Revocarea masurii arestarii preventive. temeiuri

Decizie 327-R din 26.06.2007


1. REVOCAREA MASURII ARESTARII PREVENTIVE.  TEMEIURI.

Potrivit art. 160/b alin. 2 Cod procedura penala daca instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat, sau nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate dispune revocarea arestarii preventive si punerea de îndata a inculpatului.

Potrivit art. 148 din Codul de procedura penala, masura arestarii preventive a inculpatului poate fi lata daca sunt întrunite conditiile prevazute de art. 143 si exista vreunul din cazurile prevazute la literele a-f ale aceluiasi articol.

DECIZIA PENALA NR.327/R/ 26 IUNIE 2007 

Dosar nr.1046/35/P/2007

Prin încheierea penala din 15 iunie 2006 pronuntata de Tribunalul Bihor în dosar nr.6180/111/2006, a fost respinsa cererea de revocare a masurii arestarii preventive formulata de inculpat.

În baza art.300/2 raportat la art.160/b cod procedura penala a fost mentinuta masura arestarii preventive a inculpatului M.T., nascut la 06.03.1947 în Oradea, fiul lui G. si A. detinut in Penitenciarul Oradea, masura luata prin încheierea nr. 80/04.08. 2006 pronuntata de Tribunalul Bihor, în baza careia s-a emis mandatul de arestare preventiva nr. 82/2006 de catre aceeasi instanta.

Pentru a pronunta astfel instanta de fond a retinut ca inculpatul M.T.  a fost arestat la data de 4  august 2006 în baza mandatului de arestare preventiva nr.82/2006 emis de Tribunalul Bihor cu motivarea ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de care este învinuit, este mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica iar împrejurarile care au determinat arestarea preventiva a inculpatului subzista si în prezent, existând în continuare pericolul pentru ordinea publica, în cazul lasarii în libertate a inculpatului, motiv pentru care a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului.

Împotriva încheierii penale mai sus aratate a formulat recurs inculpatul M.T. solicitând admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, revocarea masurii arestarii preventive dispusa si punerea sa de îndata în libertate.

În motivarea recursului inculpatul, prin aparatorul sau a aratat ca din probele administrate în cauza nu rezulta ca el este autorul infractiunii, iar temeiurile avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive nu mai subzista ; a precizat ca raportul de expertiza medico-legala efectuat în cauza confirma ca urmele de sânge gasite pe camasa si vârful cizmei inculpatului nu sunt de provenienta umana, aceasta fiind singura proba prin care s-ar fi putut stabili vinovatia inculpatului.

Examinând încheierea recurata din oficiu si prin prisma motivelor invocate conform art.385/14 raportat la art.385/9 Cod procedura penala, Curtea, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d din codul de procedura penala a admis recursul penal declarat de inculpatul M.T. împotriva încheierii penale din 15 iunie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor pe care a casat-o si modificat-o în sensul ca, în baza art. 160/b alin. 2 din codul de procedura penala a dispus revocarea masurii arestarii preventive a inculpatului si punerea de îndata în libertate de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 82 din4 august 2006 emis de Tribunalul Bihor.

Curtea a retinut ca, prin încheierea nr.80 din 04 august 2006 a Tribunalului Bihor s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului M.T. învinuit de comiterea infractiunii prevazuta si pedepsita de art.174-176 lit.a Cod penal, retinându-se ca temei al arestarii art.148 lit.h (actual lit.f) Cod procedura penala, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este detentia pe viata sau închisoarea mai mare de 4 ani  si lasarea sa în libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

S-a retinut de catre judecator ca sunt îndeplinite atât conditiile prevazute de art.143 Cod procedura penala cu privire la existenta unor probe si indicii temeinice ca inculpatul a savârsit fapta pentru care este cercetat cât si conditiile prevazute de art.148 lit.h Cod procedura penala, existând probe din care rezulta ca lasarea în libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

Referitor la conditiile prevazute de art.143 Cod procedura penala s-a retinut ca, desi inculpatul a negat comiterea infractiunii pâna la data luarii masurii arestarii preventive în cursul urmaririi penale s-a administrat un probatoriu care duce la concluzia unei banuieli legitime în sensul art.5 paragraf 3 din C.E.D.O. ca acesta a comis fapta de care este acuzat : procesul verbal de cercetare la fata locului, raportul medico-legal privind moartea victimei, declaratiile martorilor M.P., L.M., O.A., L.F., T.M., P.M., P.P., P.C.M., L.I., M.I. din care rezulta ca între inculpat si victima existau relatii foarte apropiate, relatii care s-au deteriorat înainte cu trei saptamâni de moartea victimei si în urma unor neîntelegeri negate de inculpat, dar confirmate de martori.

S-a mai avut în vedere si procesul verbal de expertiza criminalistica a obiectelor de îmbracaminte purtate de inculpat, din care rezulta ca acestea prezinta urme de natura sanguina, inculpatul neputând explica prezenta acestor urme si negând ca ar fi de natura umana, precum si faptul ca inculpatul nu-si poate justifica în totalitate alibiul pe care a încercat sa si-l creeze.

Referitor la pericolul concret pentru ordinea publica pe care-l prezinta lasarea în libertate a inculpatului, s-a retinut ca acesta rezida din gravitatea deosebita a faptei retinuta în sarcina sa, de natura sa creeze o stare de insecuritate sociala în comunitate având în vedere circumstantele reale ale comiterii faptei.

La data de 15.06.2007 s-a constatat ca se mentin toate temeiurile mai sus aratate, retinute cu ocazia arestarii preventive a inculpatului.

Masura arestarii preventive poate fi luata fata de inculpat daca sunt întrunite conditiile prevazute de art.143 Cod procedura penala si exista vreunul din cazurile prevazute de art.148 Cod procedura penala. Deci, pentru a dispune luarea acestei masuri, judecatorul trebuie sa verifice daca sunt îndeplinite cumulativ cele doua conditii aratate mai sus, adica :

1. sa existe probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savârsit fapta penala pentru care este cercetat ;

2. sa existe vreunul din cazurile prevazute de art.148 Cod procedura penala.

Verificarea existentei cazurilor prevazute de art.148 Cod procedura penala poate fi facuta doar daca exista probele sau indiciile temeinice cerute de art.63 si 68/1 Cod procedura penala ca inculpatul a savârsit o fapta prevazuta de legea penala.

Într-adevar la data luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul M.T. erau îndeplinite atât conditiile prevazute de art.143 Cod procedura penala cât si cele prevazute de art.148 Cod procedura penala, însa la data de 15.06.2007 în mod gresit a retinut prima instanta ca aceste temeiuri subzista, sens în care a mentinut masura arestarii preventive, întrucât conditia prevazuta de art.143 Cod procedura penala nu mai este îndeplinita.

Astfel, în cursul cercetarii judecatoresti martorii audiati în fata de urmarire penala au fost reaudiati de catre instanta în mod nemijlocit, declaratiile acestora mentinându-se si devenind mai favorabile inculpatului recurent care a negat de la început comiterea faptei. De asemenea, în cauza a fost efectuat un raport de expertiza medico-legala din care rezulta ca urmele de sânge de pe camasa si cizma inculpatului nu sunt de natura umana, aspecte fata de care, Curtea apreciaza ca mentinerea detentiei nu se mai justifica, nemaiexistând indicii precise în sensul unei necesitati reale de interes public care, în pofida prezumtiei de nevinovatie prevaleaza asupra regulilor privind libertatea individuala asa cum sunt stabilite de art.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

În acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului aratând ca, autoritatile trebuie sa aiba în vedere la mentinerea masurii arestarii preventive toate argumentele pentru si împotriva îndeplinirii cerintei privind existenta unei necesitati de interes public care sa justifice o îndepartare de la regula impusa de art.5, cu acordarea respectului cuvenit principiului prezumtiei de nevinovatie.

În aceste conditii, nemaifiind îndeplinite cumulativ conditiile prevazute de art.143 raportat la art.148 Cod procedura penala, instanta a revocat masura arestarii preventive dispusa împotriva inculpatului Mocian Teodor si a dispus punerea sa de îndata în libertate daca nu este arestat în alta cauza.