă între punctul 3 al obiectului cercetării disciplinare şi punctul 6, care justifică analizarea simultană si împreună a acestor aspecte de către Comisia de disciplină.
Faţă de această conexare, Comisia a remarcat încălcarea în mod direct şi succesiv, cu bună-ştiinţă, a eticii profesionale, a integrităţii morale, a obligaţiei de a avea un comportament profesionist în exercitarea funcţiie publice, pentru a câştiga şi menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiie publice, a obligaţiei funcţionarului public de a respecta Constituţia şi legile ţării, a obligaţiei de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act sau fapt care ar putea aduce atingere prestigiului acesteia, fără a manifesta în nici un moment vreo tendinţă de retractare a celor afirmate şi de corijare a comportamentului inadecvat manifestat în timpul programului de lucru şi în prezenţa oricăror persoane aflate în acel moment la sediul CAS. Dimpotrivă, Comisia observă o atitudine vădit contrară acestor principii, funcţionarul BL depunând eforturi constante în a denigra instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, în a ştirbi prestigiul acesteia şi în a aduce grave atingeri bunei reputaţii, demnităţii şi onoarei funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CAS. Funcţionarul BL nu a depus nici un efort în a corela libertatea dialogului cu promovarea intreselor CAS, generând numeroase conflicte cu ceilalţi funcţionari publici, creând o permanentă stare de tensiune şi temere în raporturile cu funcţionarii publici ai CAS cu care interacţionează în activitatea sa zilnică.
Comisia a apreciat că au fost aduse vătămări vieţii private şi imaginii funcţionarilor publici din cadrul CAS prin prelevarea de imagini foto/video, existând constrângerea şi presiunea constantă manifestată de funcţionarul BL prin înregistrarea conversaţiilor uzuale cu funcţionarii din cadrul CAS, ameninţarea expresă şi directă cu folosirea acestor înregistrări în presă/în cadrul unor acţiuni judecătoreşti/în formularea unor sesizări ale organelor penale în cadrul cărora s-ar divulga presupuse fapte grave săvârşite de către funcţionarii CAS, de către conducerea CAS, fapte cunoscute şi descoperite numai de către funcţionarul BL. în aceste circumstanţe, este evidentă crearea unei stări de intimidare prin comportamentul agresiv si folosirea permanentă a telefonului pentru prelevare imagini, înregistrări.
Comisa a apreciat că normele incidente încălcate de către funcţionarul public sunt următoarele:
Legea nr. 188/1999, republicată, privind statutul funcţionarilor publici:
-art. 43 alin. 1: „Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici." şi alin. 3:„ Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege."
-art. 45 alin. 2: „Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici."
-art. 48 alin. 1: „Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate."
-art. 77 : „(1) încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunăzotare funcţiei publice pe care o deţin, şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.", (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;(...)g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea; (...)i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,(...) stabilite prin lege pentru funcţionarii publici".
Legea nr. 7/2004 privind codul de conduită a funcţionarilor publici:
- art. 3 - enumera principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici:...,,b)prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţie publice; d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice; f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis (...)să abuzeze în vreun fel de această funcţie; g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri; h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;"
- art. 5 alin. 2: „în exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice."
- art. 6 alin. 1: Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
- art. 7 :„(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
f)să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia #ri cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
g)să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;
h)să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
i)să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
j)să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea."
- art.8 : „(1) In îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au-obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) în activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. în exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri."
- art. 12:„(1) în relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(3)Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
d)întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
e)dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
f)formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(4)Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor."
În raport cu actul administrativ contestat, reclamanta a invocat mai multe motive de nelegalitate şi netemeinicie, dintre care, potrivit considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare, unele sunt găsite întemeiate:
1. Membrii Comisiei de disciplină care au efectuat cercetarea disciplinară finalizată cu propunerea de sancţionare a reclamantei sunt LC – preşedinte, RA – membru, SA – membru, PI – secretar.
Aşadar, dl LC – Director Executiv Direcie Economică a fost pe tot parcusul cercetării disciplinare finalizată cu propunerea Comisiei de Disciplină emisă în cuprinsul Raportul final al Comisiei de Disciplină nr. 96/29.09.2017 (filele 46 şi urm.vol. I dosar), preşedintele Comisiei de disciplină.
Anterior înregistrării sesizării nr. 5141/24.04.2017, respectiv chiar ulterior datei de 28.01.2017, data incidentului concretizat cu formularea de către reclamantă a unei plângeri penale împotriva autorului sesizării, la acel moment Preşedintele instituţiei – director general DR, dl LC a înregistrat la registratura instituţiei referatul nr. 1182/30.01.2017 (filele 63-64 dosar), din conţinutul căruia instanţa extrage următoarele afirmaţii: „În data de 28.01.2017, în jurul orei 10, în timpul programului de lucru, dna BL, angajată a CAS în cadrul Serviciului Medical, a intrat în birul meu şi pe un ton agresiv verbal a reclamat faptul că nu vrea să primească spre validare dosarele de concedii medicale ale angajatorilor şi că refuză să-şi ducă la îndeplinire atribuţiile de serviciu pe motiv că este foarte aglomerată (...) După circa 1 minut dra BL a revenit şi din uşa biroului meu a proferat injurii şi ameninţări atât la persoana mea cât şi a familiei mele. Subliniez faptul că nu este prima dată când dra BL ameninţă cu formularea de plângeri penale calomnioase la adresa conducerii executive a CAS şi cu prelevarea de înregitrări audio şi/sau video şi expunerea acestora în presă sau în cadrul unor eventuale plângeri/sesizări.
Menţioneaz faptul că începând cu luna iunie 2016 când d-ra BL a fost numită în funcţia publică de consilier în cadrul Serviciului Medical, aceasta a declarat în mai multe rânduri, atât în scris cât şi verbal, folosind totdeauna un ton agresiv şi o atitudine jignitoare la adresa conducerii executive a CAS, că refuză să-şi exercite activitatea atribuită în cadrul Serviciului Medical (...).
De asemenea, menţionez că după aproximativ o oră şi jumătate de la evenimentele relatate mai sus, fiind în biroul meu (...) am auzit-o la un moment dat pe dra BL în Sala de Consiliu, cum pe un ton ridicat profera ameninţări la adresa Preşedintelui Director general (...). Am sunat la ofiţerul de pază pentru a interveni.
După sesizarea telefonică a ofiţerului de pază am ieşit din birou şi am văzut-o pe dra BL în uşa Sălii de Consiliu efectuând înregistrări video cu telefonul mobil.
Având în vedere faptul că prin atitudinea sa d-ra BL a încălcat prevederile Lg. 188/1999 care reglementrază funcţia publică, prevederile codului de conduită a funcţionarilor publici, dar şi normele legale care reglementează bunele moravuri şi ordinea publică, faptul că aceste manifestări aduc atingere prestigiului instituţiei, cât şi reputaţiei de care se bucură atât conducerea cât şi angajaţii CAS, vă rog să dispuneţi analizarea atât a comportamentului său la locul de muncă cât şi neîndeplinirea/îndeplinirea defectuasă a sarcinilor de serviciu care pun instituţia noastră în situaţia de a întârzia plăţile către angajatori şi eventual de a fi acţionată în judecată (...)”.
Potrivit dispoziţiilor art. 13 din HG nr. 1.344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină: „(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în cazul în care:
d) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii comisiei de disciplină pentru soluţionarea cauzei, pentru cercetarea administrativă în cauză;
f) se află în una dintre situaţiile de conflict de interese prevăzute la art. 14, pentru cercetarea administrativă în cauză;
(2) În caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină, şedinţele se desfăşoară cu participarea membrului supleant corespunzător.
(3) Membrul comisiei de disciplină care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) are obligaţia de a solicita suspendarea mandatului de îndată ce ia cunoştinţă de existenţa vreuneia dintre acestei situaţii. Suspendarea mandatului membrului comisiei de disciplină poate fi solicitată de orice persoană care sesizează existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - f).
(4) Cererea de suspendare se face în scris, cu menţionarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, şi se înaintează comisiei de disciplină, împreună cu probele doveditoare ale susţinerilor care fac obiectul cererii.
(5) Preşedintele comisiei de disciplină are obligaţia de a convoca ceilalţi membri ai comisiei de disciplină pentru întocmirea unui raport. Raportul comisiei de disciplină se întocmeşte în lipsa membrului care face obiectul cererii de suspendare, cu menţionarea expresă a perioadei pentru care se suspendă mandatul membrului comisiei de disciplină, şi se comunică:
a) persoanei prin al cărei act administrativ s-a constituit comisia de disciplină;
b) membrului comisiei de disciplină care a făcut obiectul cererii de suspendare;
c) persoanei care a solicitat suspendarea, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. b);
d) membrului supleant, în cazul în care acesta va face parte din comisia de disciplină pe durata suspendării titularului.
(6) În situaţia în care mandatul membrului care are calitatea de preşedinte al comisiei de disciplină se suspendă, pentru perioada suspendării mandatului titularului, preşedintele comisiei de disciplină se alege prin vot secret, dintre membrii acesteia. Prevederile art. 4 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 din acelaşi act normativ: „(1) Membrii şi secretarul comisiei de disciplină se află în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
d) se află în relaţii de prietenie sau duşmănie cu funcţionarul public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară;
e) ori de câte ori consideră că integritatea, obiectivitatea şi imparţialitatea procedurii disciplinare pot fi afectate”.
(2) Prevederile art. 13 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător.
(3) La prima şedinţă a comisiei de disciplină pentru analizarea oricărei sesizări adresate acesteia, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au obligaţia de a depune o declaraţie pe propria răspundere că nu se află în niciunul dintre cazurile prevăzute la alin. (1).
(4) În situaţia în care conflictul de interese intervine pe parcursul procedurii disciplinare, membrii şi secretarul comisiei au obligaţia de a actualiza declaraţia prevăzută la alin. (3) şi de a solicita suspendarea mandatului în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. f).
(5) Declaraţiile se păstrează de către secretarul comisiei. Încălcarea dispoziţiilor alin. (3) şi (4) constituie abatere disciplinară”.
În mod evident preşedintele comisiei de disciplină a încălcat prevederile legale anterior citate, atât cu referire la conflictul de interese în raport, cel puţin de situaţia menţionată la art. 14 alin.1 lit. d cu referire al art. 13 alin.1 lit. f, cât şi, mai ales, de dispoziţiile art. 13 alin.1 lit. d din HG nr. 1.344 din 31 octombrie 2007 (antepronunţarea).
Din această perspectivă instanţa reţine că este lipsită de relevanţă juridică atât împrejurarea că preşedintele comisiei de disciplina a completat şi semnat declaraţia prevăzută la art. 14 alin 3 din HG nr. 1344/2007 cât şi împrejurările că cercetările din cadrul dosarelor penale/plângerile/denunţurile nu au fost finalizate şi că pentru punctul 7 din sesizarea formulată în data de 24.04.2017 „încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă intimă şi privată) manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS”, cu referire la incidentul din 28.01.2017, comisia nu a mai efectuat cercetări.
Aşadar, instanţa de judecată apreciază că incidenţa dispoziţiilor art. 13 şi 14 din HG nr. 1344/2007 se evaluează de membrii comisiei de disciplină anterior începerii oricărei activităţi specifice şi independent de soluţia sau deciziile care urmează a fi adoptate. Or, din conţinutul referatului nr. 1182/30.01.2017, formulat de însuşi preşedintele comisiei de disciplină transpare cu evidenţă opinia acestuia în legătură cu quasitotalitatea asepctelor care au făcut obiectul sesizării ( refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei, exprimarea de considerente personale cu privire la atribuţiile de serviciu, activitatea instituţiei, lipsa atitudinii conciliante, generarea de conflicte coroborat cu întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, atitudinea calomnioasă - -întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, ameninţarea cu formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase, încălcarea reputaţiei, demnităţii, onoarei funcţionarilor din cadrul CAS Iasi, încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - dreptul la viaţă intimă şi privată- manifestată cu predilecţie asupra conducerii instituţiei, dar şi asupra colegilor - funcţionari publici din cadrul instituţiei; prelevarea de imagini foto/video asupra funcţionarilor publici din cadrul CAS).
Modalitatea de redactare a referatului nr. 1182/30.01.2017 echivalează, astfel, nu numai cu o antepronunţare parţială, dar şi cu aprecierea ca evidentă a situaţiei de conflict de interese reglementată de dispoziţiile art. 14 alin.1 lit. e HG nr. 1344/2007, situaţie care nu impune cu necesitate dovedirea unei relaţii de duşmănie (care presupune examinarea unei atitudini psihologice, interioare, subiective a membrului de comisie), cât mai ales o analiză de obiectivitate şi imparţialitate general valabilă. Or, pentru un observator obiectiv, modul de redactare a referatului menţionat nu lasă dubii asupra faptului că preşedintele comisiei are o opinie deja formată în raport cu faptele cercetate şi s-a implicat chiar în sesizarea acestora, el însuşi solicitând cercetarea disciplinară a reclamantei.
Prin urmare, chiar dacă acest referat nu s-a constituit, în sine, într-un act primar de sesizare în vederea cercetării disciplinare, conţie opinia preşeditelui comisiei de diciplină şi creează serioase îndoieli cu privire la obiectivitatea şi imparţialitatea semnatarului său în etapa cercetării disciplinare.
Aşadar, motivul de nelegalitate al actului contestat, cu referire la neîndeplinirea obligaţiei preşedintelui de comisie de disciplină de a solicita suspendarea sa din mandatul de preşedinte este întemeiat, conducând, în consecinţă, la concluzia că nu a fost legal constituită comisia de cercetare disciplinară şi, prin extensie, la nulitatea cercetării şi a deciziilor contestate.
2. Din perspectiva analizată, pentru aceleaşi motive, cel puţin cu referire la preşedintele comisiei de disciplină, instanţa constată că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 19 alin.1 şi 20 alin.1 lit a, b, f şi g din HG nr. 1344/2007.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin.1lit.a : „(1) Activitatea comisiei de disciplină are la bază următoarele principii:...a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei de disciplină atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită”, iar potrivit art. 20 alin.1 lit a şi g din HG nr. 1344/2007: „În desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au următoarele obligaţii: a) să asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi aplicarea principiilor prevăzute la art. 19 alin. (1) în derularea procedurii de cercetare administrativă; g) să respecte regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese şi să aplice prevederile legale privind modalităţile de evitare a conflictului de interese.
3. Este, de asemenea, parţial întemeiat motivul de nelegalitate a deciziilor disciplinare contestate referitoare la nerespectarea principiului unicităţii sancţionării, prevăzută de art. 19 alin (1) lit.f) din HG 1344/ 2007, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară".
Aşa cum corect observă reclamanta, cu referire la încălcarea dispoziţiilor art. 45 alin. 2 Lg. 188/1999 („Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici), art.48 alin. 1 („Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate) şi art. 77 alin.2 lit.a, i, g Lg. 188/1999 (Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,(...) stabilite prin lege pentru funcţionarii publici"), în paginile 2-4 ale raportului comisiei de disciplină şi în probatoriu sunt indicate şi fapte şi elemente probatorii care au făcut obiectul sancţionării sale de către PDG DR prin decizia nr.l411/ 16.09.2016 cu "mustrare scrisă" pentru "refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu (art.77 alin 2 lit i din Legea nr.l88/ 1999)", prin decizia nr. 1411/16.09.2016 emisă de preşedintele – directorul general.
Astfel, contrar opiniei exprimate de pârâtă care indică faptul că reclamanta ar fi fost sancţionată doar pentru fapte ulterioare celor pentru care reclamanta a fost sancţionată prin prin decizia nr.l411/ 16.09.2016, instanţa reţine că în raportul comisie de disciplină se face pe larg referire la atitudinea profesională a reclamantei, cu referire la refuzul acesteia de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu şi de preluare a fişei postului ulterior emiteri deciziei nr. 200/01.06.2016 emisă de preşedintele - directorul general al pârâtei.
Instanţa reţine, în context, că prin decizia nr. 2176/16.11.2018, Curtea de Apel Iaşi a admis recursul formulat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 2105/CA/2017 a Tribunalului Iaşi pronunţată în dosarul nr. 6519/99/2016 al Tribunalului Iaşi şi, casând în parte sentinţa recurată, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta BL în contradictoriu cu pârâtul CAS, anulând atât Decizia nr. 200/01.06.2016 emisă de preşedintele - directorul general al pârâtei cât şi şi Decizia nr. 1411/16.09.2016 emisă de preşedintele – directorul general al pârâtului.
Este de precizat, în continuarea aceluiaşi raţionament, că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. -/99/2016, reclamanta BL a chemat în judecată pe pârâţii CNAS, CAS şi Preşedintele – Director General al CAS, solicitând constatarea nulităţii absolute a Deciziei nr. l411/l6.09.20l6 prin care Preşedintele Director General (PDG) a dispus sancţionarea sa în baza dispoziţiilor art. 77 alin. 3 din Legea nr.188/1999, cu „mustrare scrisă”, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile de serviciu (art. 77 alin. 2 lit. i din Legea nr.188/1999-actualizată), a Deciziei PDG nr. 200/ 01.06.2016 prin care s-a dispus mutarea sa pe un alt post, la un alt serviciu, respectiv de la Serviciul CDS-ASUPAS la Serviciul Medical al CAS, precum şi a răspunsului negativ înregistrat sub nr. 7579/ 22 iulie 2016 al conducerii CAS la contestaţia sa împotriva Deciziei nr. 200/01.06.2016 înregistrată cu nr. 7579/12.07.2016, a actului administrativ al Comisiei de disciplină a CAS nr. 24/12.10.2016, prin care s-a respins contestaţia sa nr. 10267/19.09.2016 la decizia de sancţionare dispusă de Preşedintele Director General al CAS, a modului de constituire a Comisiei de disciplină a CAS prin decizia nr. 1426/ 03.10.2016, prin desemnarea reprezentantului funcţionarilor publici prin alegeri organizate în data de 30.09.2016, cu încălcarea legislaţiei, cu restabilirea situaţiei anterioare, precum şi constituirea unei noi Comisii de Disciplină a CAS, cu numirea reprezentanţilor funcţionarilor publici de către Sindicatul reprezentativ al CAS, conform legii.
În considerentele trecute în puterea de lucru judecat ale deciziei nr. 2176/16.11.2018, Curtea de Apel Iaşi a reţinut următoarele:
„Situaţia factuală care a condus la sancţionarea disciplinară a reclamantei-recurente şi la prezentul litigiu dintre părţi este necontestată de părţi şi a fost determinată de către prima instanţă ca având drept context reorganizarea activităţii CAS, a organigramei acestei instituţii publice, fapt ce a condus la redistribuirea funcţionarilor publici pe alte posturi, reclamanta refuzând preluarea atribuţiilor specifice funcţiei pe care a fost redistribuită.
Reclamanta-recurentă a contestat existenţa pretinsei reorganizări care să justifice redistribuirea funcţionarilor publici pe alte posturi, motiv ce a determinat-o să nu semneze fişa postului cu noile atribuţii.
Prin Decizia nr.200/01.06.2016 recurenta a fost redistribuită în cadrul instituţiei publice intimate pe funcţia de execuţie de consilier grad profesional superior clasa 59 în cadrul Serviciului Medical, din considerentele acestei decizii reieşind că aceasta a fost aprobată în baza Statutului CAS, art.17 lit.h şi art.18 alin.1, Regulamentul de funcţionare al CAS şi organigrama CAS, aprobată prin Decizia nr.190/31.05.2016.
Pentru rigoarea juridică se impune o precizare de ordin terminologic în sensul că numirea în funcţia publică prin Decizia nr.200/01.06.2016 a Preşedintelui Directorului General al CAS are la bază situaţiile legale reglementate de art.100 din Legea 188/1999, recurenta fiind funcţionar public în cadrul intimatei la data emiterii dispoziţiei contestate.
Din cuprinsul Deciziei nr.200/2016, deşi se face trimitere la prevederile art.100 alin.1 şi 2 din Legea 188/1999, nu se distinge ce situaţie a fost avută în vedere de CAS la numirea reclamantei-recurente într-o altă funcţie deţinută. De altfel, Curtea constată că deşi s-a invocat modificarea structurii organizatorice şi a denumirii mai multor structuri ale instituţiei publice, pe baza organigramei aprobată de CNAS, acest aspect nu a fost dovedit de către intimată, aspect de natură a afecta legalitatea deciziei de numire într-o altă funcţie.
Faptul că recurenta a contestat expres legalitatea procedurii de numire într-o altă funcţie, CAS avea obligaţia de a dovedi că decizia de numire într-o nouă funcţie publică s-a făcut cu respectarea cerinţelor legale însă această dovadă nu a fost făcută prin nici un mijloc de probă, reorganizarea activităţii prin schimbarea structurii şi a denumirii mai multor birouri/compartimente/servicii constituind doar un element factual pe care intimata nu l-a probat în cauză.
Pe cale de consecinţă, Curtea constată că Decizia nr.200/01.06.2016 a fost emisă cu nerespectarea cerinţelor de legalitate impuse de art.100 din Legea 188/1999, din cuprinsul deciziei nereieşind motivul concret al reorganizării, condiţiile în care aceasta a fost operată şi temeiul legal în baza căreia numirea funcţionarului s-a făcut pe o altă funcţie decât cea deja deţinută, legalitatea deciziei neputând fi analizată doar pe simplele apărări formale din întâmpinare şi trimiterile eliptice şi insuficiente din conţinutul deciziei contestate.
Prin precizările formulate la data de 27.03.2017, sub nr.1688 (filele 140-141 dosar fond, vol.I), CAS arată că organizarea Serviciului Contractare, Decontare, Statistică-Asistenţă Spitalicească, Ambulatoriu de specialitate, Clinică, Paraclinică şi de Recuperare s-a realizat prin desfiinţare începând cu data de 01.06.2016, fiind înfiinţat Serviciul Decontare Servicii Medicale însă nici această situaţie factuală invocată nu a fost dovedită din perspectiva manierei de reorganizare, a organigramei şi a atribuţiilor specifice posturilor astfel încât să se verifice legalitatea deciziei contestate de recurentă.
Pe lângă aspectul legat de nedovedirea de către CAS a legalităţii procedurii de reorganizare, în baza căreia a pretins că a emis decizia contestată, Curtea constată că în faza judecării recursului au fost depuse de către recurentă pentru comparare fişa postului ocupat de reclamantă anterior datei de 01.06.2016 (filele 51-52 dosar, Fişa postului nr.73) şi fişa postului întocmită pentru funcţionarul public MA (filele 49-50, Fişa postului nr.61), numită pe postul deţinut anterior de recurentă.
Analiza comparativă a atribuţiilor stabilite prin cele 2 fişe ale postului relevă că funcţionarului public numit pe postul ocupat de recurentă în cadrul Serviciului Contractare, Decontare, Statistică-Asistenţă Spitalicească, Ambulatoriu de specialitate, Clinică, Paraclinică şi de Recuperare, pretins reorganizat, i-au fost stabilite aceleaşi atribuţii, acestea fiind identice, fapt ce certifică nelegalitatea procedurii de numire a recurentei într-o altă funcţie, din cadrul Serviciului Medical, în baza Deciziei nr.200/01.06.2016 emisă de Preşedintele Director General al CAS.
CAS nu a contestat cele 2 înscrisuri depuse de recurentă spre comparaţie astfel încât Curtea constată că în cauză, în realitate şi în concret, recurenta –reclamantă a fost supusă unui proces de mutare pe o altă funcţie publică şi pe un alt post, în condiţiile art.87 alin.2 lit.c din Legea 188/1999, fiind modificat raportul de serviciu, în mod nelegal, fără acordul recurentei-reclamante, nefiind incidente prevederile art.100 alin.1 şi 2 din Legea 188/1999.
În acest context reclamanta a exprimat un refuz justificat şi legal de preluare a atribuţiilor specifice noii funcţii şi postului pe care a fost mutată fără acordul său, având în vedere nelegalitatea vădită a procedurii de reorganizare, sancţionarea sa pentru săvârşirea abaterii disciplinare incriminate de art.77 alin.2 lit. i din Legea 188/1999 ( refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu ), este vădit şi manifest nelegală.
Prin urmare, nelegalitatea deciziei de mutare a reclamantei pe un alt post din cadrul intimatei afectează şi legalitatea deciziei de sancţionare disciplinară, prin Decizia nr.1411/16.09.2016 în mod neîntemeiat şi nelegal reclamanta fiind sancţionată cu sancţiunea disciplinară constând în mustrare scrisă întrucât refuzul acesteia de exercitare a atribuţiilor specifice noului post nu avea caracter nejustificat.
Curtea constată situaţia conflictuală generată de reclamantă prin conduita sa însă cercetarea disciplinară nu a avut ca obiect manifestările funcţionarului public de natură a afecta prestigiul instituţiei publice sau comportamentul manifestat faţă de alţi colegi, în limitele în care cercetarea s-a desfăşurat, coroborat cu mutarea nelegală a recurentei pe un alt post, sancţionarea disciplinară nu era justificată.
Pe cale de consecinţă, cele 2 decizii urmează a fi anulate, prima instanţă interpretând eronat prevederile legale incidente şi situaţia de fapt dovedită de părţi prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerentele hotărârii recurate fiind străine de probatoriul administrat în cauză şi de situaţia juridică şi factuală pe care acestea o dovedeau.
Criticile formulate de recurentă în raport cu soluţia instanţei de fond vizând Decizia nr.1426/03.10.2016 (constituirea comisiei de disciplină) şi Decizia nr.24/12.10.2016 (soluţionarea contestaţiei administrative faţă de decizia de sancţionare disciplinară), ambele emise de intimată, au caracter neîntemeiat, instanţa de fond reţinând corect că nu sunt incidente motive de nelegalitate a acestora, fiind respectată procedura de constituire a comisiei de disciplină, iar decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nu poate forma obiectul acţiunii în contencios administrativ raportat la prevederile art.80 din Legea 188/1999”.
Deşi reclamnta nu a fost sancţionată prin decizia nr. 1634/09.10.2017, numai pentru fapte anerioare celor cercetate şi care au făcut obiectul sancţionării prin decizia nr. l411/ 16.09.2016 trebuie remarcat faptul că cel puţin o parte dintre elementele materiale ale faptelor de neîndeplinire a atribuţiilor de serviciu, întârzieri sistematice în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, refuzul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, cu referire chiar la o serie de înscrisuri administrate ca probe de pârâte (ca, spre exemplu: referatele nr. 6954/28.06.2016, nr. 7054/29.06.2016, nr. 7109/30.06.2016, 7165/01.07.2016, 9597/02.09.2016 etc) se subsumează motivului de nelegalitate analizat.
Se va reveni cu precizări suplimentare şi în analiza netemeiniciei sancţiunii în raport cu acelaşi motiv.
4. În continuarea aceluiaşi raţionament şi pentru motivele expuse la punctul 3, este parţial întemeiat şi motivul de nelgalitate invocat de reclamantă, cu referire la nerespectarea de către comisia de disciplină, a prevederilor art.29 alin.(2)lit.c) din HG 1344/ 2007 protrivit căruia "Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport", dacă: "priveşte acelaşii funcţionar public şi aceeaşi faptă săvârşită în aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare administrativă şi s-a propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare sau clasarea sesizării".
Chiar şi în contextul în care clasarea ar fi avut caracter parţial, această soluţie judicioasă ar fi determinat comisia de disciplină să analizeze şi să aibă în vedere exclusiv fapte ulterioare lunii octombrie 2016 (când reclamanta a acceptat atribuţiile stabilite prin fişa postului), aspect ce ar fi influenţat, fără îndoială, modalitatea de individualizare a sancţiunii în raport cu faptele precizate anterior, la punctul 3 din analiza motivelor de nelegalitate.
Găsirea ca întemeiate a acestor motive de nelegalitate este suficientă pentru conturarea soluţiei de admitere a cererii deduse judecăţii, însă pentru a răspunde cerintei de analiză devolutivă a cererii, se vor analiza, succint şi celelalte motive de nelegalitate invocate de reclamantă.
5. Astfel, instanţa reţine că nu sunt întemeiate, motivele de nelegalitate legate de nerespectarea dispoziţiilor art.7 alin.(l) lit.b) din Legea nr.571/2004 potrivit cu care: „la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organism similar din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor unităţi prevăzute la art.2 au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a autorităţii , instituţiei publice sau a unităţii bugetare cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate".
Instanţa reţine că dispoziţiile invocate nu au fost încălcate pentru următoarele considerente:
Reclamanta susţine că a solicitat pârâtei punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 7 alin.(l) lit.b) din Legea nr.571/2004 prin cererile nr. 6306/ 23 mai 2017 şi nr.6307/ 23 mai 2017.
Aspectul invocat nu este real. Cererile nr. 6306/ 23 mai 2017 şi nr.6307/ 23 mai 2017, depuse chiar de către reclamantă în susţinere şi anexate la filele 73-77 vol. I dosar nu conţin o atare solicitare. Aceste cereri nici măcar nu fac referire în nicio modalitate la calitatea de avertizor de integritate a reclamantei.
În mod real, reclamanta a solicitat punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 4,6 şi 7 lit. a şi b din Lg. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi alte unităţi care semnalează încălcări ale legii abia în data de 08.11.2017, prin cererea nr. 13276 (fila 80 dosar). Or, această cerere este formulată ulterior emiterii deciziilor contestate; în concluzei nu este aptă, în sine, să producă vreo consecinţă juridică asupra cercetării desciplinare deja finalizate, inclusiv prin emiterea deciziilor de sancţionare disciplinară.
În plus, instanţa reţine şi că textul art. 7 alin.(l) lit.b) din Legea nr.571/2004 este neechivoc în sensul că dispoziţia se aplică în procedura cercetării disciplinare şi impune ca şi condiţie sine qua non, formularea unei cereri în acest sens de către avertizorul de integritate.
6. Cum reclamanta nu a înţeles să se folosească de calitatea de avertizor de integritate, invocată în raport de faptele care constituie obiectul sesizării disciplinare enumerate la punctele nr.3, 5 şi 8 în procedura cercetării disciplinare, aşa după cum s-a şi arătat anterior, aceasta nu se poate prevala de dispoziţiile art.4 lit.d) al Legii nr.571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (avertizori de integritate), privind : "principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare; în cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public".
Chiar şi în măsura în care membrii comisie de disciplină ar fi cunsocut calitatea de avertizor de integritate a reclamantei la momentul cercetării disciplinare (aspect ce ar rezulta cel puţin din existenţa pe rol a dosarului nr. 6519/99/2016 al Tribunalului Iaşi), această împrejurare nu îi obliga să prezume existenţa unei legături de cauzalitate între faptele cercetate şi calitatea de avertizor de integritate a reclamantei, revenind reclamantei obligaţia de a se apăra în sensul indicat şi de a proba respectiva legătură de cauzalitate.
Instanţa subliniază încă odată constatarea că reclamanta a formulat acet tip de apărări mult utlerior încheierii cercetării disciplinare şi chiar emiterii deciziilor contestate.
7. Pentru considerentele expuse la punctul 6, instanţa reţine că nu sunt incidente în cercetarea disciplinară nici dispoziţiile art.9 din Legea nr.571/ 2004, potrivită cărora: „In litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări de interes public, făcută cu bună credinţă.
Instanţa verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiaşi autorităţi, instituţii publice sau unităţi bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege".
8. Nu sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă cu referire la nerespectarea dispoziţiilor art.43 din HG 1344/ 2007 privind: „Comisia de disciplină are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al persoanei care a formulat sesizarea şi al funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară".
Aşa cum arată şi pârâta, anterior fixării termenului pentru audiere, reclamantei i-au fost comunicate înscrisurile care se aflau în dosarul comisie de disciplină la acel moment. Aceasta a formulat o cerere distinctă în vederea comunicării înscrisurilor care au stat la baza întocmirii Raportului final al Comisiei de disciplină din data de 29.09.2017, abia în data de 09.10.2017 (cererea nr. 12006), aşa cum resie chiar din adresa de răspuns nr. 12596/25.10.2017 (fila 78 vol. I dosar).
Or, în conţinutul acestei adrese de răspuns, Comisia de disciplină în mod corect arată că dispoziţiile invocate de reclamantă sunt aplicabile în cadrul fazei de administrare a probelor în faţa comisie de disciplină pe parcursul cercetării disciplinare şi nu ulterior desesizării comisiilor de disciplină prin întocmirea raportului final.
Instanţa nu contestă dreptul reclamantei de a lua la cunoştinţă despre toate înscrisurile aflate în dosarul de cercetare disciplinară, însă apreciază că acest drept, ulterior finalizării cercetării, nu îşi mai are izorul în dispoziţiile art. 43 din HG nr. 1344/2007, anterior citate.
În legătură cu motivele de netemeinicie ale deciziilor nr. 1633 şi 1634 din 09.10.2017, emise de Directorul General/Preşedintele CAS, invocate de reclamantă, instanţa reţine cu titlu prealabil că, faţă de soluţia preconizată nu se mai impune analiza lor detaliata, însă pentru a răspunde în mod cât mai complet solicitărilor reclamantei, vor fi dezvoltate câteva considerente şi faţă de aceste aspecte:
Aşa cum s-a arătat anterior, prin decizia nr. 2176/16.11.2018, Curtea de Apel Iaşi a admis recursul formulat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 2105/CA/2017 a Tribunalului Iaşi pronunţată în dosarul nr. -/99/2016 al Tribunalului Iaşi şi, casând în parte sentinţa recurată, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta BL în contradictoriu cu pârâtul CAS, anulând atât Decizia nr. 200/01.06.2016 emisă de preşedintele - directorul general al pârâtei cât şi şi Decizia nr. 1411/16.09.2016 emisă de preşedintele – directorul general al pârâtului.
Instanţa de control judiciar a reţinut, aspect ce se impune şi prezentei instanţe cu putere de lucru judecat, că: „în acest context reclamanta a exprimat un refuz justificat şi legal de preluare a atribuţiilor specifice noii funcţii şi postului pe care a fost mutată fără acordul său, având în vedere nelegalitatea vădită a procedurii de reorganizare, sancţionarea sa pentru săvârşirea abaterii disciplinare incriminate de art.77 alin.2 lit. i din Legea 188/1999 ( refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu ), este vădit şi manifest nelegală.
Prin urmare, nelegalitatea deciziei de mutare a reclamantei pe un alt post din cadrul intimatei afectează şi legalitatea deciziei de sancţionare disciplinară, prin Decizia nr.1411/16.09.2016 în mod neîntemeiat şi nelegal reclamanta fiind sancţionată cu sancţiunea disciplinară constând în mustrare scrisă întrucât refuzul acesteia de exercitare a atribuţiilor specifice noului post nu avea caracter nejustificat”.
Astfel, chiar dacă ne raportăm la apărările pârâtei potrivit cărora, o parte din faptele imputate reclamantei, se situează după momentul emiterii deciziei nr. 1411/16.09.2016, cu referire, deci la: refuzul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (puntul 1 din raportul final de control al comsiei de disciplină), întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor (punctul 2 din raportul de control) şi încălcarea principiului priorităţii interesului public (cu referire directă la cele susţinute în referat – îndeplinirea atribuţiilor cu profesionalism, respectarea termenelor, conformarea la dispoziţiile superiorilor), instanţa reţine că toate aceste atribuţii ar fi trebuit exercitate de reclamantă în baza unor acte administrative declrate şi constatate nule, atitudinea sa apărând ca având un caracter justificat.
De altfel, în context, instanţa va constata reaua credinţă a pârâtei care a susţinut în faţa acestei instanţe că hotărârea primei instanţe în dosarul nr. -/99/2016 al Tribunalului Iaşi ar fi avut caracter definitiv, deşi acest lucru nu era real.
În plus, instanţa reţine că sunt judicioase apărările reclamantei care observă că a semnat condiţionat fişa postului nou pe care a fost mutată prin decizia canulată nr.200/ 01.06.2016 doar începând cu data de 14.10.2016, fapt confirmat prin fişa postului respectiv, ca probă, cât şi prin constatările comisiei de disciplină, formulate la pagina 4, alin.5 al Raportului final al comisiei de disciplină.
În perioada 19 decembrie 2016- 3 ianuarie 2017 s-a aflat în concediu medical, astfel că, în concret, faptele imputate ar fi putut fi săvârşite exclusiv în perioada 16.10 – 19.12, respectiv 3-28 ianuarie 2017.
În legătură cu aceste apsecte reclamanta a formulat ample apărări cu privire la care pârâta nu a exprimat un punct de vedere propriu. Spre exemplu, reclamanta a arătat că deşi s-a reţinut în sarcina sa predarea în stadiul „nerezolvate” a unui număr de dosare în data de 19.12.2016, care urmau să fie plătite în data de 20 a lunii ianuarie 2017, deşi a avertizat conducerea în timputil că respectivele sarcini nu pot fi îndeplinite, în condiţiile în care în perioada 1-19 ale lunii primea raportările medicilor prescriptori electronic şi pe hârtie, rectificări, având şi atribuţii privind relaţiile cu publicul şi de rezolvare a petiţiilor.
Astfel, în acord cu reclamanta, raportat la singura perioadă care ar fi putut fi avută în vedere în analiza punctelor precizate anterior, instanţa remarcă faptul că singurele "întârzieri sistematice în efectuarea lucrărilor" sunt reprezentate, de fapt, de aceste 6 procese verbale prin care a predat la data de 05.12.2016 colegelor PM şi IP (serviciul EACCM), predate de acestea la datele de 14 noiembrie 2016 (3 tranşe), la 22 noiembrie 2016 (1 tranşă) , la 28 noiembrie 2016 (1 tranşă) şi la 29 noiembrie 2016 (1 tranşă).
De asemenea, reclamanta a dezvoltat ample apărări cu privre la activităţile desfăşurate în perioada de referinţă.
Instanţa reţine, cu referire la lipsa de temeinicie cel puţin parţială a faptelor descrise la punctele analizate, că sunt corecte apărările reclamantei referitoare la imposibilitatea reţinerii oricăror consecinţe decurgând din faptul că aceasta s-a aflat în concediu medical sau de odihnă. Pârâta nu a contestat realitatea şi legalitatea concediilor acordate reclamantei; prin urmare, orice aserţiune sau concluzie care tinde la reţinerea în sarcina reclamantei a unei forme de responsabilitate în neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în perioadele în care s-a aflat în concediu, este neavenită şi apare ca abuziv exprimată. Nu are, prin urmare, relevanţă faptul că atribuţiile de serviciu ale acesteia au fost preluate de alţi funcţionari şi nici modalitatea în care acest aspect a grevat asupra activităţii colegilor săi. Din acest punct de vedere, lipsa de imparţialitate şi de obiectvitate a comisiei de disciplină se reflectă nu numai în susţinerile aferente aspectelor analizate, dar şi în tendenţiozitatea întrebărilor chestionarului adresat martorilor colegi cu referire la aceste împrejurări.
Cu privire la manifestările care aduc atingere prestigiului instituţiei, instanţa reţine că raportul final de control dezvoltă o motivare pur generică şi care, face, prin urmare, imposibilă verificarea existenţei acestui tip de manifestări.
Raportul de control face referire la o „atitudine calomnioasă” consemnată în referatele Medicului Şef, ale funcţionarilor publici din Serviciul EACCM, dar şi anterior deciziei nr. 200/01.06.2016 prin referate ale Şefului Serviciul Decontări - dna. NC, dar şi ale Directorului Relaţii Contractuale - dna MM.
Raportul comisiei de disciplină nu indică în mod concret care sunt aceste fapte calomnioase, cuprinse în referatele indicate în conţinutul său, iar reclamanta s-a apărat punctual, cu exemple concrete, făcând referire la legitimitatea susţinerilor proprii cu trimitere la înscrisuri probatorii, cum sunt, spre exemplu, susţinerile acesteia din paginile 25-26 ale cererii de chemare în judecată: „Ca exemple de cazuri preluate şi de mass-media privind recuperarea unor prejudicii prin sancţionarea furnizorilor implicaţi, reclamanta indică: cazul furnizorului S SRL, având ca reprezentant legal pe cetăţeanul arab dr.DY şi Policlinica V SRL , având ca reprezentant legal pe soţia dr.DY, generat prin referatul meu nr.255/ 07.01.2013 (14 pagini) prin care semnala fraude şi solicita control la furnizorul respectiv. Deşi iniţial i s-a solicitat de către conducerea CAS să-şi retrag referatul şi să valideze raportarea serviciilor medicale a furnizorului aşa cum era făcută de către sistemul informatic SIUI (decont luna decembrie 2012 în valoare de 10932 lei), la refuzul său categoric de a-şi retrage referatul s-a dispus, totuşi, control, s-au consemnat fraude şi s-a reziliat contractul furnizorilor respectivi; cazul spitalului R, la care a semnalat, ca urmare a unei vizite de evaluare la care a fost membru, grave ilegalităţi, cu prejudicierea interesului public şi alte infracţiuni aşa cum reiese din referatul nr.1519/ 06 aug.2013 de solicitare control la spitalul R. Deşi primul control dispus de PDG DR la solicitarea sa în scris, din august 2013 a muşamalizat neregulile, iar furnizorul a primit evaluarea, în urma petiţiilor sale repetate la CNAS s-au dispus controale antifraudă care au avut ca urmare sancţionarea spitalului privat respectiv, pentru recuperarea prejudiciilor, fapt aflat de la comisia antifraudă CNAS, confirmat de articole mass-media (de exemplu facsimilul solicitării de către ziarul BZI înregistrat la CAS cu nr.5435/ 01.07.2016 a datelor de interes public din raportul corpului de control antifraudă al CNAS şi sancţiunilor aplicate furnizorului R, din care reiese aplicarea sancţiunii cu diminuarea cu 1 % a valorii de contract).
Faptele ilegale cu prejudicierea interesului public la care au contribuit membrii conducerii CAS sunt mai numeroase şi fac obiectul dosarului nr. 112/ 2015 de la DNA”.
Or, petru reţinerea atât a manifestărilor care aduc atingere prestigiului instituţiei, cât şi a unor potenţiale fapte calomnioase, în mod necesar comisia de disciplină trebuia să dovedească: lipsa interesului legitim al reclamantei în formularea acestor susţineri, intenţia calomnioasă şi caracterul nereal al afirmaţiilor. Or, în concret, comisia s-a mărginit la a face trimitere la exprimările şi opiniile, de asemenea, subiective, ale semnatarilor referatelor menţionate. Nici măcar în faţa instanţei de judecată pârâta nu a produs înscrisuri care să contradovedească afirmaţiile reclamantei sau faptul că sesizările formulate de aceasta şi la care a făcut referire sunt abuzive sau vădit neîntemeiate.
În plus, instanţa reţine, în mod contrar celor exprimate de pârâtă, că referatele menţionate în raportul comisiei de disciplină sunt acte interne, înregistrate şi arhivate la nivelul instituţiei, deci, prin ele însele nu sunt apte să decredibilizeze CAS şi nici să îi ştirbească prestigiul.
Chiar dacă, într-adevăr, o serie de declaraţii de martor, cum este, cu caracter exemplificativ, cea dată de Directorul Relaţii Contractuale MM conţin relatarea unor fapte calomnioase, insultătoare, dat fiind că martorul însuşi este cel ce pretinde că a fost calomniat şi indică externalizarea atitudinii (în sensul că ar fi fost de faţă şi persoane din afara instituţiei), dată fiind calitatea martorului ca subiect al acestei lezări, se impunea pentru comisie adiminstrarea unor probe suplimentare, obiective, imparţiale pentru confirmarea acestor susţineri cel puţin prin identificarea nominală a persoanelor care ar mai fi fost de faţă la momentul indicat în declaraţie.
Caracterul generic al afirmaţiilor comisiei de disciplină, se reţine şi în privinţa punctului 6 din Raportul acesteia (atitudinea calomnioasă, întrebuinţarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private, ameninţarea cu formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase, încălcarea reputaţiei, demnităţii, onoarei funcţionarilor din cadrul CAS), considerentele exprimate anterior fiind deopotrivă valabile.
Instanţa ţine să sublinieze faptul că reţinerile anterioare nu echivalează cu constatarea sau afirmarea inexistenţei faptelor reţinute de comisia de disciplină la punctele 5 şi 6 din Raportul final al acestia, instanţa notând exclusiv faptul că organului de cercetare diasciplinară, exact ca şi în cazul instanţei de judecată, îi revine cu prioritate obligaţia de a dovedi prin probe certe, afirmaţiile şi deciziile luate, inclusiv în privinţa aspectelor care au fost anterior indicate: menţionarea concretă a afirmaţiilor calomniaoase şi denigratoare, reliefarea intenţiei calomnioase şi a caracterului nereal, minicinos al acestor afirmaţii ale reclamantei, mai ales în contextul în care aceasta a dovedit că are calitatea de avertizor de integritate şi a susţinut, la rândul său, că o parte din faptele şi afirmaţiile alegate au caracter real şi au susţinere în plan probatoriu.
De asemenea, instanţa va nota şi faptul că prezenta soluţie nu este una care să încurajeze în conduita funcţioarilor publici manifestări de natura celor descrise în raportul final al Comisiei de Disciplină, motivele avute în vedere la pronunţarea soluţiei fiind cele deja expuse. Este evident că este necesar ca orice funcţionar public să adopte o conduită conformă cu Codul de conduită şi legislaţia în vigoare atât în exercitarea atribuţiilor de serviciu cât şi în raporturile cu colegii, cu conducerea instituţiei şi în exprimarea publică, chiar şi în situaţia în care acesta este avertizor de integritate, întrucât inclusiv legislaţia specifică avertizorului de integritate impune exercitarea drepturilor aferente cu bună credinţă şi potrivit scopului pentru care au fost instituite şi nu în mod abuziv. Aşadar, în cazul săvărşirii unor fapte disciplinare de către orice funcţionar public, instituţia publică este chemată să efectueze o cercetare disciplinară în condiţii de deplină legalitate, cu respectarea tuturor drepturilor conferite de lege funcţionarului public cercetat şi să adopte o soluţie temeinic motivată, în baza unor probe certe, administrate în mod corect.
Cum punctele 4 şi 7 nu au mai condus la sancţionare, nu se impune analiza temeiniciei acestora.
În consecinţă, pentru motivele de nelegalitate pe care instanţa le-a apreciat ca întemeiate, se impune admiterea cererii deduse judecăţii şi anularea deciziilor nr. 1633 şi 1634 din 09.10.2017, emise de Directorul General/Preşedintele CAS, prin care reclamanta a fost sancţionată disciplinar începând cu data de 09.10.2017, pentru un interval de 12 luni, cu retrogradarea în funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Medical.
Ca şi consecinţă a admiterii pretenţiilor principale se impune şi admiterea cererii privind obligarea pârâtei la plata diferenţei între drepturile salariale încasate pentru cele 12 luni şi cele care i s-ar fi cuvenit reclamantei pentru funcţia de publică de execuţie de consilier grad profesional superior, gradaţia 5 (de pe care a fost retrogradată).
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite acţiunea formulată de reclamantaBL, în contradictoriu cu pârâta CAS.
Dispune anularea deciziilor nr. 1633 şi 1634 din 09.10.2017, emise de Directorul General/Preşedintele CAS, prin care reclamanta a fost sancţionată disciplinar începând cu data de 09.10.2017, pentru un interval de 12 luni, cu retrogradarea în funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional, gradaţia 5, în cadrul Serviciului Medical.
Obligă pârâta la plata diferenţei între drepturile salariale încasate pentru cele 12 luni şi cele care i s-ar fi cuvenit pentru funcţia publică de execuţie de consilier grad profesional superior, gradaţia 5 (de pe care a fost retrogradată).
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamantă.
Tribunalul Bistrița Năsăud
Suspendare act administrativ fiscal. Condiţii
Tribunalul Arad
Anulare hotărâre a Consiliului Judeţean
Curtea de Apel Suceava
Act administrativ fiscal. Înregistrarea veniturilor din subvenții, corelarea subvențiilor cu cheltuielile a căror efectuare acele subvenții sunt destinate să acopere. Interpretarea noțiunii textului legal de recunoaștere ca și creanță
Curtea de Apel Oradea
Contestație în anulare
Curtea de Apel Iași
Regimul juridic al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate pentru neachitarea la termen a contribuţiei de asigurări sociale ce trebuia virată de către angajator. Modul de clacul al accesoriilor şi cazurile în care instanţa este în drept să cons