Omor deosebit de grav. Gresita încadrare juridica a faptei în infractiunea prevazuta de art.174 raportat la art.176 lit.a din Codul penal în loc de cea prevazuta de art.174 raportat la art.175 lit.i din Codul penal

DECIZIA PENALA NR.1/A/16 ianuarie 2007

Omor deosebit de grav. Gresita încadrare juridica a faptei în infractiunea prevazuta de art.174 raportat la art.176 lit.a din Codul penal în loc de cea prevazuta de art.174 raportat la art.175 lit.i din Codul penal.

Omorul este savârsit prin cruzimi numai atunci când uciderea s-a comis prin schingiuiri de natura a produce victimei suferinte mari având ca rezultat moartea victimei în chinuri

Lovirea cu cutitul si apoi cu pumnii si picioarele cu urmarea decesului victimei prin soc traumatic si hemoragic survenit în conditiile unui traumatism cu fracturi costale si rupturi pleuro-pulmonare, pe fondul unor discutii contradictorii urmate apoi de lovituri dure ce nu pot fi, însa, considerate acte de schingiuire, constituie infractiunea de omor, iar nu infractiunea de omor savârsit prin cruzimi.

Latura civila gresit solutionata.

Actiunea civila se exercita din oficiu si în cazul în care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa. Daca nu exista constituirea de parte civila, instanta se pronunta din oficiu asupra daunelor când cel vatamat este minor si legea da posibilitatea procurorului sa sustina în fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Prin sentinta penala nr. 596 din 25 octombrie 2006, Tribunalul Satu-Mare a dispus, în baza art. 174 rap. la art. 176 lit. a Cod penal, condamnarea inculpatului B.M., la o pedeapsa de 18 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si c Cod penal, potrivit art. 65 Cod penal, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 1/1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991, a mai fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33, 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 18 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal, în baza art. 65 Cod penal, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si c Cod penal, pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 350 Cod procedura penala, s-a mentinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa perioada retinerii si arestului preventiv de la 1 aprilie 2005 la zi.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedura penala, coroborat cu dispozitiile art. 998 Cod civil, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2.000 lei, cu titlul de daune materiale si a sumei de 50.000 lei, cu titlul de daune morale partii civile B.M.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut în fapt ca, pe fondul unui consum exagerat de bauturi alcoolice, în seara zilei de 1 aprilie 2005, între inculpat si victima B.M., au avut loc discutii contradictorii, pe fondul carora acestia au început sa se certe, inculpatul aplicându-i victimei o lovitura cu un cutit pe care îl luase cu câteva ore înainte de la martorul H.I. Dupa ce cutitul s-a rupt în bratul stâng al victimei, inculpatul a continuat sa o loveasca cu pumnii si picioarele, cauzându-i în final decesul.

Dupa comiterea faptei, respectiv dupa lovirea repetata a victimei, pe care a lasat-o în agonie, cazuta la pamânt, inculpatul s-a deplasat la domiciliul sau, de unde a plecat la casa la care locuiau martorii R.C. si B.G-, care au vazut ca inculpatul avea pete de sânge pe haine si încaltaminte si care, întrebându-l au aflat de la el ca s-a batut cu victima.

Din cuprinsul raportului medico-legal de autopsie efectuat în cauza s-a retinut ca moartea victimei a fost violenta, datorându-se socului traumatic si hemoragic consecutiv multiplelor echimoze, hematoame, escoriatii, plagi contuze si taiate, fracturi piramido-nazale si traumatismului forte toracic cu fracturi multiple costale, unele dislocate, rupturi pleuro-pulmonare si hematorcare stâng si ca aceste leziuni s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri contondente si cu un corp întepator, posibil cutit.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Satu-Mare si inculpatul B.M., considerând-o netemeinica si nelegala.

Parchetul a criticat hotarârea sub aspectul neobligarii inculpatului  si la plata despagubirilor lunare pe seama celor trei minore, instanta de fond omitând sa se pronunte asupra acestora, desi actiunea civila s-a exercitat din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 18 alin. 2 Cod procedura penala.

Inculpatul, prin apelul declarat a solicitat desfiintarea sentintei, în sensul de a i se aplica o pedeapsa orientata spre minimul special prevazut de lege, având în vedere persoana sa, fara antecedente penale, precum si împrejurarea ca, asa cum rezulta din raportul de expertiza efectuat în cauza, rezulta ca sufera de o afectiune psihica.

Procedând la judecarea apelurilor Curtea de Apel Oradea, prin decizia penala nr.1 din 16 ianuarie 2007, a admis apelurile penale declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Satu-Mare si inculpatul B.M. si a desfiintat sentinta primei instante în sensul ca, a descontopit pedeapsa rezultanta de 18 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c pe o durata de 5 ani, în pedepsele individuale.

În baza art. 334 Cod procedura penala, a schimbat încadrarea juridica a faptei din infractiunea prev. si ped. de art. 174 rap. la art. 176 lit. a Cod penal în infractiunea prev. si ped. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i Cod penal, text de lege în baza caruia l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 15 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a si b si 4 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa complementara.

A contopit pedeapsa mai sus aplicata cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicata inculpatului pentru infractiunea prev. si ped. de art. 1/1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 în pedeapsa cea mai grea si a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa de 15 ani închisoare ca pedeapsa principala, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a si b cod penal si 4 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa complementara.

În baza art. 14 cu referire la art. 17 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil, a obligat inculpatul apelant B.M. sa plateasca partii civile intimate B.M., pe seama celor trei minori, B.N., nascuta la 16.12.1991, B.L., nascuta la 30.01.1993 si B.G., nascuta la 16.10.1995, suma de câte 50 lei, cu titlul de despagubiri civile periodice lunare, începând cu data de 1 aprilie 2005 si pâna la majoratul acestora.

În motivare a retinut ca,  starea de fapt este corect stabilita, fiind sustinuta de materialul probator administrat, cu referire la declaratiile inculpatului, ale partii vatamate, procesul-verbal de cercetare la fata locului, plansele foto si declaratiile martorilor audiati în cauza, atât în faza de urmarire penala, cât si în  cea de judecata, iar probele administrate dovedesc cert vinovatia inculpatului.

Cât priveste însa încadrarea juridica data faptei comise de inculpat, curtea a retinut urmatoarele :

În dreptul nostru penal, forma simpla, tip a omuciderii o constituie omorul intentionat, incriminat de art. 174 Cod penal, sub denumirea de omor, denumit omor simplu, definita de textul de lege ca fiind uciderea unei persoane.

Omorul calificat consta în fapta de ucidere a unei persoane în împrejurarile grave enumerate în art. 175 Cod penal, grupând circumstantele ce caracterizeaza un aspect sau altul al infractiunii, iar omorul deosebit de grav constituie o varianta tip a omuciderii, care înglobeaza formele agravate savârsite în împrejurari care îi imprima un grad si mai sporit de periculozitate sociala.

Între formele omorului deosebit de grav este prevazuta si omorul savârsit prin cruzimi, prev. si ped. de art. 176 lit. a Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecata.

În cazul omorului savârsit prin cruzimi circumstanta agravanta consta în modul sau procedeul feroce, sadic, brutal, crud, folosit pentru a provoca moartea unei persoane, împrejurare care releva un grad de pericol social deosebit de grav al faptei si al faptuitorului.

Prin cruzimi, în sensul legii penale, se înteleg modurile, procedeele, mijloacele si actele de violenta aplicate asupra victimei de natura sau pentru a-i provoca suferinte deosebit de mari si prelungite în timp, fie pentru a o ucide, fie pentru a o chinui înainte de survenirea mortii acesteia, sau denota ferocitate, sadism, un mod inuman iesit din comun de savârsire a omorului, care trezeste în constiinta opiniei publice un sentiment de oroare.

În cazul omorului simplu fapta trebuie sa conte într-o activitate ucigatoare, care sa cauzeze moartea unui om, activitatea constând într-o actiune de ucidere compusa din mai multe acte comisive exercitate asupra victimei, sub forma unor actiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, taiere, împuscare, întepare, electrocutare etc.), actiuni chimice (otravire), actiuni psihice (socuri psihice) etc.

Or, din probele administrate în cauza, rezulta ca inculpatul dupa ce a lovit-o pe victima cu cutitul în bratul stâng si dupa ce cutitul s-a rupt, a continuat sa o loveasca, cu pumnii în zona fetei, iar dupa ce victima a cazut la pamânt, cu picioarele în zona toracelui, conditii în care, în nici un caz, nu se poate retine ca inculpatul a dorit sa chinuiasca victima, sau sa-i provoace suferinte deosebit de mari sau prelungite în timp înainte de a o ucide.

Activitatea ucigatoare a inculpatului a constat dintr-o actiune de ucidere compusa din mai multe acte comisive exercitate asupra victimei, respectiv lovitura de cutit, loviturile cu pumnii si picioarele.

Astfel fiind, este evident ca ne aflam în prezenta infractiunii de omor simplu care, întrucât s-a produs în public, primeste calificarea prevazuta de art. 175 lit. i Cod penal.

La individualizarea pedepsei curtea a luat în considerare, pe lânga limitele de pedeapsa, gradul de pericol social al faptei savârsite, dar si persoana inculpatului, fara antecedente penale, la primul contact cu legea penala,  care, asa cum rezulta din expertiza medico-legala psihiatrica efectuata în cauza are o inteligenta medie inferioara si are o tulburare de personalitate de tip instabil impulsiv, precum si împrejurarile concrete în care s-a comis fapta, pe fondul consumului de alcool si faptul ca inculpatul regreta sincer comiterea faptei.

Pedeapsa mai sus aplicata urmeaza a fi contopita cu pedeapsa aplicata inculpatului de prima instanta, pentru comiterea infractiunii prev. si ped. de art. 1/1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 în pedeapsa cea mai grea, dispunând ca în final inculpatul sa execute pedeapsa de 15 ani închisoare, ca pedeapsa principala, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a si b Cod penal si 4 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa complementara.

Curtea a  apreciat ca, aceasta pedeapsa corespunde, sub aspectul naturii si duratei ei gravitatii faptelor comise, pericolului social pe care îl prezinta inculpatul si aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub sanctiunea acestei sanctiuni penale.

Cât priveste latura civila a cauzei, curtea a retinut ca prima instanta a dispus obligarea inculpatului doar la plata daunelor materiale si morale în favoarea partii civile B.M., sotia victimei, neacordând despagubiri periodice civile în favoarea celor trei copii minori ai victimei, cu motivarea ca nu a fost stabilita pensie de urmas pentru minore, conditii în care nu se poate pune problema acordarii de rente lunare.

Or, actiunea civila,  în procesul penal trebuie sa aiba izvorul în acelasi fapt material ca si actiunea penala, iar pentru apararea intereselor societatii actiunea civila se exercita din oficiu. Actiunea civila se exercita din oficiu si în cazul în care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa. Daca nu exista constituirea de parte civila, instanta se pronunta din oficiu asupra daunelor când cel vatamat este minor si legea da posibilitatea procurorului sa sustina în fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala.

Or, este în afara de discutie ca persoana care, potrivit Codului familiei primea efectiv întretinere de la defunct, este îndreptatita sa obtina despagubiri de la autorul faptei cauzatoare de moarte.

Astfel fiind, în mod gresit prima instanta a retinut ca nefiind stabilita pensia de urmas pentru minore, nu se poate pune problema acordarii de rente lunare, câta vreme în urma cererii formulate de procuror în fata instantei de fond, care a înteles sa sustina din oficiu, în baza art. 18 alin. 2 Cod procedura penala, actiunea civila în favoarea minorelor, s-a dispus introducerea lor în cauza, iar actiunea civila este alaturata actiunii penale.

Cum prestatia constituie o despagubire si nu o pensie de întretinere, criteriul starii materiale a platitorului nu poate fi retinut, astfel ca în urma admiterii apelului declarat de parchet, se va dispune obligarea inculpatului la plata, în favoarea partii civile intimate B.M., pe seama celor trei minori, B.N., B.L. si B.G. suma de câte 50 lei, cu titlul de despagubiri periodice lunare, începând cu data savârsirii faptei, respectiv 1 aprilie 2005 si pâna la majoratul acestora.

1

Domenii speta

Spete similare