Fara titlu

Asupra recursului penal de fata:

Prin sentinta penala nr.893/19.04.2005 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti în

dosarul penal nr.3455/2005, s-a respins, ca inadmisibila, cererea de revizuire formulata de

revizuientul P.E.D., fiul lui D. si I., nascut la 3.04.1968.

Revizuientul a fost obligat la 500.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca, prin cererea înregistrata la

aceasta instanta la data de 28.03.2005, revizuientul P. E. D. a solicitat revizuirea sentintei penale

nr.1434/23.09.2003, pronuntata în dosarul nr.2815/2003 de Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti, cu

motivarea ca instantele în mod gresit au retinut vinovatia sa privind savârsirea infractiunii, printr-o

gresita apreciere a probelor administrate.

În fapt, în cursul lunii ianuarie 2001, revizuientul împreuna cu N.V., au efectuat mai multe

deplasari în Cartierul Drumul Taberei cu autoturismul destinat activitatii de taximetrie condus de

P.E.D., ocazie cu care, observând autoturismul marca Renault 30, apartinând partii vatamate F. M.,

parcat pe str. P. nr.4A, au luat hotarârea de a-l sustrage în vederea dezmembrarii. La 29.01.2001,

revizuientul împreuna cu N.V. s-au deplasat în parcarea mentionata unde, cu ajutorul unui utilaj

destinat remorcarii autovehiculelor, condus de T. S. O., au ridicat autoturismul partii vatamate, l-au

deplasat la locuinta revizuientului, unde au demontat diverse piese.

Aspectele învederate de revizuient, în baza carora si-a întemeiat cererea de revizuire,

respectiv ca a încheiat un înscris cu P.S., în prezenta martorului T. O. si doreste sa administreze

acest mijloc de proba nou, ca doreste sa fie audiat martorul M. A. C., nu se încadreaza în

dispozitiile art.394 Cod procedura penala, întrucât nu este vorba de descoperirea unor fapte sau

împrejurari noi care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, ori de instantele de

control judiciar, ori este inadmisibil ca pe calea extraordinara a revizuirii sa se obtina o prelungire a

probatiunii pentru fapte si împrejurari deja cunoscute si verificate de instantele care au solutionat

cauza.

Având în vedere ca motivele invocate de revizuient nu se încadreaza în cazurile de revizuire

prevazute de art.394 Cod procedura penala, raportat la art.403 Cod procedura penala, prima instanta

a respins cererea de revizuire ca inadmisibila.

Împotriva sentintei penale a declarat apel revizuientul P.E.D., cu motivarea ca declaratiile

date de inculpat si de coinculpatul N.V. au fost influentate de organele de politie carora le-a remis

cheile masinii si chitanta de mâna pe care o întocmise cu numitul S. P. A mai aratat apelantul ca a

avut o întelegere cu adevaratul proprietar al masinii, dar din motive personale aceasta întelegere nu

s-a materializat.

Apelantul a solicitat reaudierea coinculpatului N.V. si a martorilor audiati în cursul judecatii,

pentru a arata ca au vazut chitanta de mâna.

Examinând sentinta apelata prin prisma motivelor de apel invocate, Tribunalul a constatat ca

apelul declarat nu este fondat.

În mod corect instanta de fond a respins, ca inadmisibila, cererea de revizuire formulata de

petentul condamnat, în conditiile în care motivele invocate de petent nu se încadreaza între cazurile

de revizuire prevazute de art.394 Cod procedura penala.

Astfel, petentul a solicitat reaudierea coinculpatului si a martorilor audiati de prima instanta

si de organele de urmarire penala, pentru a demonstra existenta unei chitante de mâna încheiate cu

numitul P.S., precum si audierea unui martor suplimentar în acelasi scop.

Tribunalul a constatat ca nu este incident nici unul din cazurile de revizuire prevazute de

art.394 Cod procedura penala, neexistând fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta

la solutionarea cauzei.

Existenta chitantei de mâna nu a fost învederata de inculpat instantei de fond, acesta

sustinând ca nu a avut nici o clipa cheile, nefacând în declaratie nici o referire la asemenea chitanta

de mâna.

Revizuientul si-a modificat practic declaratiile date în fata primei instante, solicitând

reaudierea coinculpatului si a martorilor pentru a i se confirma noua declaratie.

Faptul ca revizuientul întelege sa-si modifice propriile declaratii date în fata instantei de

fond nu reprezinta fapte sau împrejurari noi ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea

cauzei.

Asa cum a aratat în referatul întocmit de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 5

Bucuresti, textul art.394 lit.a Cod procedura penala nu permite o prelungire a probatiunii pentru

fapte si împrejurari cunoscute si verificate de instanta care a solutionat cauza.

Prin decizia penala nr.492/A/18 mai 2005, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I

Penala în dosarul nr.2730/2005, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul P.E.D.,

împotriva sentintei penale nr.893/19.04.2005, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti, în

dosarul nr.3455/2005.

A fost obligat apelantul la 400.000 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care 200.000 lei,

onorariul avocatului din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justitiei.

Împotriva ambelor hotarâri a declarat recurs revizuientul P.E.D., care, fara a indica cazul de

casare pe care îsi întemeiaza critica, arata ca nu au fost corect apreciate probele administrate în

cauza, a fost indus în eroare când a dat declaratiile în fata organului de urmarire penala, iar martorii

au fost influentati de politisti.

Fata de toate aceste aspecte, considera ca cererea sa se întemeiaza pe dispozitiile art.394 lit.a

Cod procedura penala.

Din oficiu, se constata ca în cauza sunt incidente cazurile de casare prevazute de art.385/9

alin.1 pct.3 Cod procedura penala - cazuri care, potrivit art.385/9 alin.3 Cod procedura penala, se

iau în considerare întotdeauna din oficiu - respectiv, ca judecatorul care a solutionat la fond cererea

de revizuire - D. B. - a pronuntat si sentinta penala de condamnare nr.1434/23.09.2003 a

Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, prin care a dispus condamnarea revizuientului P.; în mod gresit

s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibila, fapt care atrage incidenta cazului de casare prevazut

de art.385/9 pct.17/1 Cod procedura penala; nu s-au analizat toate motivele invocate de revizuient,

fiind incident cazul de casare prevazut de art.385/9 pct.10 Cod procedura penala.

Examinând hotarârile în raport de cazurile de casare invocate din oficiu, Curtea constata

urmatoarele:

Potrivit art.47 alin.2 Cod procedura penala, nu mai poate participa la judecarea cauzei,

judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data în acea

cauza.

 În speta, d-na judecator, s-a pronuntat cu privire la vinovatia revizuientului, pronuntând

condamnarea acestuia, ceea ce îi atrage incompatibilitatea solutionarii cererii de revizuire, unde

revizuientul invoca nevinovatia sa si în mod obligatoriu ar fi trebuit sa formuleze cerere de abtinere.

Neprocedând astfel, devine incident cazul de casare prevazut de art.385/9 pct.3 Cod

procedura penala, respectiv a existat un caz de incompatibilitate.

În mod nelegal instanta fondului a respins cererea revizuientului ca inadmisibila.

Cererea sa prezinta o manifestare procesuala.

În principiu, o manifestare procesuala este socotita admisibila când: 1) legea îngaduie în

mod obiectiv o asemenea manifestare. Or, art.393 îngaduie revizuirea hotarârilor judecatoresti

definitive; 2) persoana care a efectuat manifestarea are subiectiv aptitudinea legala de a folosi

aceasta manifestare. Art.396 lit.a Cod procedura penala prevede ca orice parte din proces - deci si

inculpatul - poate cere revizuirea în limitele calitatii sale procesuale; 3) manifestarea concreta

raspunde functional scopului ce i se atribuie de lege, adica sa aiba pertinenta functionala în sensul

sa poata conduce la satisfacerea intereselor partii respective. În cazul admiterii cererii, revizuientul

poate fi achitat.

Inadmisibilitatea fiind corespondentul negativ al admisibilitatii, rezulta ca o cerere este

inadmisibila când: 1) nu este obiectiv încuviintata de lege; 2) lipseste legitimitatea subiectiva a celui

care foloseste cererea; 3) din actele cauzei rezulta inutilitatea (nepertinenta) functionala a acesteia,

în sensul ca în cazul respectiv nu poate produce efectele pe care legea a înteles sa i le atribuie.

În speta, nu ne aflam în fata nici unuia din cazurile de inadmisibilitate mai sus- aratate.

Faptul ca nu exista nici unul din cazurile de revizuire prevazute de art.394 Cod procedura

penala, nu face ca revizuirea sa fie inadmisibila, ci doar ca ea sa se învedereze ca nefondata.

Asa fiind, hotarârea este contrara legii, fiind incident cazul de casare prevazut de art.385/9

pct.17/1 Cod procedura penala, care se ia în considerare întotdeauna din oficiu.

Pe de alta parte, când o cerere este respinsa, ca inadmisibila, instanta nu mai analizeaza

fondul cauzei.

În speta, desi cererea de revizuire a fost respinsa, ca inadmisibila, instanta a procedat la

analiza fondului cauzei, ceea ce reprezinta o flagranta contradictie între considerente si dispozitiv,

ceea ce ar atrage incidenta cazului de casare prevazut de art.385/9 pct.9 Cod procedura penala, dar

acesta, nefind invocat de revizuient, nu poate fi luat în considerare din oficiu, potrivit art.385/9

alin.3 Cod procedura penala.

În fine, instanta nu a analizat toate motivele invocate de revizuient, respectiv împrejurarea

invocata în cererea de revizuire, în sensul ca a încheiat o întelegere verbala cu partea vatamata F. M.

Aceasta este o împrejurare esentiala pentru revizuient asupra careia instanta nu s-a

pronuntat.

Astfel, hotarârea cade sub incidenta cazului de casare prevazut de art.385/9 pct.10 Cod

procedura penala, care se ia în considerare întotdeauna din oficiu.

Având în vedere toate acestea, Curtea, în baza art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedura penala,

va admite recursul revizuientului, va casa în totalitate ambele hotarâri si va trimite cauza spre

rejudecare, aceleiasi instante de fond, respectiv, Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti.

Cheltuielile judiciare vor ramâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu va fi

suportat din fondul Ministerului Justitiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de revizuientul P.E.D., împotriva sentintei penale nr.893/19 aprilie

2005, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti, în dosarul nr.3455/2005 si a deciziei penale

nr.492/A/18 mai 2005, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, în dosarul nr.2730/2005.

Caseaza, în totalitate decizia penala si sentinta penala si trimite cauza la prima instanta,

Judecatoria Sectorului 6  Bucuresti.

Cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului.

Onorariul aparatorului din oficiu, în cuantum de 200.000 lei, va fi suportat din fondul

Ministerului Justitiei.

Definitiva.

Pronuntata în sedinta publica azi, 27.06.2005. 

3

Domenii speta

Spete similare