Soluţionarea cauzelor penale. Consecinţele nesemnării minutei de către unul di judecători. Incidenţa art. 385 ind. 9 pct. 3 Cop procedură penală

Prin decizia penala nr. 681/R/27.10.2004 a Curtii de Apel Tg.Mures, s-a admis recursul partii civile K. J. împotriva deciziei penale nr. 294/25.06.2004 a Tribunalului Mures.

S-a casat integral decizia atacata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mures.

Cheltuielile judiciare în recurs au ramas în sarcina statului. Onorariile avocatiale din oficiu vor fi avansate Baroului Mures din fondul special al Ministerului Justitiei.

Prin Sentinta penala nr. 1409/3.10.2003 a Judecatoriei Tg.Mures în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,i Cod penal inculpatul  B. P. C. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.

În baza art.88 alin.1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei durata  masurii preventive a retinerii din 14.06.2003 si arestului din 18.06.2003.

În baza art.86 ind.1 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 7  ani stabilit potrivit dispozitiilor art.86 ind.2 alin.1 Cod penal.

În baza art.86 ind.3 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna masurilor de supraveghere: sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de reintegrare sociala si supraveghere de pe lânga Tribunalul Mures; sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta, orice deplasare ce depaseste mai mult de 8 zile, precum si întoarcerea; sa comuniuce si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a -i putea fi controlate mijloacele de existenta.

 În baza art.86 ind.3 alin.3 lit.a Cod penal a fost impusa inculpatului sa desfasoare o activitate.

În baza art.359 alin.1 Cod pr.penala a fost  atrasa atentia inculpatului asupra prevederilor art.86 ind.4 Cod penal.

 În baza art.350 alin.3  lit.b Cod pr.penala a fost dispusa  punerea de îndata în libertate a inculpatului.

În baza art.334 Cod pr.penala a fost respinsa cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatului Tollas Levente Istvan din complicitate la furt calificat în infractiunea de tainuire.

În baza art.27 Cod penal coroborat cu art.26 Cod penal rap. la art. 208,209 alin.1 lit.a,i Cod penal inculpatul T. L. I. la fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de furt calificat în forma de participatie a complicitatii.

În baza art.81 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de durata prevazuta de art.82 alin.1 Cod penal.

În baza art.359 alin.1 Cod pr.penala a fost  atrasa atentia inculpatului asupra prevederilor art.83 si 84 Cod penal.

În baza art.221 Cod penal inculpatul D. F. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de tainuire.

În baza art.81 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de durata prevazuta de art.82 alin.1 Cod penal.

În baza art.359 alin.1 Cod pr.penala a fost  atrasa atentia inculpatului asupra prevederilor art.83 si 84 Cod penal.

A fost admisa în parte actiunea civila formulata de K.J., inculpatii fiind obligati în solidar la plata echivalentului în lei a sumei de 1.750 Euro  la data platii efective, iar inculpatii B. C. si T. L. la plata  echivalentului în lei a sumei de 8.525 Euro, fiind respinse restul pretentiilor civile formulate.

În baza art.191 alin.2 Cod pr.penala inculpatii au fost obligati la plata sumei de 1.800.000 lei cheltuieli judiciare avansate de catre stat.

În baza art.193 alin.1 Cod pr.penala  inculpatii B. C.  si T.L. au fost obligati la plata sumei de 750.000 lei  în favoarea partii civile, iar inculpatul D. F. la plata sumei de 500.000 lei  cu titlu de cheltuieli judiciare facute de partea civila.

S-a retinut de prima instanta ca prin coroborarea probelor existente la dosarul cauzei,  s-a stabilit ca la data de 6.06.2003 organele de politie au fost anuntate despre faptul ca persoane necunoscute au patruns în apartamentul de pe str.Pomicultorilor nr.5/12, din Tg.Mures, de unde au sustras bani si bunuri de valoare.

Cu ocazia cercetarilor facute la fata locului s-a constatat ca usa de acces a locuintei respective era asigurata cu doua sisteme de închidere, unul tip broasca si celalalt tip yala. Sildul zarului fusese demontat, iar la sistemul de închidere tip broasca erau urme de fortare vizibile. În interiorul apartamentului lucrurile erau ravasite, fiind scoase lucruri din dulap, iar usa congelatorului era deschisa.

De la fata locului au fost ridicate un numar de 15 urme papilare, una partinând  inculpatului B. C.

Fiind audiat, acesta a negat ca ar avea vero legatura cu  furtul din apartament,  fiind astfel supus testului  cu poligraful. Ulterior acesta a recunoscut fapta, ajutând organele judiciare la  descoperirea si celorlalti participanti.

Din declaratiile inculpatului B. P. C. a rezultat ca prin intermediul inculpatului D. F. la cunoscut pe inculpatul T.L., care le-a spus ca  stia despre un apartament cu bunuri de valoare de la prietena sa care era nepoata proprietarei apartamentului. Inculpatul B. a intrat în posesia chei apartamentului, dupa care a facut o copie.

În data de 6.06.2003 inculpatul B. la întâlnit la Weekend pe inculpatul T. cu prietena acestuia, de la care a aflat ca partea vatamata era plecata la Sovata. Aflând acest lucru s-a deplasat la apartamentul din str.Pomicultorilor, unde cu cheia falsa a descuiat usa si a patruns în interior. Stiind de la inculpatul T.  ca partea vatamata tinea banii în sertarele congelatorului, a sustras din acesta doua pungi cu bacnote de 500, 100 si 500 Euro, în total 12.200 Euro. Pentru a da impresia  unei spargeri de catre persoane necunoscute partii vatamate, si pentru a plana suspiciunea asupra inculpatului T. acesta a mai sustras din locuinta  o cutie cu bijuterii, un laptop, un DVD, fortând totodata si usa de acces.

Bunurile au fost transportate la locuinta sa, dupa care în pivnita casei sale de unde au fost ridicate de organele de politie si restituite partii vatamate.

Dupa savârsirea faptei, inculpatul a luat legatura cu inculpatul D.  F., caruia i-a spus despre furt, iar mai târziu s-au întâlnit cu inculpatul T. L., unde au împartit banii sustrasi. Fiecare a primit suma de 3.500 Euro, diferenta revenindu-i inculpatului B.

Declaratiile inculpatului B. au fost confirmate si de inculpatul D. F., care de asemenea cunostea ca partea vatamata detinea sume importante de bani si bunuri de valoare, fiindu-i propus  de inculpatul T.  sa de-a o spargere la acel apartament.

 Inculpatul  D. F.  a relatat inculpatului B.  ca avea cunostiinta ca partea vatamata detinea bunuri de valoare, moment în care a aparut inculpatul T. care  cunoastea partea vatamata si stia ca aceasta îsi tinea banii în frigider.

Astfel,  inculpatul T. împreuna cu inculpatul B. s-au deplasat în ziua spargerii la piata pentru a cumpara sculele necesare spargerii, apoi în jurul orei 16 l-au contactat pe inculpatul D. F.

Când acesta s-a întâlnit cu inculpatul B., acesta era foarte agitat, deoarece si-a dat seama ca inculpatul T. le-a tras teapa, suma stiuta de ei fiind mai mare decât cea sustrasa.

În aceeasi zi, inculpatii s-au întâlnit la "Weekend", inculpatul B. spunând ca inculpatul T. a gasit în locuinta partii vatamate suma de 12.000 Euro, dupa care au împartit banii, inculpatii D.  F. si T.  primind suma de 3500 Euro, iar inculpatul B.  ramânând cu diferenta.

Inculpatul D. F. a declarat ca în zilele urmatoare s-a întâlnit cu nepoata partii vatamate de la care a aflat ca  se sutrase suma de 20.000 Euro.

Inculpatul T. L. a negat în mod constat savârsirea faptelor. Chiar daca acesta nu a recunoscut participarea sa la savârsirea faptei, din materialul probator administrat în cauza a reiesit fara dubii ca inculpatul T. a fost cel care a avut ideea savârsirii faptei, restul invculpatilor doar ajutându-l.

Partea vatamata a reclamant disparitia din sertarul congelatorului a sumei de 34.000 Euro, precum si alte bunuri materiale.

Inculpatul B. a recunoscut însa sustragerea a doar 12.200 Euro, sustineri confirmate si de catre ceilalti inculpati.

Partea vatamata nu a putut face dovada sumei exacte detine de catre aceasta, banii fiind adusi în tara de sotul si de prietenul de afaceri al acestuia.

Certitudinea introducerii în tara  a banilor respectivi putea fi data doar de declaratiile vamale ale parii vatamate  si partenerului de afaceri al acestuia, declaratii pe care acestia trebuiau sa le da în conformitate cu pct.2 din Circulara nr.7/25.05.1998 privind modificarea unor prevederi din Regulamentul privind efectuarea operatiunilor valutare, potrivit careia  persoane fizice  pot intra în tara cu suma de 10.000 dolari/ persona, calatorul  fiind obligat sa declare aceste sume în valuta.

Fata de cele expuse mai sus, s-a pronuntat de prima instanta solutia indicata.

Împotriva respectivei hotarâri a formulat apel partea civila K. J. care în  motivele  de apel a sustinut ca a dovedit existenta sumei de 34.000 Euro, care este adevarata valoare a prejudiciului, solicitând ca inculpatii sa fie obligati în solidar la repararea integrala a prejudiciului, respectiv a sumei ramase de 32.075 Euro.

Prin decizia penala nr.294/25.06.2004 Tribunalul Mures a respins apelul partii civile ca nefondat.

A facut aplicarea dispozitiilor art.192 al.2 C.pr.pen.

instanta de apel a motivat astfel decizia mentionata:

Partea civila a formulat apel pe latura civila fiind nemultumita de suma retinuta drept prejudiciu de prima instanta, de 12.200 Euro. Apelul partii civile este nefondat pentru motivele ce se vor vedea mai jos.

Partea civila a considerat ca a dovedit existenta sumei cu declaratiile coinculpatilor T. L.  care arata ca, stia de existenta a circa 30.000 Euro, ca la partajarea banilor a crezut ca B. le-a tras în piept. Aceasta declaratie nu poate fi retinuta însa ca dovedind cuantumul sumei si nici ca b.  P. C. ar fi sustras suma de 30.000 Euro, deoarece trebuie observata si declaratia inculpatului D. F.  (f.95 dos.urm.pen) care a confirmat ca B.  P. C. era nervos ca "Jesi" i-a tras teapa, negasind suma de bani indicata de aceasta, respectiv de T. L. I.

S-a mai retinut de partea civila ca martora  M. I a aratat ca a vazut când sotul partii civile i-a înmânat acesteia suma de 25.00 Euro, stia de existenta sumei de 700 Euro care apartinea tatalui ei, si a vazut în congelatorul partii civile "mai multe plicuri" cu diverse sume înscrise pe ele.

Se observa ca partea civila se contrazice chiar ea în afirmatii. Astfel, în timp ce initial partea civila K. J. a afirmat ca a avut suma de 34.000 Euro într-o punga si în alta punga suma de 700 Euro, în fata instantei sustine  ca banii se aflau si în plicuri, plicuri însa a caror disparitie nu le-a reclamat. Referitor la declaratiile martorei M. I.  trebuie observat ca aceasta a afirmat ca partea civila  îsi tinea o parte din bani într-un sertar de la aragaz în bucatarie (f.221 prima instanta).

Din coroborarea acestor afirmatii cu declaratiile martorului R. Z., care a afirmat ca a primit cei 25.000 Euro datorati pentru renovarea vilei de la Sovata, rezulta ca partea civila avea o suma de bani care provenea tot de la sotul sau partenerul de afaceri, fiind cel mai probabil vorba despre suma de bani la care se refera  adverintele de la f.235,236 dosar prima instanta.

Pentru ca potrivit art.998 Cod civil  sa se poata retine prejudiciul în sarcina inculpatilor  este necesar ca prejudiciul sa fie cert,  ori în speta nu s-a putut dovedi certitudinea  întinderii pagubei, ori în acest caz instanta de judecata  se va limita la obligarea repararii prejudiciului constatat si evaluat cu certitudine, conform literaturii de specialitate si practicii judiciare în materie.

Este de observat însa, dupa cum bine a retinut si instanta de fond  ca prin nedeclararea sumelor de bani la întoarcerea în tara, s-a savârsit o fapta ilicita,  ori partea civila nu poate invoca în sprijinul afirmatiilor ei, fapte savârsite cu încalcarea prevederilor legale.

Împotriva acestei decizii a declarat, în  termen legal, recurs  partea civila K. J. care a criticat decizia atacata sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei si a solicitat obligarea inculpatilor la repararea integrala a prejudiciului cauzat, prejudiciu evaluat la 32.075 Euro.

S-a motivat ca Tribunalul Mures a dat o gresita interpretare probelor administrate în cauza.

În urma examinarii deciziei atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, în integralitatea sa, Curtea de Apel va admite recursul declarat pentru urmatoarele considerente:

Curtea de Apel a invocat din oficiu exceptia nesemnarii minutei de catre unul dintre judecatori, ceea ce atrage, potrivit art.3859 pct.3 C.pr.pen., casarea deciziei atacate.

Cum minuta în dosarul nr.8142/2003 al Tribunalului Mures nu a fost semnata de catre unul din membrii completului de judecata si nici decizia nr.294/2004 pronuntata în acelasi dosar nu a fost semnata de catre membrii completului de judecata, dar în acest ultim caz motivul de nulitate s-ar acoperi deoarece decizia s-a semnat de catre vicepresedintele instantei întrucât membrii completului erau plecati în concediu, instanta de control nu are certitudinea ca instanta de apel a fost compusa potrivit art.292 al.2 C.pr.pen.

În consecinta în cauza se face aplicarea dispozitiilor art.3859 pct.3 raportat la art.292 al.2 si 197 al.2 C.pr.pen. si, ca atare, în baza art.38515 pct.2 lit.c C.pr.pen., Curtea de Apel va admite recursul partii civile si va casa integral decizia atacata dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mures.

Domenii speta

Spete similare