Recurs penal. Nelegalitatea sentinţe atacate ca urmare a nesoluţionării fondului cauzei, conform art. 381 ind. 15 pct. 2 lit. c alin. 3 Cod procedură penală

Prin decizia penala nr. 676 din 27 10 2004 a Curtii de Apel Tg.Mures s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Mures, împotriva deciziei penale nr. 208 din 5 mai 2004 pronuntata de Tribunalul Mures si în consecinta  s-a casat integral decizia atacata si s-a desfiinteaza în întregime sentinta penala nr. 1054 din 30 iunie 2003 pronuntata de Judecatoria Tg.-Mures.

Cauza a fost trimisa spre rejudecare la Judecatoria Tg.-Mures.

S-a respins ca inadmisibil recursul declarat de partea civila S. L. iar cheltuielile judiciare avansate în recurs ramân în sarcina statului.

Curtea legal investita, a retinut urmatoarele :

Inculpatul C. E., a fost trimis în judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg.-Mures din data de 11 septembrie 2002.

In esenta, în actul de inculpare s-a retinut ca C. E.  a sustras pe baza aceleiasi rezolutii infractionale, singur, pe timp de zi si pe timp de noapte, din locuri publice, prin efractie, mai multe bunuri din diferite autoturisme pe raza municipiului Tg.-Mures, în perioada iunie 1997 - martie 1998.

Judecatoria Tg.-Mures, în conformitate cu sentinta penala 1054 din 30 iunie 2003, a stabilit ca atâta vreme cât inculpatul, pe parcursul cercetarii judecatoresti, si-a retractat în întregime recunoasterile de la urmarire penala si mai mult a oferit chiar o explicatie plauzibila acestei retractari, în sensul ca a acceptat sa fie inculpat într-o cauza la Tg.-Mures, numai pentru a fi transferat din penitenciarul Arad, nu se poate retine în sarcina acestuia savârsirea infractiunii de furt calificat în forma continuata prev. de art. 208 - 209 alin. 1 lit. e,g,i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Aceiasi motivare deriva si din hotarârea Tribunalului Mures, atacata cu prezentul recurs.

In ceea ce priveste latura civila, instanta de fond a respins o serie de actiuni civile conform art. 346 alin. 3 Cod procedura penala si a luat act de renuntarea la pretentiile civile a unei parti vatamate, precum si de faptul ca o serie de parti vatamate nu s-au constituit parti civile.

Recursul declarat de Parchet este întemeiat.

Astfel, desi autodenuntul initial facut de inculpat lipseste din dosarul de urmarire penala, din declaratiile aflate la filele 96 (datata 29 ianuarie 2002), fila 95 (datata 15 februarie 2002), din cea aflata la fila 93 (datata 27 februarie 2002) si mai ales din declaratia de la fila 91 din data de 20 februarie 2002 scrise de catre inculpat, rezulta cu certitudine elemente incriminatoare care nu puteau fi cunoscute de anchetator decât de la cel ce a savârsit faptele.

Aceste declaratii au fost însa omise deliberat de la analiza faptelor deduse judecatii, ceea ce a condus la pronuntarea unei hotarâri nelegale, prin care atât latura penala a fost solutionata defectuos cât si latura civila.

Cum motivul invocat de Parchet se înscrie în cauzele care atrag casarea din oficiu a hotarârii atacate, nu ne aflam în situatia prevazuta de art. 385'15 pct. 2 lit. d privind rejudecarea pe fond a cauzei dupa casare de catre instanta de recurs, ci în situatia prev. de art. 385'15 pct. 2 lit. c alin. 3 Cod procedura penala, deoarece nu a fost rezolvat fondul cauzei.

Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond va verifica si situatia antecedentelor penale ale inculpatului, caruia nu i-a fost retinuta starea de recidiva, dar care s-ar putea afla în situatia unui concurs de infractiuni.

In alta ordine de idei, recursul declarat de partea civila este inadmisibil, în conditiile în care, sentinta pronuntata de Judecatoria Tg.-Mures nu a fost atacata cu apel, ramânând definitiva conform art. 416 pct. 2 lit. a Cod procedura penala în ceea ce o priveste.

Domenii speta

Spete similare