Anulare ordin prefect prin care se impută reclamantului funcţionar public sume cu titlu de indemnizaţii electorale şi protocol. Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune

Sentinţă civilă 136 din 06.02.2019


Pe rol judecarea cauzei de Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant MM şi pe pârâţii PREFECTUL JUDEŢULUI IAŞI şi INSTITUŢIA PREFECTULUI  IAŞI prin PREFECT, având ca obiect anulare act administrativ - ordin emis de instituţia prefectului iaşi.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18.04.2018 sub nr. -/99/2018 pe rolul Tribunalului Iaşi, reclamanta MM a chemat în judecată pârâţii PREFECTUL JUDEŢULUI IAŞI şi INSTITUŢIA PREFECTULUI IAŞI prin Prefect, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea ordinului nr. 428/ 16.10.2017 ca urmare a reţinerii prescripţiei dreptului de a solicita restituirea sumelor aferente perioadei septembrie 2014 – 02.11.2017, în raport de data comunicării ca fiind 02.11.2017 şi în subsidiar anularea acestuia ca fiind nelegal, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta arată că ordinul contestat i-a fost comunicat la data de 02.11.2017, în mod direct, iar prin acest ordin i-a fost imputată suma de 3876 de lei acordată ca indemnizaţii şi protocol în perioada septembrie, octombrie, noiembrie 2014. Suma rezultă din Fişa de constatare şi raportare a iregularităţilor nr. 465881/ 29.09.2017, întocmită în cadrul misiunii de audit public intern la MAI, prefectul emiţând ordinul contestat întemeindu-se pe art. 84 lit.b, art. 85 din Legea 188/1999 şi art. 256 al.1 din Codul muncii. Invocă reclamantul prevederile art. 84 lit. a) din legea 188/1999 şi art. 255 al.1 Codul muncii, pe care le citează. Apreciază că în speţă a intervenit prescripţia dreptului de a se solicita restituirea sumelor achitate de pârâţi în raport cu data comunicării actului, din 02.11.2017, termenul de 3 ani prevăzut de art. 268 al.1 lit. c) Codul Muncii fiind împlinit pentru cea mai mare parte din suma imputată. Pentru partea de sumă neprescrisă arată reclamantul că ordinul este neîntemeiat întrucât în perioada indicată de ordin reclamanta a prestat activităţi atât la locul de muncă cât şi în cadrul grupului tehnic după orele de activitate, fiind respectate prevederile art. 7 din HG 705/2014.  A formulat plângere prealabilă dar nu a primit nici un răspuns. I s-a comunicat un angajament de restituire dar a refuzat să îl semneze. Solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Alăturat acţiunii au fost depuse înscrisuri: ordinul contestat, plângerea prealabilă, , fişa de constatare şi raportare a iregularităţilor, adrese MAI – prefect, situaţia indemnizaţiilor electorale, referate pârât, Ordin 163/2014 cu anexă,  ordin 164/2014 cu anexă, fişa postului, foi colective de prezenţă, pontajul grupului tehnic, state de plată, decizii pensionare, cupoane pensie, copie CI reclamant.

Paratul Prefectul Judeţului Iaşi a formulat întâmpinare (f. 63-66) prin care a solicitat respingerea acţiunii, arătând in esenţa ca din interpretarea prevederilor HG nr. 706/2014 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014 rezultă că grupul tehnic constituit prin ordin al prefectului pe lângă comisia tehnică judeţeană, (art. 8, alin 4), are atribuţii de serviciu, în perioada activităţii pentru alegeri, sunt degrevaţi de sarcinile de serviciu (art.8, alin.5), iar salariile şi celelalte drepturi băneşti se achită de către unităţile de la care provin( art.8, alin. 6). Imputarea sumelor s-a realizat ca urmare a constatării unor acţiuni ce au condus la prejudicierea bugetului alocat în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014 , iar în aplicarea dispoziţiilor legale, cu trimitere la dispoziţiile art. 84 alin. 1 lit. b din Legea privind Statutul funcţionarilor publici, conducătorul entităţii auditate este obligat sa emită decizie de imputare prin care sa stabilească in concret suma de recuperat de la funcţionarul public care prin premisa a beneficiat necuvenit de sumele stabilite pe calea controlului si care au fost acordate fără temei legal.

Alăturat întâmpinării a fost depusă documentaţia ordinului contestat.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 101-104) prin care a reiterat raportarea prescripţiei la data comunicării ordinului şi nu la data emiterii lui şi faptul că activităţile pe care le-a desfăşurat în cadrul grupului tehnic au fost atribuţii de serviciu, nefiind detaşată. Temeiurile juridice invocate de pârât, interpretate ca vizând doar personalul tehnic auxiliar asigurat de INS, reprezintă o interpretare singulară.

In cauza a fost administrata proba cu înscrisuri.

La solicitarea instanţei părţile au depus înscrisuri şi precizări privind datele la care au fost efectuate plăţile a căror restituire s-a dispus prin ordinul contestat (f. 118-136, 138-145).

Reclamanta a mai depus jurisprudenţă.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa constata următoarele:

Prin Ordinul emis de paratul Prefectul Judeţului Iaşi nr. 428/16.10.2017 s-a imputat reclamantei suma de 3876 lei , acordata ca indemnizaţii si protocol in perioada septembrie, octombrie si noiembrie 2014 cu ocazia procesului electoral organizat pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2014.

Actul a fost comunicat sub semnătură reclamantei la data de 02.11.2017, conform menţiunii de pe act, necontestată de pârât.

Reclamanta a invocat în primul rând constatarea prescripţiei dreptului de a se dispune restituirea, raportat la data comunicării către reclamant a ordinului, respectiv 02.11.2017.

Tribunalul reţine că potrivit art. 268 al.1 lit. c) din Codul muncii angajatorul poate atrage răspunderea patrimonială a angajatului în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în speţă, de la data achitării sumelor a căror restituire a fost impusă.

De asemenea, conform art. 2517 Cod civil :” Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.” iar conform art. 2523 cod civil :” Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui”.

Conform art. 85 al. 3 din Legea nr. 188/11999 :  "Dreptul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei."

Potrivit înscrisurilor depuse de părţi, indemnizaţiile si protocolul in perioada septembrie, octombrie si noiembrie 2014 cu ocazia procesului electoral organizat pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2014 au fost achitate reclamantei la datele de 30.09.2014 (pentru luna septembrie), 31.10.2014 (pentru luna octombrie) şi 28.11.2014 (pentru luna noiembrie).

Faţă de cele de mai sus tribunalul reţine că termenul de prescripţie de 3 ani se aplică în cauză, dar că acesta curge de la data încasării sumelor faţă de care s-a dispus restituire şi până la data emiterii ordinului de restituire, şi nu până la data comunicării acestuia către reclamantă.

Astfel, tribunalul reţine că nu există nicio dispoziţie legală care să raporteze prescripţia la data comunicării către reclamant, însă există prevederi legale care raportează prescripţia la data ieşirii din pasivitate a creditorului.

Or, în cauză, pârâtul creditor a ieşit din pasivitate la data emiterii ordinului nr. 428/ 16.10.2017, această dată urmând a fi avută în vedere ca termen elocvent prescripţiei.

Corelând datele dosarului cu dispoziţiile aplicabile prescripţiei, instanţa reţine că pârâtul nu mai putea include în ordinul 428/ 16.10.2017 sumele achitate reclamantei la data de 30.09.2014 şi cele corespunzătoare perioadei 01 – 15 octombrie 2014, întrucât pentru acestea a intervenit prescripţia extinctivă şi astfel nu mai pot beneficia de nici un mod de coerciţie din partea pârâtului sau a statului pentru obţinerea restituirii.

Cu privire la aspectele de fond ale cauzei, instanţa reţine că la emiterea Ordinului 428/ 16.10.2017 pârâtul a avut in vedere Fişa de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor înregistrată sub nr. 465881/ 29.09.2017, adresa MAI nr. 477465/ 10.10.2017, adresa MAI nr. 19470/ 04.10.2017, Situaţia indemnizaţiilor electorale imputate, art.26 din Legea nr. 340/2004.

In Fişa de Constatare şi Raportare a Iregularităţilor nr.465881/29.09.2017 s-a menţionat faptul că în cadrul procesului electoral din anul 2014 pentru alegerea Preşedintelui României s-a procedat la acordarea indemnizaţiei de 65 lei/zi activitate şi a indemnizaţiei de protocol de 10 lei/zi membrilor grupului tehnic de pe lângă Comisia tehnică judeţeană, contrar prevederilor art.67 alin.1 şi 2 din Legea nr.370/2004. Au fost avute în vedere şi prevederile art.7 alin.3, 6 şi 8 din HG nr.705/2014.

Potrivit  art. 67 alin.1 şi 2 din Legea nr.370/2004  " Pentru sprijinirea activităţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene şi a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Naţional de Statistică şi orice altă autoritate publică desemnată, asigură personalul tehnic auxiliar necesar. Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică şi al oricărei alte autorităţi publice desemnate, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.  Pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului".

De asemenea, conform art.7 din HG nr.705/2014: " (1) Pentru membrii Biroului Electoral Central, începând cu data încheierii procesului-verbal de învestire, se acordă o indemnizaţie de 85 de lei pe zi de activitate. (2) Statisticienii, informaticienii şi personalul tehnic auxiliar care participă la executarea operaţiunilor generate de activitatea de la Biroul Electoral Central vor primi o indemnizaţie de 65 de lei pe zi de activitate. (3) Membrii birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi cei ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate beneficiază de o indemnizaţie de 85 de lei pe zi de activitate. Statisticienii, informaticienii şi personalul tehnic auxiliar care participă la efectuarea operaţiunilor generate de activitatea acestor birouri electorale primesc o indemnizaţie de 65 de lei pe zi de activitate. (4) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora beneficiază de o indemnizaţie de 85 de lei pe zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile pentru primul tur de scrutin şi 4 zile pentru cel de al doilea tur de scrutin. Ceilalţi membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare beneficiază de o indemnizaţie de 65 lei pe zi de activitate, dar nu mai mult de 3 zile pentru primul tur de scrutin şi două zile pentru cel de al doilea tur de scrutin. (5) Membrilor Biroului Electoral Central, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar al acestuia care participă la realizarea operaţiunilor legate de desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014, precum şi personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la acest birou li se asigură în fiecare zi de activitate 10 lei de persoană pentru băuturi răcoritoare, cafea şi gustări. (6) Membrilor birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar al acestora, care participă la realizarea operaţiunilor legate de desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014, precum şi personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la aceste birouri li se asigură în fiecare zi de activitate 10 lei de persoană pentru băuturi răcoritoare, cafea şi gustări. (7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la aceste birouri li se asigură în ziua votării 10 lei de persoană pentru băuturi răcoritoare, cafea şi gustări. (8) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) - (7) se face pe baza listelor de prezenţă avizate de preşedinţii birourilor electorale. (9) Veniturile din indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) - (4) se impozitează conform prevederilor legale în vigoare. (10) Prin zi de activitate se înţelege munca desfăşurată pe parcursul unei zile calendaristice, indiferent de numărul de ore prestate, dar nu mai puţin de 6 ore pe zi. (11) Pe lângă drepturile prevăzute la alin. (1) - (7), membrii Biroului Electoral Central, ai birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora, care domiciliază în alte localităţi, beneficiază de indemnizaţia de delegare, precum şi de decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, potrivit reglementărilor în vigoare care stabilesc aceste drepturi pentru personalul din instituţiile publice. (12) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi a cheltuielilor de protocol prevăzute la alin. (5) se asigură din bugetul Autorităţii Electorale Permanente. (13) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (3), (4) şi (11) şi a cheltuielilor de protocol prevăzute la alin. (6) şi (7) se asigură din bugetele instituţiilor prefectului, iar pentru biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi pentru secţiile de votare din străinătate plata indemnizaţiilor şi a cheltuielilor de protocol se asigură din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. "

Potrivit art.8 din HG nr.706/2014 : „1) În termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se constituie comisiile tehnice judeţene şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti, fără personalitate juridică, în componenţa prevăzută în anexa nr. 2, cu atribuţii în coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, prevăzute în legislaţia în vigoare, în domeniul alegerii Preşedintelui României. (2) Componenţa nominală a comisiei tehnice judeţene sau a municipiului Bucureşti se stabileşte de prefect, prin ordin, pe baza propunerilor formulate de conducătorii instituţiilor/societăţilor prevăzute în anexa nr. 2. (3) La şedinţele comisiilor tehnice judeţene şi ale Comisiei tehnice a municipiului Bucureşti pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai unor operatori economici care prestează servicii de interes public, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale. (4) Pentru urmărirea şi soluţionarea operativă a problemelor curente din judeţe, respectiv din municipiul Bucureşti, pe lângă comisia tehnică se constituie un grup tehnic de lucru, fără personalitate juridică, condus de subprefect, format din funcţionari publici desemnaţi de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organizate la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Din grupul tehnic de lucru vor face parte şi 2 - 3 funcţionari publici din aparatul de specialitate al consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (5) În perioada în care îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupului tehnic de lucru membrii acestuia sunt degrevaţi de sarcinile de serviciu. (6) Condiţiile materiale necesare funcţionării grupului tehnic de lucru se asigură prin grija prefectului. Salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite personalului care îşi desfăşoară activitatea în grupul tehnic de lucru se achită de către unităţile de la care aceştia provin."

 Tribunalul reţine că reclamanta a fost desemnata sa facă parte din grupul tehnic de lucru de pe lângă Comisia tehnica prin Ordinul nr. 164/ 03.09.2014, Comisia tehnica judeţeana fiind constituita prin Ordinul paratului nr. 163/ 03.09.2014.

În contextul acestor Ordine, grupul din care a făcut parte reclamanta este prevăzut de  art. 8  al. 4 din HG nr. 706/2014 citat mai sus.

Coroborând art. 67 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 370/2004 cu art. 8  al. 4 din HG nr. 706/2014, cu pontajele depuse la dosar si activitatea concreta desfăşurată de reclamanta, instanţa constata ca aceasta se încadrează  in categoria de personal prevăzuta de art. 67 al. 2 din Legea nr.370/2004 şi astfel beneficiază in baza art. 7 al. 3 ultima teza  al. 6 din HG nr. 705/2014 de indemnizaţie de 65 de lei pe zi de activitate si cheltuieli de protocol, conform art. 7 al. 13, plata indemnizaţiilor şi a cheltuielilor de protocol fiind asigurata din bugetele instituţiilor prefectului.

Potrivit art. 84 lit. din Legea nr. 188/1999 răspunderea civila a funcţionarului public poate fi angajata pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, însă, cum sumele imputate au fost încasate in mod legal conform dispoziţiilor citate şi interpretate la modul de mai sus, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru antrenarea răspunderii reclamantei şi astfel ordinul nr. 428/ 16.10.2017 emis de pârât apare ca nelegal..

Pentru toate considerentele expuse, acţiunea va fi admisă, cu consecinţa anulării Ordinul nr. 428/ 16.10.2017 emis de Prefectul Judeţului Iaşi.

Văzând şi prevederile art. 453 CPC instanţa constată că reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată, că acestea se ridică la suma de 50 de lei reprezentând taxa de timbru şi astfel va obliga pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul MM, în contradictoriu cu pârâţii INSTITUŢIA PREFECTULUI IAŞI  şi PREFECTUL JUDEŢULUI IAŞI.

Anulează Ordinul nr. 428/ 16.10.2017 emis de Prefectul Judeţului Iaşi.

Obligă pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.