Tâlharie. Violare de domiciliu. Încadrare juridica

DECIZIA PENALA NR. 19/A/6 februarie 2007

Tâlharie. Violare de domiciliu. Încadrare juridica.

În cazul infractiunii de tâlharie, savârsita prin patrunderea inculpatului, fara drept, în locuinta partii vatamate, nu exista concurs de infractiuni între violarea de domiciliu si tâlharie, ci o infractiune unica de tâlharie prevazuta de art.211 alin.2/1 lit.c din Codul penal, referitor la savârsirea tâlhariei într-o locuinta sau în dependinte ale acesteia, violarea de domiciliu fiind absorbita în aceasta varianta agravata a infractiunii de tâlharie.

Pedeapsa complementara si pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art.64 lit.c din Codul penal. Conditii de aplicare.

Prin sentinta penala nr. 717 din 20 decembrie 2006 pronuntata în dosar nr. 4118/83/2006, în baza art. 192 al.2 C.pen. a condamnat pe inculpatul R.T.,  la pedeapsa de 4 ani închisoare.

In baza art. 211 al. 2 lit. b raportat la art. 211 al. 2 ind.1 lit.a si c si al. 3 Cod penal, a condamnat pe acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de tâlharie, la pedeapsa de 15  ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe o durata de 5 ani.

In baza art. 174 raportat la art. 176 lit.a si d Cod penal cu aplicarea art. 33 Cod penal a condamnat pe acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, la pedeapsa de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal  în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a si 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal, a contopit pedeapsa aplicata în  cauza cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 809/13 aprilie 2006 ramasa definitiva prin neapelare si s-a dispus executarea în final a pedepsei de :

- 25  ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe durata executarii pedepsei.

In baza art. 350 Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestului preventiv începând cu data de 15 februarie 2006  la zi.

În baza art. 192 al. 2 Cod penal, a condamnat pe inculpatul S.N., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

In baza art. 211 al. 2 lit. b raportat la art. 211 al.  ind.1 lit. a si c si al. 3 Cod penal a condamnat pe acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de tâlharie, la pedeapsa de 15 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe o durata de 5 ani.

In baza art. 174 raportat la art. 176 lit. a si d Cod penal cu aplicarea art. 33 Cod penal a condamnat pe acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, la pedeapsa de 25  ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal  în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a si 34 lit. b Cod penal,  s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal, a contopit pedeapsa aplicata în prezenta cauza cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 809/13 aprilie 2006 ramasa definitiva prin neapelare si s-a dispus executarea în final a pedepsei de :

-25  ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b si c Cod penal pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 350 Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului iar în baza art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestului preventiv începând cu data de 15 februarie 2006  la zi.

În baza art. 14, 348 Cod procedura penala  coroborat cu dispozitiile art. 998 Cod civil a obligat inculpatii la plata sumei de 2800 lei, cu titlu de despagubiri civile partii vatamate L.R.I., si a respins restul pretentiilor formulate.

În baza art.193 Cod procedura penala  coroborat cu dispozitiile art. 313 din Lg.95/2006, a obligat inculpatii la plata sumei de 969,37 lei partii civile Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare.

În baza art. 191 al.2 Cod procedura penala  a obligat inculpatii la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat, cate 750 lei fiecare.

În baza art.189 Cod procedura penala a dispus virarea din contul Ministerului Justitiei în contul Baroului de Avocati Satu Mare a sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru aparator din oficiu.

Pentru a pronunta astfel, tribunalul a retinut faptul ca victimele G.E.A. si G.I. locuiau în localitatea Botiz str. Teilor nr.5 si pastrau în casa sume mari de bani în lei, euro si dolari americani.

În luna februarie 2006, victima G.I. a vândut unui verisor al inculpatului S.N. un cal cu suma de 12 milioane lei si în momentul în care cumparatorul a achitat pretul calului a fost prezent în casa si inculpatul care a vazut locul în care victima a asezat punga din plastic cu banii obtinuti din vânzarea calului, în mobila din bucataria de vara.

În data de 14 februarie 2006, inculpatul S.N. a consumat bauturi alcoolice la un bar din comuna Botiz si apoi în jurul orelor 23.00 s-a dus la locuinta inculpatului R.T. care locuia în apropiere. Au stat de vorba pâna în jurul orei 01,00 si la un moment dat inculpatul S.N. i-a propus lui R.T. sa mearga la locuinta victimelor, care au acasa bani multi si prin violenta sa le ia banii.

Inculpatul R.T. a acceptat propunerea si dupa ce a luat din locuinta o toporisca, s-au deplasat la locuinta victimelor. Au intrat în curte pe portita de la strada care era asigurata doar cu o bucata din lemn pe care inculpatul S.N. a si luat-o cu el iar apoi s-au dus în spatele curtii la bucataria de vara unde dormeau victimele. Usa bucatariei era închisa din interior, iar lumina era stinsa. Inculpatul S.N. a strigat-o pe victima G.I. cerându-i sa iasa afara. Trezit din somn, victima a venit în holul bucatariei, a aprins lumina si a deschis usa. În acel moment inculpatul S.N. l-a lovit în cap cu bucata de lemn pe care o avea în mâna, victima a cazut dar totusi în încercat sa opuna rezistenta. Vazând acest lucru inculpatul S.N. i-a spus coinculpatului R.T. sa-l loveasca si el pentru ca nu mai putea sa-l tina pe batrân, dupa care inculpatul R.T. a luat în mâna toporisca si i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona capului, pâna când acesta nu a mai miscat. Inculpatii au intrat apoi în camera unde locuiau cei doi soti si au gasit-o pe G.E. sezând pe canapea, le-a cerut celor doi sa iasa din încapere, în caz contrar va suna la politie, încercând sa ia telefonul de pe patul de lânga canapea. În acel moment inculpatul R.T. i-a aplicat cu toporisca doua lovituri în zona capului, iar victima a cazut pe canapea. Inculpatul S.N. a luat apoi din vitrina mobilei de bucatarie punga din plastic în care victimele pastrau banii. Au rascolit apoi prin casa în cautarea altor bunuri de valoare, au luat banii si apoi au plecat spre locuintele lor.

Pe drum, în zona cimitirului inculpatul R.T. a aruncat toporisca, dar pentru ca era în stare avansata de ebrietate nu a putut preciza locul, astfel ca aceasta nu a putut fi gasita. Pentru ca erau stropiti cu sânge, inculpatii au ars hainele si dupa ce s-au schimbat au plecat spre Satu Mare. Din piata de vechituri au cumparat o pereche de pantofi si o scurta, iar de acolo, cu un taximetrist s-au deplasat la Hotelul Belvedere de la B-dul Closca din Satu Mare, unde s-au cazat, închiriind camera pentru doua zile. Au baut si au mâncat în restaurantul hotelului si apoi au urcat în camera unde au mai baut o sticla cu vin.

Inculpatii au fost depistati în hotel de catre organele de politie, recuperându-se de la ei suma de 2.400 dolari americani, 1080 euro si 62 milioane lei vechi. Acestia au declarat ca în ziua respectiva au mai cheltuit din banii furati de la victime suma de 5 milioane lei.

Banii  recuperati de  la inculpati au fost restituiti fiicei victimelor, numita L.R.I.

Din raportul medico legal de autopsie întocmit de Serviciul Medico-Legal Satu Mare a rezultat ca moartea lui G.I. a fost violenta, datorându-se  hemoragiei meningeale post  traumatice  si contuziilor cerebrale, consecutiv traumatismului cranio cerebral acut, cu fractura a cutiei craniene. Leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente. La nivelul extremitatii cefalice s-au constatat 10 plagi contuze, leziuni produse în ortostatism si pozitie dinamica prin loviri active repetate cu corpuri dure, iar pe antebratul drept echimoza si plaga contuza produsa prin lovirea activa cu un corp dur, - aceasta fiind autoaparare. Fractura dislocata a coastei IX s-a putut produce prin lovire activa cu corp dur, victima fiind cazuta la pamânt.

Din  raportul  medico legal  provizoriu  întocmit de Serviciul Medico-Legal Baia Mare a rezultat ca moartea numitei G.E. a fost violenta, datorându-se hemoragiei, contuziilor si dilacerarii cerebrale cu fractura oaselor craniului, leziunile putându-se produce prin lovire cu un corp dur.

În cauza Spitalul Judetean Baia Mare a formulat pretentii civile cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare efectuate pana la decesul victimei G.E.

Fiica victimelor, L.R.I. care a suportat cheltuielile de înmormântare se constituie parte civile în cauza cu suma de 28 milioane lei, precum si cu suma cheltuita de inculpati.

Din expertizele medico legale psihiatrice întocmite de Serviciul Medico  Legal Satu Mare  a rezultat  ca la  data  expertizarii, inculpatul R.T. în vârsta de 23 ani prezenta tulburare de personalitate de tip instabil, discernamântul sau fiind pastrat în raport de învinuirile ce i se aduc.

Inculpatul S.N. prezenta de asemenea tulburare de personalitate de tip disocial, având însa discernamântul pastrat în raport de învinuirile care i se aduc.

Dupa identificarea si retinerea inculpatilor, acestia au recunoscut cu lux de amanunte comiterea faptei.

Cu prilejul prezentarii materialului de urmarire penala însa inculpatul R.T. a revenit asupra recunoasterii aratând ca el nu a participat la comiterea faptei. A recunoscut fapta numai pentru ca S.N. i-a cerut acest lucru si l-a amenintat ca el va declara ca au comis fapta împreuna.

În cuprinsul actului de sesizare al instantei aceasta revenire a fost înlaturata, data fiind pe de o parte pozitia inculpatului S.N., care a declarat ca au comis fapta împreuna, iar pe de alta parte faptul ca cei doi au fost gasiti împreuna la hotelul din Satu Mare, banii i-au împartit în mod egal,  iar amanuntele  pe care le-a dat inculpatul R.T. imediat dupa prinderea sa nu puteau fi relatate decât daca era prezent la locul faptei.

Analizând actele si lucrarile aflate la dosarul cauzei, constând în declaratiile partii civile L.R.I., interogatoriile celor doi inculpati, ale martorilor audiati  în cauza,  referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Satu Mare, rapoartele medico legale de autopsie ale victimelor si cele de expertiza psihiatrica ale celor doi inculpati si coroborându-le cu probele administrate în cursul urmaririi penale, instanta a retinut în fapt ca, la începutul lunii februarie 2006, victimele au înstrainat catre membrii familiei inculpatului S.N. un cal, acesta achitând suma de 12 milioane lei.

Din relatarile parintilor sai, partea vatamata învedereaza ca stie ca la câteva zile la domiciliul parintilor s-au prezentat trei persoane de sex masculin si una de sex feminin care le-au solicitat suma de 2 milioane lei, motivând pretul exagerat platit pentru calul care au constatat ca avea probleme. Le-a fost achitata suma de 1 milion lei, iar pentru diferenta, chiar în ziua savârsirii faptei cineva s-a prezentat pentru a ridica o cantitate de fân, însa nu cunoaste cine. Din aceeasi sursa, partea civila a aflat despre înstrainarea calului catre alte persoane pentru suma de 15 milioane lei.

Potrivit declaratiei inculpatului R.T.,  instanta a retinut ca pe fondul unui consum exagerat de bauturi alcoolice, inculpatul S.N. s-a prezentat la domiciliul sau exprimându-si intentia de a se razbuna pe victime pentru refuzul de a restitui pretul achitat pentru calul pe care-l înstrainasera catre o ruda dea lui si care s-a dovedit ca ar fi avut probleme. Inculpatul R.T. a mai relatat ca S.N. i-a povestit ca acea ruda a sa a înstrainat calul catre o alta persoana, însa pe fondul consumului de alcool acesta si-a amintit de neîntelegerea cu sotii G., si din acest motiv a dorit sa se razbune.

Inculpatul R.T. a relatat în continuare ca a încercat sa-l împiedice pe coinculpat în intentia sa de a se razbuna, însa nu a avut sorti de izbânda, a plecat apoi împreuna cu el la domiciliul partilor vatamate, retine ca au intrat pe o portita, apoi coinculpatul a fortat deschiderea altei usi si apoi a batut la o usa pe care partea vatamata G.I. a deschis-o.

Inculpatul R.T. a vazut coinculpatul luând de pe jos o bâta pe care a folosit-o în agresarea partii vatamate, însa despre topor inculpatul nu-si aminteste nimic. Vazând agresarea partii vatamate G.I. de catre inculpatul S.N., R.T. a încercat sa intervina, a fost si el lovit de catre cei doi, dupa care potrivit sustinerilor sale, acesta ar fi parasit locuinta, deplasându-se pâna la gard si apoi revenind, a gasit partea vatamata G.I. cazuta la pamânt iar pe coinculpat în bucatarie, sustragând dintr-un dulap o suma de bani, timp în care partea vatamata G.E. statea pe pat.

Inculpatul mai declara ca a auzit-o pe partea vatamata G.E. strigând dupa ajutor si amenintând ca va chema politia, însa potrivit sustinerilor inculpatului acest lucru s-a întâmplat în momentul în care inculpatul R.T. a intervenit între coinculpatul S.N. si partea vatamata G.I. pentru a-i desparti.

Declaratia data de inculpatul R.T. în cursul cercetarii judecatoresti apare ca fiind trunchiata în raport de cele declarate în cursul urmaririi penale, imediat dupa prinderea lor de catre organele de politie si audierea de catre procuror, unde a relatat cu lux de amanunte cele întâmplate,  respectiv  ca a acceptat propunerea  lui  S.N. de a sustrage banii familiei G., ca în acest scop a luat toporisca de acasa, cu care s-a deplasat la locuinta acestora, ca în momentul în care G.I. a iesit sa le deschida usa, S.N. i-a aplicat o lovitura cu o bâta pe care o luase din curtea victimelor, ca la solicitarea acestuia el a fost cel care i-a aplicat lui G.I. doua lovituri cu toporisca în zona capului, ca apoi s-au deplasat în încaperea unde se afla G.E. si la amenintarea acesteia ca va chema politia, R.T. a fost cel care, la îndemnul lui S.N., i-a aplicat acesteia doua lovituri în cap cu toporisca pe care o avea în mâna, dupa care S.N. a strangulat-o lasând-o în nemiscare si apoi a sustras banii din partea suspendata a mobilierului, pe care ulterior i-au împartit, aspecte pe care inculpatul si le-a mai "amintit" ulterior, când a fost audiat de instanta. Multitudinea detaliilor furnizate, cronologia descrierii faptelor comise precum si coerenta exprimarii în momentul imediat urmator celui în care a fost prins, denota nu numai participarea si implicarea directa în comiterea faptelor, dar si o atitudine nesincera în fata instantei. 

Daca în ceea ce-l priveste pe inculpatul R.T. acesta si-a mai amintit ceva din cele întâmplate si le-a relatat instantei, nu acelasi lucru s-a întâmplat cu inculpatul S.N., care cu ocazia interogatoriului luat în cadrul cercetarii judecatoresti, în sedinta publica din 17 octombrie, a declarat ca a vrut doar sa se razbune pe victime, însa nu-si aminteste cele întâmplate, fiindca a fost în stare avansata de ebrietate, stie doar ca nu a avut intentia de a curma cele doua vieti, a vrut doar sa-l bata de G.I., iar cele relatate în cursul urmaririi penale sunt rezultatul împrejurarilor care i-au fost relatate de R.T.

Aceasta aparare nu a putut fi luata în considerare atâta vreme cât audiat fiind la procuror inculpatul S.N. a relatat si alte aspecte decât cele învederate de inculpatul R.T., respectiv faptul ca a patruns în curtea victimelor sarind gardul, ca a vazut când acesta i-a aplicat mai multe lovituri, ca intrând în camera si vazând-o pe G.E., inculpatul R.T., din proprie initiativa i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în zona capului cu toporisca si a sustinut cu tarie ca el nici nu a atins victima. Inculpatul S.N. a relatat apoi în amanunt cum a luat banii din casa, lasând bucata de lemn cu care a lovit victima în locuinta, cum a ars hainele cu care era îmbracat pentru ca erau pline de sânge si apoi s-au deplasat pe jos spre Satu Mare.

Pozitia inculpatului S.N., din cadrul cercetarii judecatoresti este mai mult decât ciudata, deoarece a declarat ca intentia sa a fost doar sa se razbune pe victime, iar cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei a sustinut ca este singurul participant la fapta, R.T. neavând nici o contributie la savârsirea faptelor.

La stabilirea limitelor de pedeapsa, instanta a avut în vedere modalitatea concreta a savârsirii faptelor, mobilul ce a determinat comiterea lor, atitudinea manifestata pe tot parcursul procesului penal si nu în ultimul rând continutul referatelor întocmite de Serviciul de Reintegrare de pe lânga Tribunalul Satu Mare si posibilitatea de reintegrare sociala a acestora. Dreptul la viata, valoare sociala ocrotita de legea penala si consfintita de Constitutie, este un drept a carei atingere este drastic pedepsita de lege, iar încalcarea lui se cuvine a fi sanctionat pe masura.

Împotriva acestei sentinte penale în termen au declarat apel penal inculpatii R.T. si S.N.

Inculpatul S.N. în memoriul depus si prin aparator a solicitat reducerea pedepsei, aceasta fiind prea mare, sa se aiba în vedere atitudinea sa sincera si ca are o situatie familiala grea, având 7 copii minori.

Inculpatul R.T. arata ca primit o pedeapsa prea mare având în vedere ca nu a participat efectiv la omor si ca este tânar, fara experienta de viata.

Curtea examinând actele si lucrarile dosarului apreciaza ca, criticile formulate de inculpati sunt nefondate.

Din întregul probator de la dosar rezulta faptele inculpatilor, care au patruns în curtea victimelor cu scopul de a-i tâlhari si le-au aplicat ulterior lovituri cu toporisca, care au dus la decesul acestora sustragându-le totodata si banii gasiti în locuinta.

Starea de fapt si vinovatia inculpatilor au fost în mod corect retinute de instanta de fond.

Hotarârea primei instante este sustinuta de probele administrate în cursul urmaririi penale si verificate în instanta, cum sunt declaratiile de parti vatamate si parti civile, raportul medico-legal de autopsie, declaratiile inculpatilor, declaratii de martori.

În fata instantei, inculpatii au recunoscut faptele în modul descris în rechizitoriu, respectiv S.N. si R.T. 

Declaratiile celor doi inculpati legat de modul de comitere a faptelor se coroboreaza cu rapoartele medico-legale de autopsie a celor doua victime în ceea ce priveste leziunile produse, zona în care au fost produse aceste leziuni, obiectele contondente folosite de inculpati, conducând în mod indubitabil la concluzia ca la savârsirea faptei au participat cei doi inculpati împreuna si se fac vinovati de omor deosebit de grav.

Instanta a  considerat ca infractiunea de violare de domiciliu prevazuta si pedepsita de art. 192 al. 2 Cod penal este inclusa ca element circumstantial al infractiunii de furt si absorbita în infractiunea mai grava, complexa, de tâlharie, comisa într-o locuinta, a carei corecta încadrare juridica este cea prev. de art. 211 al. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 211 al. 2/1 lit. a si c Cod penal.  

Întrucât actele de violenta au fost savârsite cu intentia de a ucide victimele pentru a sustrage bani, iar scopul a fost realizat, în sarcina faptuitorilor se va retine în concurs infractiunile de omor deosebit de grav consumat si tâlharie. Infractiunea de tâlharie într-o asemenea situatie, nu se încadreaza însa în art. 211 al. 3 Cod penal (tâlharie urmata de moartea victimei), deoarece din moment ce s-a retinut ca victimele au fost ucise cu intentie si pentru acest motiv s-a facut aplicarea art. 176 lit. d Cod penal, nu se poate retine ca moartea victimelor s-a produs si din culpa, pentru a se face aplicarea art. 211 al. 3 Cod penal.

Pentru a se ajunge la concluzia condamnarii, legea prevede ca probele administrate sa fie în masura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie instituita în favoarea inculpatilor si sa nu lase nici un dubiu cu privire la autorul faptei si vinovatiei acestuia.

Din probele dosarului rezulta indubitabil ca inculpatii au comis faptele de tâlharie si omor deosebit de grav, iar instanta de fond printr-o corecta interpretare a acestora a pronuntat condamnarea inculpatilor.

Instanta de fond prin hotarârea pronuntata a dimensionat în mod corect pericolul social concret al faptelor cât si cel prezentat de persoana inculpatilor. În contextul aratat instanta de control judiciar considera ca sub aspectul individualizarii pedepselor prima instanta a valorificat elemente definitorii pentru tipul de comportament uman certati cu legea penala.

Curtea, retine ca nefondate criticile constând în reducerea pedepselor ( raportat la faptele deosebit de grave având ca rezultat moartea a doua persoane ) si stabileste ca scopul prevazut de art. 52 Cod penal poate fi atins prin executarea pedepselor de câte 25 ani închisoare cu art. 71 Cod penal si 64 lit. a si b Cod penal, neimpunându-se modificarea hotarârii atacate în sensul reducerii pedepselor.

Limiteaza pedeapsa complementara si pedeapsa accesorie la interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a,b Cod penal, înlaturând din sentinta penala interzicerea dreptului de a ocupa o functie, de a exercita o profesie sau activitate de care s-a folosit inculpatul pentru savârsirea infractiunii, prev. de art. 64 lit. c Cod penal, neavând legatura cu faptele savârsite de cei doi inculpati.

Potrivit practicii CEDO ( a se vedea cazul Sabau si Pârcalab contra României ) nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prevazute de art. 64 Cod penal ca si pedeapsa accesorie, ci doar acele drepturi care se impun vis-a-vis de natura, felul si gravitatea infractiunii savârsite de inculpat.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, a admis ca fondat apelul declarat de inculpatul R.T.

În baza art. 334 Cod procedura penala, a schimbat încadrarea juridica din infractiunile prevazute si pedepsite de art. 192 al. 2 Cod penal si art. 211 al. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 211 al. 2/1 lit. a si c si al. 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 34 Cod penal, într-o singura infractiune prevazuta si pedepsita de art. 211 al. 2 lit. b raportat la art. 211 al. 2/1 lit. a si c Cod penal, text de lege în baza caruia l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 15 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe durata de 5 ani.

 În baza art. 33 si 34 Cod penal a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal a contopit pedeapsa aplicata în cauza cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.809 din 13 aprilie 2006 ramasa definitiva prin neapelare, si a dispus executarea în final a pedepsei de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal pe durata executarii pedepsei si va înlatura din sentinta penala interzicerea dreptului prevazut de art. 64 lit. c Cod penal.

A mentinut din sentinta penala, cu privire la inculpatul R.T., dispozitiile art. 350 Cod procedura penala si art. 88 Cod penal.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala,  a  admis ca fondat apelul declarat de inculpatul S.N.

 În baza art. 334 Cod procedura penala a schimbat încadrarea juridica din infractiunile prevazute si pedepsite de art. 192 al. 2 Cod penal si art. 211 al. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 211 al. 2/1 lit. a si c si al. 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 34 Cod penal, într-o singura infractiune prevazute si ped. de art. 211 al. 2 lit. b raportat la art. 211 al. 2/1 lit. a si c Cod penal , text de lege în baza caruia l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 15 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe durata de 5 ani.

 În baza art. 33 si 34 Cod penal a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal a contopit pedeapsa aplicata în cauza cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 809 din 13 aprilie 2006 ramasa definitiva prin neapelare, si a dispus executarea în final a pedepsei de 25 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal în baza art. 65 Cod penal pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal pe durata executarii pedepsei si a înlaturat din sentinta penala interzicerea dreptului prevazut de art. 64 lit. c Cod penal.

A mentinut din sentinta penala cu privire la S.N. dispozitiile art. 350 Cod procedura penala si art. 88 Cod penal.

A mentinut restul dispozitiunilor sentintei apelate.

1

Domenii speta

Spete similare