Contestatie în anulare speciala. art.318 teza ii cod procedura civila

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Materie : CONTESTATIE ÎN ANULARE SPECIALA. ART.318 TEZA II COD PROCEDURA CIVILA.

 În literatura si practica judiciara se face constant deosebirea între motivele de casare si argumentele aratate în sprijinirea acestor motive. Art.318 teza II Cod procedura civila are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare invocate în termen de catre recurent, iar nu argumentele de fapt sau de drept invocate de parte, care oricât de larg ar fi dezvoltate, sunt întotdeauna subsumate motivelor de casare pe care îl sprijina.

Instanta de recurs este astfel în drept sa grupeze argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unor motive de casare pentru a raspunde printr-un considerent comun, fiind suficient ca instanta de recurs sa arate considerentele pentru care a gasit ca motivul de casare este neîntemeiat, chiar daca nu a raspuns la toate argumentele recurentului.

Prin decizia nr.133/CA din 20 aprilie 2006, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat recursul declarat de M.C. în reprezentarea numitei M.L.,  împotriva sentintei nr.34/CA din 6 februarie 2006, pronuntata de Tribunalul Satu Mare, pe care a mentinut-o în totul.

În motivele de recurs, recurenta prin mandatarul sau a adus critici privind nelegalitatea sentintei, întemeiate pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedura civila, critici ce pot fi grupate în sustinerea nelegalitatii sentintei ca urmare a încalcarii prevederilor art.10 din Legea nr.300/2004 privind autorizarea persanelor fizice si a asociatiilor familiale, care desfasoara activitati economice în mod independent.

Contrar sustinerilor recurentei, nu s-a putut retine aplicarea gresita a legii câta vreme art.18 din Legea nr.300/2004, a fost modificat prin art.1 din Legea nr.378/2005, în sensul ca "activitatile economice care fac obiectul prezentei legi, sunt cele prevazute în cadrul clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobata prin H.G. nr.656/1997, publicata în Monitorul Oficial al României - Partea I - nr.301 din 5 noiembrie 1997, actualizata prin Ordinul Presedintelui Institutului National de Statistica nr.601/2002, publicat în M.O. al României, Partea I, nr.908 din 13 decembrie 2002, si a caror desfasurare de catre persoane fizice autorizate sau asociatii familiale nu necesita autorizare în baza unei legi speciale".

Vazând si prevederile art.II ale Legii nr.378/2005, prin care s-a prevazut ca pentru aplicarea corespunzatoare a art.18 din aceeasi lege, "Agentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie va modifica împreuna cu institutiile prevazute la art.23 din aceeasi lege, normele metodologice de aplicare a Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale, care desfasoara activitati economice în mod independent, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.1766/2004, prin crearea unei liste cu activitatile reglementate prin legi speciale", câta vreme aceasta lista nu a fost modificata, s-a apreciat ca, solutia instantei de respingere a actiunii se încadreaza în textele legale aplicabile.

Cererea de schimbare a codului activitatii CAEN de la nr.9305 la nr.8514 a fost respinsa cu motivarea ca tratamentul prin bioenergie nu este inclus printre activitatile enumerate în anexa nr.I a H.G. nr.1766/2004. Aceasta motivare a instantei de fond nu putea fi retinuta ca o critica de nelegalitate, deoarece instanta nu a dat suprematie unui act normativ de rang inferior, ci a avut în vedere prevederile art.I din Legea nr.300/2004, precum si normele metodologice de aplicare ale acestei legi ce prevad în mod limitativ activitatile ce puteau fi desfasurate de catre persoane fizice sau asociatii familiale autorizate, judecatorul neputând adauga noi activitati.

Nu s-a putut retine nici încalcarea dispozitiilor art.30 si 31 alin.2 din Legea nr.26/1990,câta vreme legiuitorul a prevazut ca "se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau", ori mentiunea Clinica "Sfânta Maria" nu ar aduce o astfel de precizare.

S-a apreciat ca nefondate sunt si criticile referitoare la încalcarea prevederilor art.41 alin.1 din Constitutia României, conform caruia "dreptul la munca nu poate fi îngradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera".

Chiar daca nici Constitutia României si nici Legile nr.300/2004, ori nr.26/1990 nu interzic activitatea referitoare la sanatatea umana - tratamente prin bioenergie, pentru autorizarea desfasurarii unei astfel de activitati, reclamanta trebuia sa se încadreze în cerintele legii speciale, întrucât înregistrarile impuse de lege au drept scop pe de o parte sa asigure evidenta privind existenta si activitatea comerciantilor, iar pe de alta parte ocrotirea intereselor generale ale societatii si chiar ale comerciantilor însisi.

Recunoscând libertatea exercitarii unei activitati, statul stabileste în interesul societatii regulile dupa care se desfasoara o activitate comerciala, si evident modificarea unei astfel de activitati, astfel ca, refuzul intimatei Primaria Municipiului S.M. nu a putut fi apreciat ca nefondat,  raportat la actele normative mai sus indicate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat contestatie în anulare contestatorul M.C. - în calitate de împuternicit al sotiei sale M.L., solicitând admiterea contestatiei, anularea deciziei atacate si reluarea judecatii de la cel mai vechi act de procedura efectuat în vederea pronuntarii unei hotarâri neviciate.

În motivarea contestatiei, contestatorul a precizat ca instanta a respins recursul  ca nefondat, solutie la care a ajuns ca urmare a cercetarii motivelor de recurs prin prisma sustinerilor si intereselor intimatilor pârâti si nu prin prisma literei legii, a drepturilor prevazute în constitutia acestei tari.

Primul motiv de recurs a acuzat aplicarea gresita a prevederilor art.10 din Legea nr.300/2004. Ei au solicitat înscrierea codului CAEN nr.8514 în autorizatia ce a fost preschimbata în baza prevederilor art.10 din Legea nr.300/2004 si nu a art.18. Acest cod nr.8514 a fost trecut în autorizatia eliberata la data de 29 martie 1994 de Consiliul Judetean S.M. în baza Decretului - Lege nr.54/1990, autorizatia având nr.6995.

Art.18 are în vedere recunoasterea calificarii dobândite în strainatate în afara sistemului de învatamânt si nu poate constitui temei legal pentru refuzul primarului si al instantei, de înscriere în autorizatie a codului CAEN 8514.

Astfel, art.18 este corelat cu art.10 si ca atare instanta nu a cercetat în conditiile art.304/1 Cod procedura civila, motivul de recurs privind gresita  aplicare a prevederilor art.10.

Ca instanta nu a cercetat motivul de recurs  în conditiile art.304/1 Cod procedura civila, rezulta si din art.II al Legii nr.378/2005 coroborat cu art.7 alin.1 din Legea nr.300/2004.

Lista invocata de primar pentru a-si justifica refuzul de înscriere în autorizatie a codului CAEN 8514 si considerata si de catre instanta ca fiind legal aplicabila, a fost abrogata odata cu modificarea art.18 din Legea nr.378/2005.

De altfel, anexa nr.I a HG nr.1766/2004 este identica cu anexa nr.3 a Ordinului nr.701/17.12.2003, la care facea trimitere vechiul art.18 din Legea nr.300/2004 si cuprinde lista activitatilor economice pentru care se recunoaste automat calificarea.

Ori, Legea nr.300/2004 prin art.10 nu limiteaza activitatile ce le pot desfasura persoanele fizice la lista celor care li se recunosc calificarea dobândita în strainatate.

Ambiguitatile si necorelarile din actele normative au fost exploatate de primar spre a refuza înscrierea codului CAEN 8514 si a induce instantele în eroare.

A invocat si ca nu a fost cercetat prin prisma art.304/1 Cod procedura civila, motivul de recurs privind încalcarea prevederilor art.30 si 31 din Legea nr.26/1990.

Solicitarea sa de rezervare si atribuire a  denumirii M.L.- Cabinet Bioenergetic - Clinica "Sfânta Maria" este întemeiata pe dispozitiile articolelor mentionate si nu face altceva decât sa promoveze o denumire purtata din anul 1994 de la autorizarea activitatii de tratamente prin bioenergie.

Sustinerea primarului si a ORC ca s-ar induce în eroare cu aceasta denumire, este falsa si evident potrivnica, din moment ce în localitatea respectiva exista si "Clinica Sfântul Anton" în cadrul caruia îsi desfasoara activitatea medici de deferite specializari, fara ca denumirea sa îi faca pe pacienti sa acuze ca au fost derutati, ca au vrut sa mearga la biserica dar au ajuns la medici.

Prin întâmpinare, intimatul Primarul Municipiului S.M. a solicitat respingerea contestatiei în anulare pe considerentul ca nu s-a facut dovada incidentei prevederilor legale cuprinse în art.317 - 321 Cod procedura civila.

Examinând contestatia în anulare formulata de contestatorul M.C., în reprezentarea sotiei sale M.L., instanta a apreciat ca aceasta este nefondata.

Potrivit art.318 teza II Cod procedura civila (text invocat de contestator ca temei legal pentru promovarea contestatiei în anulare) "hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie..... când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

În literatura si practica judiciara, se face constant deosebirea între motivele de casare si argumentele aratate în sprijinirea acestor motive. Art.318 Cod procedura civila, are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare invocate în termen de catre recurent, iar nu argumentele de fapt sau de drept încadrate de parte care, oricât de larg ar fi dezvoltate, sunt întotdeauna subsumate motivului de casare pe care îl sprijina.

Instanta de recurs este astfel în drept sa grupeze argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare, pentru a raspunde printr-un considerent comun, fiind suficient ca instanta de recurs sa arate considerentele pentru care a gasit ca motivul de casare este neîntemeiat, chiar daca nu a raspuns la toate argumentele recurentului.

În speta, instanta de recurs a raspuns criticilor recurentului întemeiate pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, apreciind ca nefondate sustinerile acestuia referitoare la gresita aplicare a unor prevederi legale, respectiv art.18 din Legea nr.300/2004, art.30 si 31 alin.2 din Legea nr.26/1990 si art.41 alin.1 din Constitutia României.

Nu se putea sustine astfel necercetarea acestor motive de recurs prin prisma art.304/1 Cod procedura civila, cum sustine contestatorul , iar pe de alta parte, în doctrina si practica judiciara s-a statuat ca art.306 alin.2 Cod procedura civila, potrivit caruia, instanta de recurs poate sa retina, din oficiu motive de casare de ordine publica, nu se aplica prin analogie, în materia contestatiei în anulare.

De asemenea, prin calea de atac extraordinara a contestatiei în anulare, legiuitorul nu a urmarit sa deschida partilor calea recursului la recurs care sa fie solutionat de aceeasi instanta.

În consecinta, în baza considerentelor expuse, în temeiul dispozitiilor art.320 Cod procedura civila, contestatia în anulare formulata de contestatorul M.C. în reprezentarea sotiei sale M.L., a fost respinsa ca nefondata.

Sursa primara

Decizia nr.133/CA/20.04.2006 a Curtii de Apel Oradea ;

Dosar 946/CA/2006;

Decizia nr.217/CA/28.09.2006 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal;

Dosar 1704/CA/2006;

Temei de drept

- art.318 teza II Cod procedura civila.

Domenii speta

Spete similare