Rejudecare dupa extradare [art 522 ind 1 cpp , legea 302/2004 , legea 224/2006 ] .Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere urmare a neindeplinirii masurilor de siguranta impuse Respingerea cererii de rejudecare

Constată că s-a înregistrat la această instanţă cererea formulată de condamnatul L M, , CNP 1760727322257,  în prezent aflat în Penitenciarul Bârcea - Deva, pentru rejudecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului Tribunalului Sibiu in care. s-a dispus revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În motivarea cererii sale, petentul-condamnat a arătat că a plecat în Spania unde a locuit cu forme legale şi a avut un loc de muncă, că nu a urmărit să se sustragă cu rea-credinţă de la măsurile de supraveghere stabilite de instanţă, sens în care cererea de revocare a suspendării pedepsei sub supraveghere a fost neîntemeiată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 5221  C.p.p.

Condamnatul prin avocatul său ales, a depus înscrisuri la dosar şi a solicitat judecarea cererii sale de rejudecare formulate în temeiul art. 5221 C.p.p. .

Examinând cererea de rejudecare formulată, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 206/ 2006, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe inculpatul L M,  în baza art. 12 al. 1 combinat cu art. 2 pct. 2 lit. b, e din  Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2, 42 C.p. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b C.p. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Prin aceeaşi sentinţă, s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c, e C.p. , în baza art. 861 C.p. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 5 ani iar în temeiul art. 863 C.p. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune al Tribunalului Sibiu;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate în mijloacele lui de existenţă.

Totodată s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 C.p. iar în baza art. 350 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea  mandatului de arestare preventivă nr. 31 din 3 mai 2006, deducându-se din durata pedepsei aplicate timpul scurs după 2 mai 2006 până la efectiva eliberare.

Sentinţa a rămas definitivă la data de 7 iunie 2007 prin decizia penală nr. 26/2007 a Curţii de Apel Alba-Iulia (prin care s-a respins apelul inculpatului, dar s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, fiind majorat termenul de încercare la 6 ani şi 6 luni) şi prin decizia penală nr. 30672007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat).

Ulterior, constatând că L M nu s-a prezentat la Serviciul de Probaţiune şi nu a respectat obligaţiile impuse, Tribunalul Sibiu, prin sentinţa penală nr. 30/.2009 a admis cererea formulată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu şi în consecinţă, în baza art. 864 al. 2 C.p. a dispus revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului şi executarea în întregime a pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b C.p., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

De asemenea, prin aceeaşi sentinţă Tribunalul a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a-c, e C.p., iar în baza art. 88 C.p. a dedus din durata pedepsei aplicate, durata reţinerii şi arestării preventive din data de 2.V.2006 până la data de 13.X.2006.

Sentinţa penală nr. 30/2009 a rămas definitivă la data de 17.III.2009, prin nerecurare şi drept consecinţă, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii ,  şi mandatul european de arestare iar LM a fost arestat provizoriu de către autorităţile judiciare spaniole,.

Condamnatul a fost adus în ţară la 26.08.2009, dată de la care a început executarea pedepsei.

Analizând cererea de revocare a suspendării executării sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea, tribunalul a apreciat că aceasta este întemeiată  având în vedere disp. art. 864 C.p.  conform cărora, dacă cel condamnat nu îndeplineşte cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

Din perspectiva acestui text legal, instanţa a constatat că prin sentinţa iniţială de condamnare, nr. 260/2006, inculpatului L M i s-au impus respectarea unor măsuri de supraveghere, obligatorii şi i s-a atras atenţia asupra consecinţelor nerespectării lor iar ulterior, la Serviciul de probaţiune, condamnatul a semnat planul de supraveghere care i s-a întocmit precum şi procesul verbal de aducere la cunoştinţă a planului de supraveghere şi de consultare a dosarului.

Verificând dosarul de reintegrare şi supraveghere, a rezultat că petentul-condamnat s-a prezentat doar de trei ori la Serviciul de Probaţiune (la 6.09.2007, 24.09.2007, 16.10.2007), după care prin ultima convorbire telefonică purtată (din 7.V.2008) acesta s-a obligat să revină în ţară în luna august, iar în prealabil să înainteze documente justificative privind locul său de muncă,  domiciliul.

Cu toate că s-a obligat personal şi cu toate că avea cunoştinţă de măsurile de supraveghere impuse în sarcina sa, condamnatul, începând cu data de 7.V.2008 nu a mai contactat Serviciul de Probaţiune şi nu a mai respectat măsurile impuse.

Împrejurarea că a plecat în Spania în căutarea unui loc de muncă este o chestiune distinctă de obligaţiile pe care acesta le avea ca urmare a condamnării suferite, obligaţii pe care şi le-a asumat şi pe care trebuia să le îndeplinească, măsurile impuse fiind obligatorii şi nu opţionale, facultative.

De asemenea, s-a impus a mai fi remarcat faptul că, de la ultima convorbire telefonică cu condamnatul - din data de 7.V.2008, au trecut mai mult de 6 luni până când Serviciul de Probaţiune a sesizat instanţa, timp în care condamnatul ar mai fi avut posibilitatea să îşi îndeplinească obligaţiile asumate.

Aşa fiind, reaua-credinţă a condamnatului, a fost pe deplin dovedită. În fapt, însuşi condamnatul prin apărătorul său, a recunoscut că „a greşit” pentru că nu a mai contactat Serviciul de Probaţiune  şi prin urmare, este indubitabil că deşi a fost conştient că avea anumite obligaţii acesta, în deplină cunoştinţă de cauză, a ales să nu le îndeplinească.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, în conformitate şi cu dispoziţiile art. 5221 raportat la art. 406 C.p.p., cererea condamnatului de rejudecare a aparut ca neîntemeiată şi a fost  respinsă.

În acest context, tribunalul a considerat că trebuie evidenţiată uşurinţa cu care, în ultimul timp, tot mai multe persoane care au beneficiat de prevederile favorabile ale suspendării sub supraveghere, ulterior aleg să nu respecte măsurile impuse, invocând diferite chestiuni de ordin personal ( familiale, sociale etc.), care chiar reale, nu pot avea ca efect încălcarea dispoziţiilor instanţelor şi în fond, ale legii. Prevederile art. 861 şi urm C.p. reprezintă doar o modalitate de individualizare a executării unei pedepse cu închisoarea, aplicate de instanţe în favoarea inculpaţilor, în considerarea persoanei lor iar măsurile de  supraveghere impuse sunt obligatorii, nu opţionale, motiv pentru care nerespectarea acestora trebuie să atragă sancţiunile stabilite de legiuitor.

Totodată, faţă de dispoziţiile art. 406 C.p.p., instanţa a mai constatat că nu poate fi primită nici cererea condamnatului de anulare a sentinţei penale nr. 30/2009 a Tribunalului Sibiu, întrucât instanţa de rejudecare investită în conformitate cu dispoziţiile art. 5221 C.p.p., nu reprezintă o instanţă de control, superioară, motiv pentru care ar fi putut dispune anularea hotărârii şi eventual, pronunţarea unei noi soluţii doar în ipoteza în care cererea de rejudecare ar fi fost întemeiată.

S-a  mai constatat totodată că  petentul-condamnat a fost arestat provizoriu la data de 11.08.2009 iar din data de 26.08.2009 se află în executarea mandatului emis de Tribunalul Sibiu. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a  computat din durata pedepsei şi durata arestării provizorii din 11.08.2009 până în 25.08.2009.

Domenii speta

Spete similare