Contestatie în anulare. Conditii de admisibilitate.
Contestatia în anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare, prin care însasi instanta ce a pronuntat hotarârea atacata, în cazurile si conditiile prevazute de lege, poate sa îsi desfiinteze propria hotarâre si sa procedeze la o noua judecata.
Numai o greseala materiala esentiala care a determinat o solutie eronata, poatew fi invocata pe calea contestatiei în anulare, fara însa a deschide dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac.
Contestatorii N.S. si L.E.C. au formulat, în contradictoriu cu intimatii A.V.A.S.Bucuresti, P.N., P.I., S.C.P.C. S.A., Oficiul Registrului Comertului Constanta si P.I. în conformitate cu art.318 cod pr.civila, contestatie în anulare, prin care solicita:
-anularea deciziei civile nr.167/COM/18.03.2005, pronuntata de Curtea de Apel Constanta;
-admiterea recursului declarat de recurentii N.S. si L.E. împotriva sentintei civile nr.3558/COM/23.04.2004, pronuntata de Tribunalul Constanta;
-modificarea sentintei recurate, în sensul respingerii ca nefondata a cererii formulata de A.V.A.S. împotriva contestatorului pe temeiul art.124 din legea nr.64/1995, republicata.
I. Se arata ca, potrivit art.18 cod pr.civila, hotarârile instantei de recurs mai pot fi atacate cu contestatie (...) când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Astfel, în aplicarea acestui text de lege,instanta de recurs a omis sa cerceteze toate motivele pe care le-au invocat, în scopul modificarii sentintei atacate.
1.s-a invocat ca instanta de fond nu a aratat în ce a constat activitatea neprofitabila pe care a continuat-o si care a dus societatea la încetare de plati, nefiind suficient sa se retine doar ca a savârsit o fapta culpabila, fara ca aceasta fapta sa fie identificata si analizata. Pe de alta parte, fapta retinuta de instanta nu se încadreaza în ipoteza normei instituite la art.124 lit.c, întrucât nu reprezinta desfasurarea unnei activitati care sa fi condus societatea la încetare de plati. Din lecturarea deciziei data în recurs, rezulta ca instanta nu a cercetat acest motiv de recurs, lasându-l nesolutionat.
2.instanta de control judiciar nu a examinat celelalte motive de recurs pe care le-a invocat, referitoare la gresita solutionare de catre instanta de fond a aspectului privind raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, care nu se prezuma de drept, ci trebuie dovedit sau retinerea eronata, în opnia contestatorilor, a faptului ca existenta prejudiciului se deduce din simpla stare de încetare a platilor de catre societate.
3.instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra motivului de netemeinicie a motivului de fond, prin care a aratat ca, în mod gresit, instanta a retinut în persoana contestatorilor incidenta prev.art.124 lit.c, deoarece reclamanta nu a dovedit ca a dispus continuarea presupusei activitati în interesul ei personal.
4.continuarea activitatii în interesul personal al persoanei raspunzatoare reprezinta una din cele doua conditii de incidenta a art.124 lit.c, cealalta fiind desfasurarea din dispozitia persoanei raspunzatoare a activitatii neprofitabile care duce în mod vadit societatea la încetare de plati. Legea nu detaileaza expresia „interes personal”, dar este evident ca a avut în vedere obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material sau moral.
5.prin criticile formulate pe calea recursului, contestatorii au încercat sa demonstreze netemeinicia si nelegalitatea instantei de fond, aratând, cu referire directa la elementele raspunderii civile delictuale, de ce nu se poate retine în sarcina lor incidenta prev.art.124 lit.c. Criticile se constituie în tot atâtea motive de modificare a sentintei atacate si nu pot fi înlaturate „în bloc” fara o analiza distincta a acestora.
II. Potrivit art.318 cod pr.civila, „hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, când dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale (...)”.
Aplicarea acestui text de lege, instanta de recurs s-a aflat în eroare cu privire la data numirii în functia de administrator a S.C.P. C. S.A. a pârâtului P. I., aceasta fiind 15.11.1995 si nu 15.04.1997 cum a retinut instanta.
Ori, eroarea în care s-a aflat instanta de recurs cu privire la numirea noului administrator, este esentiala, deoarece schimba perspectiva de abordare a prev.art.124 din lege, sub aspectul persoanei raspunzatoare.
Intimata A.V.A.S.Bucuresti a depus la dosar note scrise, prin care solicita respingerea contestatiei în anulare ca nefondata si, în consecinta, mentinerea ca temeinica si legala a deciziei civile nr.167/COM/2005 a Curtii de Apel Constanta.
Analizând criticile formulate, Curtea retine urmatoarele:
Prin decizia civila nr.167/COM/2005 a Curtii de Apel Constanta, au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de N.S., L.E.C., P.I. si creditoarea A.V.A.S. Bucuresti, împotriva sentintei civile nr.3558/COM/23.04.2004, pronuntata de Tribunalul Constanta.
Prin aceasta hotarâre a fost admisa cererea formulata de A.V.A.S.Bucuresti, privind atragerea raspunderii patrimoniale a pârâtilor administratori .N.S., L.E.C. si P.I.în temeiul disp.art.124 lit.c,d,f din Legea nn.64/1995, pentru suma de 43948,79 USD.
Contestatorii sustin faptul ca instanta de recurs a omis sa cerceteze toate motivele invocate.
Contestatia în anulare este o cale extraordinare de atac, de retracttare, prin care se cere însasi instantei ce a pronuntat hotarârea atacata, în cazurile si conditiile prevazute de lege, sa îsi desfiinteze propria hotarâre si sa procedeze la o noua judecata.
Cauza contestatiei în anulare este nelegalitatea hotarârii ce se ataca, nelegalitate constând în una din deficientele indiicate limitativ de art.317 si 318 cod pr.civila.
In cauza, se invoca disp.art.318 cod pr.civila.
Sub acest aspect, însa, este necesara sublinierea deosebitii dintre motiivele de casare la care se refera disp.art.318 cod pr..civila si argumentele de fapt si de drept.
Asttfel, instanta de control judiciar a raspuns la toate motivele de casare, chiar daca, uneori, a grupat argumentele folosite în dezvoltarea unui motiv de casare.
In ceea ce privesc sustinerile privind motivul prevazut de art.318 cod pr.civila, dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale, constestatorii au avut în vedere eroarea instantei privind data numirii în functia de administrator al S.C.Poseidon Comp S.A. a lui Popescu Ion, aceasta fiind 15.11.1995 si nu 15.04.1997.
Textul vizeaza greseli de fapt, involuntare, iar nu nu greseli de judecata.
A da partilor posibilitatea de a se plânge aceleasi instante care a dat hotarârea de modul în care a apreciat probele si a solutionat raporturile dintre parti, ar însemna sa se deschida dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac.
Numai o greseala materiala esentiala care a determinat o solutie eronata, poate fi invocata pe calea contestatiei în anulare, ceea ce nu este cazul în speta de fata.
Asa fiind, criticile aduse pe aceasta cale hootaarârii pronuntata de instanta de control judiciar, sunt neîntemeiate, concluzionând instanta de control.
Decizia civila nr.566/COM/04 iulie 2005
Tribunalul Tulcea
Contencios adm.fisc- contestaţie act administrativ fiscal
Tribunalul Olt
Motive reglementate de disp. art.503 C.p.c
Curtea de Apel Târgu Mureș
Contestaţie în anulare. Termen. Hotărâre privind soluţiile de netrimitere în judecată
Curtea de Apel Oradea
Contestaţie în anulare. Căi de atac. Recurs inadmisibil
Curtea de Apel București
Contestatie întemeiata pe Legea nr. 10/2001. Decizia nr.830/2008 a Curtii Constitutionale. Aplicarea sa unui litigiu pendinte. Efecte sub aspectul incidentei art.29 (fost 27) din Legea nr. 10/2001 republicata.